Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât și bugetele de pensii și de șomaj, a încheiat primele 4 luni cu un deficit de 11,4 miliarde lei (2,4 miliarde euro), 1,1% din Produsul Intern Brut (PIB), cu 88,4% mai mare față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care cheltuielile de personal au crescut cu 26%, arată datele publicate luni pe site-ul Ministerului Finanțelor.

În primele patru luni din 2018, deficitul bugetar a fost de 6,05 miliarde lei, respectiv 0,65% din PIB, scrie Profit.ro. În martie, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ca serie brută, cu 8,4%,

Avansul, pe serie brută, s-a datorat creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+9%), vânzările de produse nealimentare (+7,1%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+4%).

În 2018, faţă de 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, ca serie brută, cu 5,4%, ritm scăzut faţă de cel din anul precedent.

Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2019 a crescut cu 5% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (5,1% ajustat după sezonalitate, valoare ce va fi comunicată la Eurostat pentru comparabilitate cu alte state membre ale Uniunii), potrivit Curs de guvernare.ro.

Conform aceluiaşi comunicat „semnal” al INS, avansul faţă de trimestrul precedent a fost de 1,3% (tot ajustat sezonier).

De asemenea, rezultatul brut comunicat oficial se prezintă peste aşteptări şi mai bun decât în cele patru trimestre ale anului trecut, cu toate că avansul principalei componente ce determină avansul valorii adăugate brute, industria, s-a redus în T1 2019 la doar 1,2% faţă de 5,9% în T1 2018.

De asemenea, ponderea primului trimestru în rezultatul de ansamblu al unui an este relativ redusă, undeva în jur de 20% în loc de 25%, cât ar fi fost în cazul unor rezultate distribuite uniform pe parcursul celor patru trimestre ale anului, conform sursei amintite.

Totodată, pe fondul unui trend de creştere a preţurilor din sector, care se vor traduce într-un deflator ( echivalent cu inflaţia din întreaga economie, nu doar la populaţie) ce va tinde să reducă în termeni reali creşterea economică consemnată în preţuri curente.

PIB a crescut anul trecut, în comparaţie cu anul precedent, cu 4,1%. Comparativ cu trimestrul III 2018, Produsul intern brut în trimestrul IV 2018 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,9%, informează INS.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,1% pe seria brută şi de 4,0% pe seria ajustată sezonier, conform Adevărul.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2018 a fost de 243,862 miliade lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul III 2018 şi cu 4,0% faţă de trimestrul IV 2017.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2018, între cele două estimări, a înregistrat Consumul final al administraţiilor publice, de la +0,6% la +0,3%, ca urmare areducerii volumului său de la 103,8% la 101,8%.

Creşterea economică pe 2018 a fost de doar 4,1%, după ce trimestrul patru s-a soldat cu o valoare identică (previzibilă după datele istorice), în linie cu cele trei trimestre precedente, potrivit Curs de guvernare.
Astfel, estimarea-semnal publicată de Institutul Național de Statistică arată un rezultat mult sub prognoza iniţială de 5,5%, catre a stat la baza Legii bugetului pe 2018 şi chiar semnificativ sub recenta ajustare la 4,5%, făcută în prognoza de iarnă de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (aceeaşi instituţie care a reiterat prognoza de 5,5% ca bază pentru Legea Bugetului pentru 2019).
După valorile în creştere din primele trei sferturi ale anului trecut, a venit, inevitabil, şi o reducere a vitezei de creştere a PIB, dacă se ia evoluţia de la un trimestru la altul.
De asemenea, din perspectiva formei în care se face mediatizarea de obicei este evoluția Produsului Intern Brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent, de unde rezultă şi creşterea economică pe tot anul, potrivit sursei amintite.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că trebuie făcuți pași pentru a schimba mentalitatea românilor, astfel încât aceștia să înțeleagă că fără o bună colectare a taxelor nu putem avea infrastructură și că plata impozitelor poate fi o corvoadă, dar că sistemele se modernizează, a declarat Mugur Isărescu.

De asemenea, el a vorbit la conferința TAXEDU – Educația fiscală a tinerilor europeni prin mijloace digitale, unde a explicat că educația financiară ține și de schimbarea mentalităților în privința necesități plății taxelor, în condițiile în care sistemele puse de stat la dispoziția contribuabililor pentru plata impozitelor s-au modernizat. „Observăm că pentru mulți, plata impozitelor este o corvoadă și poate chiar a fost, date fiind unele experiențe din trecut. Sistemele însă se modernizează, astăzi plătim impozite online, lucrurile se simplifică”, spune Isărescu.

În același timp, veniturile fiscale reprezintă circa 25% din produsul intern brut și se află pe o tendință de scădere în ultimii ani, conform Profit.ro. Pe de altă parte, statul și-a majorat cheltuielile în ultimii trei ani și a dus deficitul bugetar la 3% din PIB, sumele fiind orientate către creșterea salariilor din sistemul public și a pensiilor, în timp ce investițiile sunt în scădere.

În 2012, salariații din administrație erau plătiți cu 30% peste media națională, cei din sectorul privat erau la medie, în timp ce salariile din sănătate și educație erau cu 14, respectiv 13% sub medie.

Anul trecut în aceeaşi perioadă, bugetul general consolidat se încheia cu un deficit de 6,6 miliarde de lei (0,79% din PIB).

Potrivit Ministerului Finanţelor, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv, începând din februarie, de transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, potrivit sursei citate.

