Banca Națională a României va decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 3% până la sfârșitul acestui an, a declarat, joi, Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania. „Dinamica cheltuielilor publice depășește dinamica veniturilor și deja Comisia Europeană avertizează că trebuie măsuri pentru menținerea deficitului sub 3% din PIB. Foarte probabil, rata dobânzii de politică monetară va depăși 3% până la finalul anului, vedem că și ROBOR a depășit nivelul de 3%”, a spus Rădulescu, în cadrul conferinței ”Economia digitală – ce poate să câștige România?”.

De asemenea, rata dobânzii de politică monetară este în acest moment 2,5%, potrivit deciziei BNR din 8 mai, conform Adevărul.

ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a continuat să crească joi pe piața interbancară, ajungând la 3,16% pe an, de la 3,15% cât era miercuri.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2% pe an, începand cu data de 8 februarie 2018, se arată într-un comunicat de presă al instituției remis, miercuri, AGERPRES.

De asemenea, instituția a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an de la 1% pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,25% pe an, de la 3% pe an. O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ‘Rata anuală a inflației a urcat în luna decembrie la 3,32%, de la 3,23% în noiembrie, plasându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staționare, dar peste nivelul prognozat. Evoluția a fost determinată, în principal, de accelerarea inflației de bază și, în mică măsură, de creșterea prețurilor volatile ale produselor alimentare și a prețului tutunului. Deficitul de cont curent și-a accelerat ritmul anual de creștere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanței bunurilor. ‘Datele statistice aferente primelor două luni ale trimestrului IV 2017 relevă accentuarea tendinței ascendente a producției industriale însoțită de dinamizarea comenzilor noi din industria prelucrătoare, precum și menținerea ritmurilor înalte de creștere a activității din comerț și servicii, pe fondul avansului salariului mediu net real. Deficitul comercial și-a accentuat evoluția nefavorabilă, în condițiile în care dinamica anuală a importurilor a continuat să se plaseze peste cea a exporturilor.

Pe plan extern, relevante sunt incertitudinile și riscurile legate de volatilitatea piețelor financiare internaționale, evoluțiile prețurilor petrolului și ale produselor agroalimentare, precum și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore’, conform BNR.

România este singura ţară din lume unde banca centrală cere o anumită politică fiscală, iar premierul indică public cât ar trebui să fie rata dobânzilor, a declarat, luni, Andreea Paul, preşedintele Asociaţiei pentru Competitivitate (INACO), în cadrul unei dezbateri pe tema bugetului României pentru anul viitor.

„Suntem singura ţară din lume unde BNR propune politica fiscală, iar Guvernul politica monetară. Viceguvernatorul BNR iese public şi cere cotă progresivă de impozitare, iar premierul indică public cam cât trebuie să fie ROBOR şi dobânzile. Plecăm la drum de la această realitate tristă, de la o lipsă crasă de înţelegere a rolului fiecăruia, iar fiecare dintre decidenţi se pricepe mai bine la ce trebuie să facă celălalt, nu el însuşi”, a arătat ea.

Paul a mai spus că, potrivit calculelor INACO, anul acesta au avut loc 120 de modificări fiscale.

„Creştem prin haos, prin impredictibilitate, prin vise nerealiste, bugetare, nu prin productivitate. La INACO am numărat peste 120 de modificări fiscale operate în acest an şi publicate în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă o modificare fiscală, în medie, la trei zile, şi lucrătoare, şi nelucrătoare. În schimb, avem aceleaşi şcoli, aceleaşi spitale, aceleaşi drumuri publice, deşi ne împrumutăm anul acesta în ritm alert, cu circa 30 de miliarde de lei pe primele 11 luni şi anul nu s-a terminat”, a continuat reprezentanta INACO.

Ea a arătat că românii vor munci, în 2018, mai bine de jumătate de an pentru a-şi plăti dările către stat.

„INACO a calculat ziua libertăţii fiscale ca fiind data de 6 iunie. Adică, până în 6 iunie un lucrător munceşte pentru a-şi plăti dările la stat, iar din 7 iunie încolo pentru el şi familia lui. Odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, ziua libertăţii fiscale se transformă în data de 15 iulie. Aşadar, de anul viitor, contribuabilul român cu salariu mediu va lucra până în 15 iulie a fiecărui an pentru plata dărilor către stat, iar din 16 iulie încolo pentru el însuşi şi familia lui”, a spus Andreea Paul.

