Guvernul promite, sindicatele nu primesc. Cam aşa s-ar putea traduce relaţia dintre Ministerul Muncii şi sindicaliştii din poliţie. În urmă negocierilor de astăzi dintre cele două părţi nu s-a ajuns la niciun acord, aşa că reprezentanţii poliţiştilor anunţă că în perioada 23 – 25 martie vor proteste pentru creşterea salariilor.

Sindicatele din poliţie care au negociat, luni, cu ministrul Muncii noua lege a salarizării, au anunţat că nu s-a ajuns la nicio concluzie, urmând ca la mijlocul lunii martie să aibă loc proteste, notează agenţia de presă Mediafax. La discuţii au participat şi ministrul Afacerilor Interne şi cel pentru Dialog Social. „Cartoful fierbinte este HG numărul 1, pentru că până acum nu am ajuns la un punct de vedere comun privind aplicarea salariului minim pe economie, 1.450 de lei. Am format un grup de lucru, discutăm pe noul proiect al legii salarizării, sunt intenţii dar până la a materializa mai sunt multe de lămurit. Nu pot să spun ce vom face în 14-16 cu privire la acţiunile de protest, să vedem ce putem obţine. Ministrul de Interne avut o poziţie corectă, dar când a venit vorba de încadrarea pe minim pe economie, sunt păreri diferite”, a declarat Florin Vîlnei, preşedintele sindicatului SED LEX.

Hotărârea de Guvern 1/2017 stabileşte că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166 de ore. Sindicatele din poliţie arată, însă, că sporurile agenţilor de poliţie sunt calculate conform salariului minim brut din anul 2009, când acesta era de 600 de lei lunar.

„Noi vrem să se aplice legea, Hotărârea de Guvern trebuie respectată, lucru care, din păcate, se aplică cu discriminare. Am semnale foarte puternice din teritoriu că oamenii se vor prezenta la lucru, dar nu or să mai intre în serviciu. Un poliţist în momentul de faţă îndeplineşte atribuţiile a încă doi sau trei poliţişti. Astăzi, în zona Ilfov este cod roşu la spargerea de locuinţe, încercăm să prindem acei infractori, dar cu cine? Cu trei Dacii care sunt din 1900 toamna şi şapte poliţişti din structuri diferite? Nu se poate”, a completat Florin Vîlnei.

Reprezentanţii sindicatelor spun că Executivul refuză în acest moment să calculeze indemnizaţiile poliţiştilor la nivelul salariului minim brut din 2017 şi că ar accepta, cel mult, un calcul bazat pe salariul minim brut din 2016. „Noi, ca poliţişti, îi rugăm să aplice legea şi nu vor. Transmitem la poliţişti să se pregătească de protest. Dacă nu se respectă Hotărârea de Guvern numărul 1, în data de 16 martie, poliştii din Bucureşti şi Cluj-Napoca vor ieşi în stradă”, a spus Elvis Măceşanu, preşedinte al sindicatului poliţiştilor Dolj.

Sindicaliştii sunt mulţumiţi şi de faptul că angajaţii din alte domenii de activitate au venituri mai mari decât poliţiştii, deşi munca pe care o desfăşoară un agent de poliţie este mult mai solicitantă. „În data de 16 martie, agenţii de poliţie vor ieşi în stradă. Nu putem accepta ca o femeie de serviciu, din Ministerul Sănătăţii, să câştige 3.500 de lei, iar un agent de poliţiecare aleargă după hoţi să ia 2.500 de lei. Aici e durerea cea mai mare”, a declarat Constantin Mandache, reprezentant al Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie.

De cealaltă parte, ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea, a spus că la nivelul Guvernului se analizează în acest moment în ce măsură pot fi satisfăcute cererile sindicatelor din poliţie, iar o decizie se va lua după ce reprezentanţii Ministerului Muncii se vor consulta cu cei ai Ministerului Finanţelor şi ai Ministerului de Interne. „Nu ne dorim ca nimeni să iasă în stradă pentru drepturi salariale, pentru că sunt drepturi pe care noi vrem să le acordăm. Avem, până în 2021, creşteri eşalonate chiar şi de 200%, în medie, pentru salariile mici. Cât de curând proiectul noii legi a salarizării va fi definitivat, va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere, iar iar la întâi iulie să intre în vigoare, astfel încât majorările salariale să se realizeze etapizat, până în 2021”, a spus Gabriel Petrea la finalul negocierilor cu sindicatele din Poliţie.

Sindicatele mai au însă o şansă. O nouă rundă de negocieri între sindicatele din MAI şi Ministerul Muncii este programată pentru a doua parte a zile de marţi, când se vor căuta soluţii la problemele invocate de reprezentanţii poliţiştilor, pentru a se evita declanşarea protestelor în rândul forţelor de ordine, anunţate deja de sindicate.

