România a avut, și luna trecută, cea mai mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană, în condițiile în care rata anuală a inflației a urcat la 4,2%, potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat.

De asemenea, topul creșterilor de preț este completat de Ungaria, cu o creștere de 3,8% a prețurilor de consum, și Olanda, cu o rată a inflației de 2,9%, conform Profit.ro.

Primul loc în topul european al scumpirilor a devenit o poziție obișnuită pentru România. Astfel, martie a fost a treia lună consecutivă în care România a avut cel mai puternic salt al prețurilor de consum după ce, în septembrie anul trecut, a cedat, pentru prima dată în 9 luni, primul loc în clasamentul scumpirilor.

În februarie, România a avut o rată a inflației de 4%, cea mai mare din UE la acel moment și în urcare de la 3,2% în luna ianuarie. La nivelul zonei euro, inflația a fost de 1,4% luna trecută, în scădere, de la 1,5% februarie, menținându-se sub șinta Băncii Centrale Europene, de aproape 2%.

România a avut, și luna trecută, cea mai mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană, rata anuală a inflației urcând la 4%, potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat.

Topul creșterilor de preț este completat de Ungaria, cu o creștere de 3,2% a prețurilor de consum, și Letonia, cu o rată a inflației de 2,8%, conform Profit.ro. Primul loc în topul european al scumpirilor a devenit o poziție obișnuită pentru România.
De asemenea, la nivelul zonei euro, inflația a fost de 1,5% luna trecută, în creștere ușoară, de la 1,4% în ianuarie, menținându-se însă sub șinta Băncii Centarle Europene, de aproape 2%.

Noile măsuri de stimulare a lichidității vin la nici trei luni de la retragerea programului cunoscut sub numele de „relaxare cantitativă”, prin care BCE a injectat pe piață 2.600 de miliarde de dolari.

Rata anuală a inflației a urcat în ianuarie 2018 la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79% și a celor nealimentare cu 6,23% comparativ cu luna ianuarie 2017, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate miercuri.

Pe de altă parte, prețul serviciilor a crescut cu 0,9% față de luna ianuarie 2017. „Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2017 – ianuarie 2018) față de precedentele 12 luni (februarie 2016 – ianuarie 2017), calculată pe baza IPC, este 1,7%”, notează INS.

Potrivit sursei citate, față de luna decembrie 2017, prețurile au urcat cu 0,78%, în ianuarie 2018, în condițiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 0,64%, cele nealimentare cu 1,08%, iar serviciile cu 0,32%. Rata anuală a inflației a fost de 3,3%, la finalul lui 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% și a celor nealimentare cu 4,11%, potrivit Agerpres. Prețul serviciilor a crescut cu 0,22%. Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coșului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare.

Finanțele propun revenirea accizelor carburanților la nivelul din 2016, creșterea fiind propusă pentru că au scăzut încasările la buget din această taxă cu 634,3 milioane lei, iar prețurile la motorină sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, , conform unui proiect de ordonanță privind modificarea Codului fiscal, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

„Pentru menținerea prețurilor produselor petroliere competitive în regiune, se propune revenirea, pentru benzină și motorină, la nivelurile accizelor practicate în anul 2016, respectiv la benzină cu plumb — 3.022,43 lei/tonă, 2.327,27 lei/1.000 de litri, la cea fără plumb — 2.643,39 lei/tonă, 2.035,40 lei/1.000 de litri și la motorină — 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri”, informează MFP.

Conform notei de fundamentare, deși în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut față de semestrul I al anului 2016 cu 253,07 milioane litri, iar cel de benzină fără plumb cu 58,854 milioane litri, încasările au scăzut cu 634,348 milioane lei, respectiv 223,661 milioane lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1.897,08 lei/1000 litri, la 1.518,04 lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2.035,4 lei/1000 litri, la 1.656,36 lei/1000 litri, precum și scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată.

