Românii au economisit mai puțin la începutul anului, arată datele Băncii Naționale a României. Potrivit BNR, depozitele deschise de populaţie la băncile din țară au fost în luna ianuarie cu 537 milioane lei mai reduse faţă de luna precedentă, până la 162,93 miliarde lei (36,2 miliarde euro). Cu toate astea, depozitele sunt mai mari cu 9,8% faţă de prima lună a anului trecut.

La finalul lui decembrie 2016, valoarea depozitelor populaţiei era de 163,46 miliarde lei, iar în ianuarie 2016, populaţia deţinea la bănci depozite în valoare de 148,4 miliarde lei, notează agenția de presă News.ro. Astfel, la finalul lunii ianuarie, populaţia avea depozite în lei la bănci de 103,47 miliarde lei şi depozite în valută de 59,46 miliarde lei. În perioada ianuarie 2016 – ianuarie 2017, depozitele în lei ale persoanelor fizice au avansat cu 11,2%, iar cele în valută – cu 7,3%.

În total, depozitele din bănci ale populaţiei şi firmelor au ajuns la 270,53 miliarde lei (echivalent cu 60,1 miliarde euro) la finalul lunii ianuarie, în scădere cu 1,3% faţă de decembrie, dar în urcare cu 8% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.

În urma acestor evoluţii, populaţia şi firmele rămân în poziţia de creditor net faţă de sistemul bancar, în condiţiile în care valoarea depozitelor din bănci este cu 24,1% mai mare faţă de valoarea totală a creditelor luate la 31 ianuarie, de  218 miliarde lei (48,4 miliarde euro).

Creşterea economiilor vine pe fondul majorării accelerate a veniturilor populaţiei în ultimul an. Câştigul salarial mediu net la nivel naţional a crescut cu 11,4% în 2016, până la 2.354 lei (echivalent cu 521 euro) în luna decembrie 2016. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an şi de care depinde puterea de cumpărare a populaţiei, a ajuns la +0,1% în luna ianuarie.

Ne împuţinăm pe zi ce trece. Anul trecut, populaţia României a scăzut cu 66.718 de locuitori din cauza declinului demografic. Iar ritmul de reducere a accelerat  faţă de anul precedent, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), preluate de News.ro.

INS a revizuit semnificativ datele demografice pentru 2015 comparativ cu datele preliminare publicate anterior. Astfel, datele revizuite arată că, în 2015, sporul natural negativ a fost de 60.674 persoane (comparativ cu 73.625 persoane în tabelele publicate anterior), astfel că, în 2016, sporul natural negativ a crescut cu 10%.

În 2015 s-au născut circa 201.023 de copii în România, iar numărul de decese a fost de 261.697, arată datele revizuite ale INS. În decembrie 2016, diferenţa dintre numărul de decese şi numărul de naşteri a fost în de 9.782, reprezentând spor natural negativ. Spre comparaţie, în decembrie 2015, sporul natural negativ a fost de doar 6.776 persoane.

În luna decembrie 2016 s-au născut 15.284 copii, cu 542 (3,4%) mai puţini comparativ cu decembrie 2015, şi au decedat 25.066 persoane, în creştere cu 2.464 (10,9%) faţă de ultima lună a anului 2015. În total, în 2016, în România s-au născut 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5.196 (2%), la 256.501.

Mortalitatea infantilă din România a crescut semnificativ – cu 40% – în decembrie 2016, când au decedat 120 de copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 86 de decese în ultima lună din 2015. În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015. Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.

Datele oficiale mai arată că, în luna decembrie 2016, s-au înregistrat 6.130 căsătorii şi 2.439 divorţuri. Comparativ cu ultima lună din 2015, numărul de căsătorii a crescut cu 23%, iar cel al divorţurilor a scăzut cu 5,5%.

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050,  potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.