Începând cu luna mai, se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 9% faţă de realizările aceleiaşi perioade din 2017, ajungând la o valoare de 47,9 miliarde lei pe primele zece luni ale anului în curs. Veniturile din accize au fost în sumă de 23,7 miliarde lei (2,5% din PIB) cu 7,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

De asemenea, Comisia Europeană a solicitat recent României o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB având în vedere evoluţiile înregistrate ca urmare a lipsei de acţiuni din partea ţării pentru a-şi corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Totodată, Comisia Europeană a atras atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la 2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2018, la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% din PIB în 2020, cel mai ridicat deficit din UE.

Ritmul de creştere economică va rămâne peste cel estimat iniţial la 5,2% dar se va reduce în partea a doua a anului de la 5,8% undeva spre 5,4% (ponderile celor două semestre nu sunt egale), pentru a ieşi media de 5,6% avansată, potrivit Curs de guvernare.ro.

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului la începutul acestui an și a unui PIB de 837,1 miliarde lei, față de 815,2 miliarde cât s-a estimat inițial prin proiectul de act normativ, se propune o suplimentare a cheltuielilor”, a declarat, vineri, ministrul Ionuț Mișa, într-o conferință de presă susținută la sediul ministerului. (Agerpres)

Înainte ca instituţia specializată din subordinea Guvernului, CNP, să anunţe prognoza de toamnă privind evoluţia economiei româneşti, a fost avansată o nouă valoare pentru PIB-ul acestui an, mai mare cu circa 22 de miliarde de lei. Motivul invocat fiind o estimare în creştere a avansului economic în preţurile perioadei de bază (2016) de la 5,2% la 5,6%.

De asemenea, cele aproximativ 22 de miliarde de lei în plus trebuie foarte serios examinate, mai ales că seamănă ( coincidenţă interesantă) cu o poveste de acum câţiva ani, când PIB-ul pe 2011 a fost prezentat de CNP în baza calculelor efectuate de INS.

România va avea un PIB real de 171 de miliarde de lei în 2019, cu 4% mai mare decât în 2018, și un PIB pe cap de locuitor de 12.247 de dolari, se arată în datele The Institute of International Finance (IIF), informează Hotnews.ro.

Comparativ cu acest an, în 2019, PIB-ul real la nivel național ar urma să fie cu aproximativ șapte miliarde de lei mai mare, iar comparativ cu 2016, ar urma să fie cu 14 miliarde mai mare, conform Economica.net. În același timp, PIB-ul pe cap de locuitor din 2019 va fi cu 661 de dolari mai mare decât în 2018. În privința numărului de angajați, Institutul Internațional de Finanțe (IIF) estimează o cifră de 4,9 milioane de angajați, cu 100.000 mai mulți decât în 2018 și cu 500.000 mai mulți decât în 2012.

Comisia Europeană (CE) a menținut estimările referitoare la creșterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se așteaptă la un avans de 3,9%, conform datelor Agerpres. Inasprirea graduală a politicii monetare, ca răspuns la presiunile inflaționiste și la adâncirea deficitului, ar putea atenua perspectiva pentru investițiile private.

De asemenea, investițiile per ansamblu ar putea fi afectate dacă Executivul va reduce și mai mult investițiile publice, pentru a-și îndeplini țintele de deficit. PIB-ul României a crescut cu 6,9% în 2017, un record post-criza, datorită boom-ului în consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală, inclusiv reducerea impozitelor indirecte și creșterea salariilor în sectorul public. Creșterea ar urma să-și reducă viteza în 2018, dar va rămâne robustă, potrivit sursei citate.

Totodată, în condițiile în care inflația a reintrat în intervalul de variație din jurul țintei Băncii Naționale a României (2,5% plus/minus un punct procentual), BNR a început să înăsprească politica sa monetară ultra-relaxată. În acest an, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB.

Ungaria și România înregistrau în trimestrul patru din 2017 cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental din UE, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, în zona euro, deficitul guvernamental s-a situat la 0,6% din PIB în trimestrul patru din 2017, stabil comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce în Uniunea Europeană deficitul guvernamental s-a situat tot la 0,6% din PIB, în scădere față de 0,7%. În România, deficitul guvernamental a scăzut la 2,4% din PIB în trimestrul patru din 2017, de la 2,9% din PIB în precedentele trei luni și 3,6% din PIB în perioada octombrie-decembrie 2016. Majoritatea statelor membre UE au înregistrat, în trimestrul patru din 2017, excedent bugetar: Malta (4,5% din PIB), Cehia și Luxemburg (ambele cu 2,3 % din PIB), Danemarca și Suedia (ambele cu 1,6% din PIB), Finlanda (1,1% din PIB), Germania (1,3% din PIB), Olanda (1% din PIB), Bulgaria (0,5% din PIB) și Slovacia (0,3% din PIB), iar Estonia și Lituania au avut echilibru bugetar.

Datoria guvernamentală a României se situa, la sfârșitul trimestrului patru din 2017, la 300,7 miliarde de lei, sau 35% din PIB, în scădere cu 0,4 puncte procentuale de la 35,5% din PIB, în precedentele trei luni, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu trimestrul trei din acest an, șapte state membre UE au înregistrat, în perioada octombrie-decembrie 2017, o creștere a datoriei guvernamentale ca raport din PIB, în timp ce în 21 de state datoria guvernamentală a coborât (inclusiv în România), potrivit Agerpres. Cel mai scăzut nivel al datoriei guvernamentale ca raport din PIB în trimestrul patru din 2017 s-a înregistrat în Estonia (9%), Luxemburg (23%), Bulgaria (25,4%), Cehia (34,6%) și România (35%) iar cel mai ridicat nivel în Grecia (178,6%), Italia (131,8%) și Portugalia (125,7%). În cazul zonei euro, datoria guvernamentală a scăzut în perioada octombrie-decembrie 2017 la 86,7% din PIB, de la 88,1% din PIB în trimestrul trei din 2017.