„Scăderea nivelului accizelor pentru benzine și motorine a vizat în principal contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil în alte state membre care practicau niveluri ale accizelor inferioare celor din țara noastră și, prin urmare, aveau prețuri la pompă mai scăzute. În prezent, urmare analizei efectuate în ceea ce privește nivelurile accizelor practicate de statele membre, se constată că România are printre cele mai scăzute niveluri ale accizelor, aproape de nivelurile minime prevăzute de legislația Uniunii Europene. Astfel, România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preț al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) și al treilea cel mai mic preț pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) și Bulgaria (0,961 euro/litru)”, menționează sursa citată.

MFP precizează că dacă România are cel mai mic preț din Uniunea Europeană al benzinei cu taxe, când vine vorba de prețul benzinei fără taxe România este pe locul 15 în Uniunea Europeană cu un cost al benzinei mult peste țări producătoare de petrol precum Marea Britanie și Olanda, dar și peste țări precum Austria, Polonia, Bulgaria.

„Situația este similară și în cazul prețului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preț, mult peste țările producătoare de petrol precum Uniunea Europeană și Olanda, dar și peste țări precum Austria, Italia, Polonia, Bulgaria. În urma diminuării fiscalității la începutul anului 2017, s-a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în prețul carburanților, care era oricum mai redusă comparativ cu nivelul mediu înregistrat la nivelul UE. Astfel, în luna iulie 2017, taxele reprezintă 52% din prețul benzinei, respectiv 50% din prețul motorinei (în România), în condițiile în care, în medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele cumulează 62% din prețul benzinei și respectiv 57% din prețul motorinei”, informează Ministerul.

De asemenea, spune instituția, ponderea taxelor în prețurile de piață ale carburanților este mai redusă în prezent în România comparativ cu alte țări din regiune, precum Austria (60% în cazul benzinei și 55% în cazul motorinei), Polonia (57% în cazul benzinei și 54% în cazul motorinei) sau Bulgaria (53% pentru benzină și 51% pentru motorină).

„Astfel, deși diminuarea fiscalității a vizat reducerea prețurilor de piață ale carburanților, s-a constatat că reducerea preconizată a fost atenuată de faptul că prețurile fără taxe ale carburanților au înregistrat creșteri, astfel încât, în prezent, ponderea taxelor în prețul carburanților este cea mai redusă din Uniunea Europeană, fiind mult sub nivelul mediu înregistrat la nivelul UE”, se mai arată în nota de fundamentare.

Pe fondul ieftinirii materiilor prime agricole, indicele prețurilor produselor alimentare la nivel global a scăzut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, conform unui anunț al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de Reuters.

Food Price Index (FPI), indicele publicat lunar de către FAO și care reflectă modificările prețurilor înregistrate de coșul de alimente compus din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr, a înregistrat o scădere de 1,8% în aprilie față de luna precedentă, ajungând la 168 de puncte.

În ultimii cinci ani, indicele FPI a scăzut în urma supraproducției, încetinirii creșterii economiei mondiale și a aprecierii dolarului. Pe piețele internaționale, alimentele sunt însă cu 10% mai scumpe comparativ cu aprilie 2016, subliniază FAO.

Prețul cărnii de porc a înregistrat o creștere la nivel mondial, pe baza cererii solide din Uniunea Europeană și a consumului mai ridicat din China și Coreea de Sud. În cazul cărnii de ovine, prețul a urcat în urma cererii sezoniere.

În ceea ce privește zahărul, prețul acestuia a înregistrat o scădere de 9,1% luna trecută, după ce a fost estimată o producție mai mare de trestie în Brazilia.

Totodată, FAO și-a îmbunătățit estimările în ceea ce privește producția de cereale de la nivel mondial în sezonul 2017-2018, aceasta ajungând până la 2,599 miliarde de tone, iar producția de grâu ar urma să ajungă la 740 de milioane de tone, un nivel ușor mai scăzut față de producția record înregistrată anul trecut.

Incertitudinile provocate de Brexit afectează piața imobiliară londoneză, care înregistrează cel mai mare declin după vârful crizei financiare din urmă cu opt ani. Tendința de scădere este observată la întreg nivel național și ar putea continua, mai ales pe fondul nivelului ridicat al prețurilor, transmite Bloomberg, citat de News.ro.