Potrivit acesteia, proiectul de buget de anul viitor aduce aceeaşi lipsă de viziune ca în 2017.

„Adică să consumăm mai mult, să importăm mai mult şi să construim nimic. Anul acesta, cu creştere-record în Europa, nu am dat în funcţiune niciun kilometru nou de autostradă, nicio şcoală nouă, niciun spital nou, cu excepţia stadionului de la Craiova, care este singurul obiectiv investiţional realizat”, a susţinut ea.

Vicepreședintele Băncii Centrale americane, Federal Reserve, Stanley Fischer, și-a anunțat demisia cu opt luni înainte să i se încheie mandatul, decizie ce îi va da ocazia lui Donald Trump să aleagă în funcție pe unul dintre principalii responsabili ai instituției, conform AFP.

Fischer a declarat într-o scrisoare adresată președintelui Donald Trump că va demisiona din consiliul guvernatorilor în jurul datei de 13 octombrie din motive personale. Mandatul său de vicepreședinte urma să se încheie în iunie 2018.

Fischer, în vârstă de 73 de ani, face parte din Consiliul de Guvernatori al Fed din mai 2014 şi a contribuit la punerea bazelor politicii monetare moderne.

Anterior, el a fost guvernator al băncii centrale a Israelului, din 2005 până în 2013, şi numărul doi din Fondul Monetar Internaţionale din septembrie 1994 până în august 2001.

România a înregistrat încă un trimestru de creștere economică solidă, 5,7% în ritm anualizat în trimestrul al doilea, cel mai puternic ritm de creștere din UE, însă politicile fiscale prociclice și majorarea rapidă a salariilor în 2017 au crescut riscul de supraîncălzire a economiei, avertizează agenția de evaluare financiară Fitch Ratings.

Fitch subliniază că luna trecută, când a confirmat ratingul de țară al României la „BBB minus” cu perspectivă stabilă, a revizuit în sus estimările privind avansul economiei românești în anul 2017, de la 4,8% până la 5,1%. Agenția de evaluare adaugă că dacă datele preliminare privind creșterea economică din trimestrul al doilea se vor confirma ar putea decide o noua revizuire a estimărilor de creștere.

În schimb, pentru 2018 și 2019, Fitch se așteaptă la încetinirea ritmului de creștere, pe măsura ce impactul politicilor se va diminua, până la 3,4% în 2018 și 3,5% în 2019, dar va rămâne deasupra mediei de 3% înregistrate de țările din categoria de rating ‘BBB’.

„Cu toate acestea, creșterea rapidă a început să ridice anumite riscuri la adresa indicatorilor externi și există de asemenea posibilitatea unei supraîncălziri pe măsură creșterea salariilor depășește creșterea productivității”, avertizează analiștii Fitch.

În plus, Fitch susține că creșterea puternică s-a datorat, în parte, și relaxării fiscale. Reducerea accizelor și a TVA au condus la ratarea țintelor fiscale, veniturile din taxe au rămas constante, în timp ce cheltuielile au crescut. În consecință, în primele cinci luni deficitul bugetar al României a fost aproape de trei ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Analiștii Fitch se așteaptă la unele reduceri ale consumului guvernamental și ale cheltuielilor de capital, în timp ce salariile mai mari vor contribui la majorarea veniturilor din contribuțiile sociale. Cu toate acestea, Fitch mizează în continuare pe majorarea deficitul bugetar în acest an până la 3,7% din PIB, de la 3% din PIB în 2016. În plus, prognozele Fitch arată că datoria publică va crește până la 43,6% din PIB la finele lui 2019, de la 37,6% la sfârșitul anului 2016.

În sfârșit, analiștii Fitch susțin că politica fiscală pe termen mediu este mai puțin clară după schimbările politice din luna iunie. Guvernul condus de Mihai Tudose a anunțat că are de gând să modifice Codul fiscal în 2018, dar deocamdată nu este clar dacă acest plan este compatibil cu țintele sale fiscale, iar aceste modificări ar putea provoca tensiuni politice.

Activitatea economică, care cuprinde industria și sectorul serviciilor, din zona euro a crescut mai rapid decât așteptările analiștilor, impulsionată de evoluția pozitivă a celor mai importante trei economii care utilizează euro.

