România este singura ţară din lume unde banca centrală cere o anumită politică fiscală, iar premierul indică public cât ar trebui să fie rata dobânzilor, a declarat, luni, Andreea Paul, preşedintele Asociaţiei pentru Competitivitate (INACO), în cadrul unei dezbateri pe tema bugetului României pentru anul viitor.

„Suntem singura ţară din lume unde BNR propune politica fiscală, iar Guvernul politica monetară. Viceguvernatorul BNR iese public şi cere cotă progresivă de impozitare, iar premierul indică public cam cât trebuie să fie ROBOR şi dobânzile. Plecăm la drum de la această realitate tristă, de la o lipsă crasă de înţelegere a rolului fiecăruia, iar fiecare dintre decidenţi se pricepe mai bine la ce trebuie să facă celălalt, nu el însuşi”, a arătat ea.

Paul a mai spus că, potrivit calculelor INACO, anul acesta au avut loc 120 de modificări fiscale.

„Creştem prin haos, prin impredictibilitate, prin vise nerealiste, bugetare, nu prin productivitate. La INACO am numărat peste 120 de modificări fiscale operate în acest an şi publicate în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă o modificare fiscală, în medie, la trei zile, şi lucrătoare, şi nelucrătoare. În schimb, avem aceleaşi şcoli, aceleaşi spitale, aceleaşi drumuri publice, deşi ne împrumutăm anul acesta în ritm alert, cu circa 30 de miliarde de lei pe primele 11 luni şi anul nu s-a terminat”, a continuat reprezentanta INACO.

Ea a arătat că românii vor munci, în 2018, mai bine de jumătate de an pentru a-şi plăti dările către stat.

„INACO a calculat ziua libertăţii fiscale ca fiind data de 6 iunie. Adică, până în 6 iunie un lucrător munceşte pentru a-şi plăti dările la stat, iar din 7 iunie încolo pentru el şi familia lui. Odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, ziua libertăţii fiscale se transformă în data de 15 iulie. Aşadar, de anul viitor, contribuabilul român cu salariu mediu va lucra până în 15 iulie a fiecărui an pentru plata dărilor către stat, iar din 16 iulie încolo pentru el însuşi şi familia lui”, a spus Andreea Paul.

Potrivit acesteia, proiectul de buget de anul viitor aduce aceeaşi lipsă de viziune ca în 2017.

„Adică să consumăm mai mult, să importăm mai mult şi să construim nimic. Anul acesta, cu creştere-record în Europa, nu am dat în funcţiune niciun kilometru nou de autostradă, nicio şcoală nouă, niciun spital nou, cu excepţia stadionului de la Craiova, care este singurul obiectiv investiţional realizat”, a susţinut ea.

România a înregistrat încă un trimestru de creștere economică solidă, 5,7% în ritm anualizat în trimestrul al doilea, cel mai puternic ritm de creștere din UE, însă politicile fiscale prociclice și majorarea rapidă a salariilor în 2017 au crescut riscul de supraîncălzire a economiei, avertizează agenția de evaluare financiară Fitch Ratings.

Fitch subliniază că luna trecută, când a confirmat ratingul de țară al României la „BBB minus” cu perspectivă stabilă, a revizuit în sus estimările privind avansul economiei românești în anul 2017, de la 4,8% până la 5,1%. Agenția de evaluare adaugă că dacă datele preliminare privind creșterea economică din trimestrul al doilea se vor confirma ar putea decide o noua revizuire a estimărilor de creștere.

În schimb, pentru 2018 și 2019, Fitch se așteaptă la încetinirea ritmului de creștere, pe măsura ce impactul politicilor se va diminua, până la 3,4% în 2018 și 3,5% în 2019, dar va rămâne deasupra mediei de 3% înregistrate de țările din categoria de rating ‘BBB’.

„Cu toate acestea, creșterea rapidă a început să ridice anumite riscuri la adresa indicatorilor externi și există de asemenea posibilitatea unei supraîncălziri pe măsură creșterea salariilor depășește creșterea productivității”, avertizează analiștii Fitch.

În plus, Fitch susține că creșterea puternică s-a datorat, în parte, și relaxării fiscale. Reducerea accizelor și a TVA au condus la ratarea țintelor fiscale, veniturile din taxe au rămas constante, în timp ce cheltuielile au crescut. În consecință, în primele cinci luni deficitul bugetar al României a fost aproape de trei ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Analiștii Fitch se așteaptă la unele reduceri ale consumului guvernamental și ale cheltuielilor de capital, în timp ce salariile mai mari vor contribui la majorarea veniturilor din contribuțiile sociale. Cu toate acestea, Fitch mizează în continuare pe majorarea deficitul bugetar în acest an până la 3,7% din PIB, de la 3% din PIB în 2016. În plus, prognozele Fitch arată că datoria publică va crește până la 43,6% din PIB la finele lui 2019, de la 37,6% la sfârșitul anului 2016.

În sfârșit, analiștii Fitch susțin că politica fiscală pe termen mediu este mai puțin clară după schimbările politice din luna iunie. Guvernul condus de Mihai Tudose a anunțat că are de gând să modifice Codul fiscal în 2018, dar deocamdată nu este clar dacă acest plan este compatibil cu țintele sale fiscale, iar aceste modificări ar putea provoca tensiuni politice.