Indicele privind prețurile imobiliare din Londra calculat de către Royal Institution of Chartered Surveyors a înregistrat o scădere la -49 de puncte în luna martie, atingând cel mai scăzut nivel după februarie 2009, fapt ce indică pierderi raportate luna trecută de către un procentaj mai mare de agenți.

Un analist al Pantheon Macroeconomics, Samuel Tombs, a spus că indicele referitor la Londra tinde să reprezinte piaţa proprietăţilor prime, mai degrabă decât pe cele de la nivelul oraşului.

Declinul indicelui se adaugă altor informaţii din partea agenţilor imobiliari din centrul Londrei, care au redus preţurile pentru a încheia vânzările.

Indicele RICS al preţurilor de la nivel național a rămas constant, la nivelul de 22 de puncte în martie, însă aşteptările referitoare la valoare şi vânzări s-au înrăutăţit pentru 2018.

Conform raportului, s-a observat stagnarea interesului cumpărătorilor și a vânzărilor, cele mai slabe performanțe fiind raportate în cazul proprietăților scumpe.

Pe lângă faptul că clienții sunt descurajați de prețurile mari, cererea pe piața imobiliară este afectată de nervozitatea provocată de Brexit și de perspectivele Marii Britanii.

Deficitul de proprietăți disponibile la vânzare în Marea Britanie ar putea să limiteze scăderea prețurilor imobiliare.

România are cele mai mici prețuri pentru carburanți din Uniunea Europeană, respectiv 1,01 euro atât pentru benzină, cât și pentru motorină, țara noastră fiind urmată de Bulgaria, unde prețurile carburanților se ridică la 1,03 euro per litru, conform ultimelor date publicate de institutul european de statistică, Eurostat, citat de Digi24.

Pe lista țărilor cu cei mai ieftini carburanți se înscrie și Ungaria, ale cărei prețuri depășesc 1 euro și 10 cenți.

Benzina cea mai scumpă se vinde în Italia, unde un litru costă 1,53 euro euro.

Prețurile motorinei coincind în Austria și Spania, în timp ce în Germania litrul de motorină trece de 1,3 euro.

Motorina este mai ieftină decat benzina în majoritatea ţărilor europene, însă clasamentul preţurilor mari este condus de Suedia. Aici, un litru de motorină costă 1,41 euro. Urmează în top Marea Britanie şi Italia.

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut în luna ianuarie a acestui an cu 6,4%, comparativ cu perioada similară din 2016, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS).

„Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna ianuarie 2016, a înregistrat o creștere cu 6,4% ca urmare a creșterilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+15,5%), vânzările de produse nealimentare (+5,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+2,6%)”, se arată în comunicat.

De asemenea, în serie ajustată volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (exceptând comerțul cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere cu 6,2%, ca urmare a creșterilor  vânzărilor de produse nealimentare, produse alimentare, băuturi și tutun (în creștere cu 3%).

Comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, luna ianuarie 2017 a consemnat pe ansamblu o scădere cu 25%, ca urmare a reducerii vânzărilor de produse nealimentare (-32,8%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-21,4%) și al carburanților (-12,4%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă a crescut totuși cu 0,2%, ca urmare a creșterii vânzărilor de carburanți (+8,8%) și produselor alimentare, băuturi și tutun (+2,0%), potrivit sursei citate.

Dacă vreţi să duceţi o viaţă optimă din punctul de vedere al raportului încasări-cheltuieli, ar fi bine să vă mutaţi în Braşov, Cluj-Napoca sau Oradea. Potrivit platformei de imobiliare Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research. acestea sunt oraşele cu cele mai avantajoase costuri ale vieţii din România, în timp ce la polul opus se plasează Reşiţa, Alexandria şi Vaslui.

Cercetarea a analizat percepţia pe care românii o au asupra costului vieţii perceput din oraşul şi cartierul în care locuiesc, raportat la veniturile pe care le obţin, notează agenţia de presă News.ro. Alte oraşe avantajoase în ceea ce priveşte costurile vieţii în România sunt Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi.