Indicele compozit Purchasing Managers Index (PMI), calculat de compania Markit a crescut la 56,8 în aprilie, față de 56,4 în martie. Diferențele dintre indicatorii pentru Germania, Franța și Italia nu au fost mai reduse de când a început colectarea datelor în 1998.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

„Datele încurajatoare din acest studiu vor majora probabil estimările privind avansul zonei euro în 2017 și ar putea duce la o înăsprire a politicii monetare a BCE”, a apreciat Chris Williamson, economist șef al IHS Markit.

El se așteaptă ca economia din zona euro să-și accelereze expansiunea în al doilea trimestru, după ce a avansat cu 0,5% în primele trei luni ale anului.

Dar chiar dacă semnalele de redresare pentru zona euro sunt solide, Banca Centrală Europeană (BCE) nu se grăbește să renunțe la  programul de stimulente financiare deoarece rata inflației de abia s-a ridicat peste un procent, iar creșterea salariilor este modestă.

Politica monetară relaxată a BCE și o atenuare a politicii fiscale vor sprijini un avans al economiei de 1,6% în 2017 și în 2018, a estimat recent Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Inflația din zona euro a înregistrat cel mai alert ritm de creștere de după ianuarie 2013, ceea ce oferă noi argumente acelora care solicită Băncii Centrale Europene (BCE) încetarea programului de acordare de stimulente monetare, transmite Bloomberg. 

Rata anuală de creștere a prețurilor de consum a ajuns la valoarea de 2% în februarie, conform datelor comunicate joi de Eurostat.

Creșterea prețului petrolului a determinat majorarea inflației în întreaga zonă euro inclusiv în Germania, Spania și Italia.

Un semnal că tendința ascendentă ar putea continua, indicele prețurilor producției industriale a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, cu o creștere anuală de 3,5% în ianuarie, ce a depășit estimările medii de 3,2% dintr-un sondaj realizat de Bloomberg News.
Între timp, inflația core din zona euro, ce nu ține cont de componentele volatile precum energia, a rămas neschimbată pentru a treia lună consecutivă în februarie, la 0,9%.
Inflația core, călcâiul lui Ahile al BCE

„Atenția rămâne concentrată pe inflația core, care nu arată prea bine”, a declarat Frederik Ducrozet, economist la Banque Pictet & Cie SA din Geneva. „Este stabilă în cel mai bun caz și dacă se păstrează în felul acesta, nu există nici un motiv să ne gândim la o schimbare a politicii monetare”.

Divergența dintre cei doi indicatori ai inflației subliniază provocările pe care le are BCE în a alege nivelul corect de stimulare monetară. În timp ce evoluția inflației globale se apropie de ținta pe care și-a propus-o banca centrală, de aproape 2%, fragilitatea persistentă a inflației core este o sursă de îngrijorare pentru oficiali, inclusiv pentru Mario Draghi, președintele BCE.
Totodată, rata șomajului a rămas la același nivel de 9,6% în luna ianuarie, cea mai mică din mai 2009, conform datelor publicate marți de Eurostat.

În ianuarie a.c., Mario Draghi a atras atenția asupra unui nou set de criterii, argumentând faptul că revenirea inflației la valoarea țintită de BCE trebuie să fie durabilă, autosustenabilă și reprezentativă pentru zona euro luată ca întreg. Pe această bază, BCE poate să nu reacționeze la creșterea recentă a prețurilor din cauza efectului produs de scumpirea energiei.

Cele mai recente proiecții ale BCE prevăd o rată medie a inflației de 1,3% în acest an, și că aceasta va ajunge la 1,5% în 2018. Banca centrală va actualiza aceste previziuni, la 9 martie, cu ocazia reuniunii a Consiliului Guvernatorilor.

Jens Weidmann este primul decident în sfera politicii monetare care oferă indicii cu privire la cât de mult poate Banca Centrală Europeană să majoreze prognoza de inflație săptămâna viitoare. „Inflația de anul acesta ar putea depăși cu mult cifrele prognozate până acum”, a declarat Jens Weidmann, membru al Consiliului de Administrație al BCE. „Inflația prognozată pentru Germania ar putea fi modificată în creștere cu jumătate de procent, iar acest lucru ar putea fi valabil pentru întreaga zonă euro”, a precizat acesta.

Președintele BCE a amintit în repetate rânduri de riscurile cu privire la perspectiva economică a celor 19 state din zona euro a cărei prognoză este negativă din cauza problemelor externe precum agenda președintelui american Donald Trump și impactul planului premierului Theresa May de a scoate Marea Britanie din Uniniunea Europeană. Aici se adaugă și alegerile din acest an din cele mai importante state ale zonei euro: Franța, Germania și Olanda.