Protestele au continuat joi noapte la Charlotte, Statele Unite, sub supravegherea armatei. Militari din cadrul Gărzii Naţionale au fost mobilizaţi ca întăriri, iar o interdicţie de circulaţie a fost decretată în oraşul american, pentru a preveni orice incidente. Protestatarii continuă să denunțe  uciderea unui afroamerican de către un poliţist.

Calmul domnea în rândul celor câteva sute de manifestanţi care au ieşit joi seara în stradă în acest mic oraş din sud-estul Statelor Unite cu pancarte ce îndemnau „Nu ne mai ucideţi” sau „Rezistenţa este frumoasă”. Militari şi un vehicul blindat de tip Humvee au fost staţionaţi în faţa Hotelului Omni, scena celor mai dure violenţe cu o noapte înainte, a constat un jurnalist AFP.

„Acum avem resurse care permit protejarea infrastructurilor şi să fim mult mai eficienţi”, a avertizat şeful Poliţiei din Charlotte-Mecklenburg, Kerr Putney. El a anunţat anterior, joi, că „mai multe sute” de membri suplimentari ai forţelor de ordine vor încerca să împiedice jafuri ca cele din cele două nopţi precedente care l-au determinat pe guvernatorul statului North Carolina să decreteze starea de urgenţă, scrie News.ro.

Poliţia şi primarul Jennifer Roberts au decis, ca măsură suplimentară, să instituie o interdicţie de circulaţie începând de la miezul nopţii şi pînă la ora locală 6.00 (13.00, ora României). Interdicţia va rămâne în vigoare „atât timp cât va dura starea de urgenţă sau până când va fi revocată oficial”, a scris primarul într-un mesaj postat pe Twitter.

În noaptea de miercuri spre joi, 44 de persoane au fost reţinute la Charlotte, a subliniat Putney, un manifestant a fost rănit mortal, iar doi poliţişti au fost răniţi uşor la ochi. Prezent la faţa locului, un jurnalist AFP l-a văzut pe acest bărbat care a căzut la pământ, în urma unui foc de armă, şi care sângera abundent. El a fost atins de un glonţ care nu a fost tras de poliţişti, au dat asigurări autorităţile. Bărbatul a murit joi, potrivit NBC.

Seara a început în calm, cu un omagiu adus lui Keith Lamont Scott, un bărbat de culoare în vârstă de 43 de ani care a fost, potrivit familiei sale, victima unei greşeli flgrante marţi seara, în parcarea unui imobil. Potrivit poliţiei, Scott a fost rănit mortal prin împuşcare, el refuzând să lase arma pe care o avea asupra sa. Rudele sale afirmă că avea doar o carte în mână. Însă atmosfera a degenerat, iar manifestanţi au aruncat cu proiectile în forţele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene.

Locuitori şi ACLU, o puternică asociaţie americană pentru apărarea libertăţilor, au exercitat presiuni asupra lui Putney să facă publică o înregistrare video a intervenţiei poliţiştilor împotriva lui Scott, dar acesta a refuzat. Însă şeful poliţiei a recunoscut că secvenţa filmată nu oferă „vreo probă vizuală indiscutabilă care să confirme că cineva ameninţă cu vreo armă”. Această declaraţie a slăbit teza poliţiei potrivit căreia poliţistul care a tras era ameninţat în mod direct de către Keith Lamont Scott. Membri ai familiei victimei au văzut înregistrarea video, iar unul dintre avocaţii lor a declarat pentru CNN că în ea nu apare vreo armă.

În ultimii doi ani, poliţişti au ucis afroamericani care, în unele cazuri, nu erau înarmaţi, în mai multe oraşe din ţară, sau au tratat persoane de culoare cu o brutalitate gratuită, care a şocat populaţia. Însă, la Charlotte, autorităţile au decis să dea dovadă de fermitate şi să impună respectarea ordinii publice. „Nu putem tolera violenţa. Nu putem tolera distrugerea unor bunuri”, a declarat pentru CNN guvernatorul republican al statului North Carolina Pat McCrory.

În Guvernul democrat al lui Barack Obama, poziţiile se vor mai echilibrate. „Preşedintele crede în mod profund în drepturile oamenilor de a protesta. Însă populaţia nu trebuie să folosească scuza contestării pentru a comite violenţe sau acte de vandalism”, a declarat Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Candidatul republican Donald Trump a pus violenţele de la Charlotte pe seama consumului de stupefiante. „Drogurile au jucat un rol foarte mare în ceea ce vedeţi seara la televizor”, a declarat miliardarul newyorkez.

Moartea lui Keith Lamont Scott a avut loc după ce un afroamerican neînarmat a fost ucis vineri în statul Oklahoma. Terence Crutcher a fost împuşcat de la mică distanţă după ce a mers până la vehicul cu mâinile sus. Poliţista care l-a omorât a fost inculpată joi pentru omor prin imprudenţă.