Nu este o noutate faptul că tot mai mulți români aleg drumul străinătății. Titrați sau nu, calificați sau nu, mulți dintre noi decid să lucreze într-o altă țară, iar motivele invocate au devenit deja redundante: pleacă, în cele mai multe cazuri, sătui de viața mizeră pe care o duc aici, din cauza lipsei locurilor de muncă, a salariilor umilitoare și a stresului. Iar acestea sunt doar câteva dintre variabilele care i-au împins pe culmile disperării pe majoritatea.

În urma lor rămân nu doar multă amărăciune și copii în voia sorții, dar și bani mai puțini în vistieria statului. La un simplu calcul, cum este cel realizat de Ziarul Financiar, reiese că dacă măcar un milion din cei trei milioane de emigranţi români ar fi rămas ca angajaţi în ţară, iar 500.000 s-ar fi orientat către antreprenoriat, România ar fi avut un PIB de cel puţin 200 de miliarde de euro (şi nu de 160 de miliarde de euro, cum a fost anul trecut). Astfel, dacă un milion de salariaţi plătiţi cu salariul mediu de 500 de euro brut pe lună şi 500.000 de antreprenori care ar fi făcut un profit de 50.000 – 70.000 de euro pe an ar fi rămas în ţară în loc să emigreze, produsul intern brut al Ro­mâniei ar fi crescut anual între 25 şi 35 de miliarde de euro, arată simulările făcute de ZF. Așadar, valoa­rea adăugată adusă în economie de cei 1,5 milioane de români care n-ar mai fi plecat este mult mai mare decât valoarea remiterilor, de 3 – 4 miliarde de euro în fiecare an. Potrivit celor mai recente date statistice, numai în 2014 au plecat 185.000 de români. Îngrijorător este faptul că cei mai mulți dintre ei au studii medii sau superioare, în condițiile în care inițial, emigranții români erau, în mare parte, din rândul şomerilor sau al oamenilor rămaşi fără loc de muncă de mult timp ca urmare a închiderii marilor fabrici, uzine și combinate. Astfel, cei mai mulți posesori de diplome care părăsesc România se orientează către ţările nordice sau către destinaţii precum Germania, Marea Britanie şi Elveţia.  La polul opus, nici costurile rămânerii lor în țară nu sunt de neglijat. Cu siguranță că lipsa locurilor de muncă și intrarea acestor persoane în sistemele de asistenţă socială ar fi împovărat cheltuielile făcute de stat şi ar fi accentuat nivelul de sărăcie a populaţiei.

Bloomberg scrie că statele fost comuniste au realizat cu întârziere, ce-i drept, că emigraţia costă anual procente din PIB, așa că acum s-au apucat să conceapă fel și fel de strategii de atragere acasă a cetățenilor plecați la muncă în Europa. Dacă guvernul României se aliază cu mediul privat pentru a oferi burse şi târguri de joburi, Letonia strigă sus și tare ”Te vreau înapoi!”, slogan al unei campanii intense, menită să îi aducă acasă mai ales pe tineri, în timp ce Polonia oferă ponturi pentru joburi, imobiliare şi sănătate. Se pare că o contribuție semnificativă, chiar dacă spontană, a avut-o votul pentru Brexit, care a dat un puternic impuls acestor inițiative ale statelor fost comuniste. Potrivit unei analize a Fondului Monetar Internațional, migrarea muncitorilor către alte economii deja a costat cele 21 de naţiuni din Europa Centrală şi de Est 7% din PIB. Iar previziunile sunt din ce în ce mai sumbre. FMI estimează că impactul în următorii 14% ani va fi de 9%.

Ce-ar putea să-i aducă înapoi acasă pe toți acești oameni dezamăgiți de propria economie, în condițiile în care reticența lor cu privire la condițiile de muncă din țara de origine rămâne ridicată? Este o întrebare al cărei răspuns încă mai necesită îmbunătățiri și ajustări din partea statelor ce au aparținut cândva blocului sovietic.