La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu.

Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

„Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş”, explică directorul de cercetare din cadrul D&D Research, Vlad Tureanu.

Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului Storia.ro au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 ]nseamnă foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

„Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite”, a declarat directorul general al Storia.ro şi OLX.ro Real Estate, Sorin Bălan.

Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele trei locuri.

Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase sunt indicate Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor. Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului.

Percepţia asupra costului general al vieţii este cea de-a doua temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 125.966 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro.

Lună de lună, vor fi analizate răspunsurile oferite de români pe diferite capitole precum accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curaţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, sau accesul la instituţiile educaţionale.

În luna ianuarie, conform aceleiaşi cercetări Storia.ro, Oradea a fost evaluat ca fiind oraşul cu cel mai înalt grad de siguranţă, iar cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca ca fiind cel mai sigur din ţară.

Aproape 90% dintre oamenii de afaceri din România sunt încrezători în creșterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 7% se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% estimează o stagnare, reiese dintr-un studiu publicat joi de EY. Dintre cei care mizează pe creștere, 41% estimează o evoluție semnificativ pozitivă (creștere peste 10%).

Asteptarile privind evolutia profitului sunt, de asemenea, pozitive – 81% dintre companii proiectand cresterea profitabilitatii in anul in curs. Aproape una din trei companii se asteapta la un avans de peste 10% al acestui indicator, in timp ce 48% estimeaza ca vor inregistra cresteri care nu vor depasi acest nivel, scrie Hotnews.

Tendinta ascendenta a vanzarilor va fi sustinuta prin cresterea investitiilor, 64% dintre firme planificand cresterea acestora cu 5%-30% pana la sfarsitul anului. Pentru finantare, companiile respondente apeleaza in special la resursele proprii, la reinvestirea profitului si la imprumuturi de la societati afiliate, din acelasi grup, urmate de imprumuturi bancare, arata concluziile studiului „O noua viziune a cresterii” publicat astazi de EY Romania.

Studiul EY are la baza raspunsurile a 267 executivi de top si analizeaza perceptia acestora in privinta perspectivelor mediului de afaceri din Romania in 2016 si 2017. 13% dintre respondenti conduc companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifra de afaceri intre 10-50 milioane EUR, 41% intre 1-10 milioane EUR si 19% sub 1 milion de EUR cifra de afaceri. Executivii au raspuns chestionarului EY Romania in perioada 1 – 16 septembrie 2016.

„Romania traverseaza o perioada buna din punct de vedere economic. Conform prognozei FMI, Romania va inregistra in acest an cea mai mare crestere economica din Europa. Cu toate acestea, rezultatele acestei editii a studiului EY reflecta ingrijorarea executivilor romani fata de modelul de crestere a economiei romanesti, bazat puternic pe consum. Astfel, 98% dintre acestia indica nevoia unei strategii de tara care sa asigure Romaniei o crestere sustenabila si recuperarea decalajelor structurale fata de tarile din Vest”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania, citat de HotNews.

• Oamenii de afaceri – increzatori in evolutia economiei romanesti in urmatoarele 12 luni – 57% dintre oamenii de afaceri respondenti sunt increzatori in evolutia economiei romanesti in urmatoarele 12 luni. Optimismul respondentilor vine pe fondul cresterii puternice a economiei romanesti in primul semestru 2016. Avansul economic indicat de Institutul National de Statistica in aceasta perioada s-a ridicat la 5,2%, fiind stimulat mai ales de cererea interna.

• Mediul de afaceri – ingrijorat de cresterea consumului – Peste jumatate dintre executivii de top se declara ingrijorati de modelul de crestere economica al Romaniei bazat pe stimularea consumului. Ultimele date ale INS arata ca avansul economic a fost impulsionat puternic in primul semestru 2016 de cresterea acestuia (7,2%), comparativ cu investitiile care au contribuit doar cu 1,6%, in vreme ce exportul net a avut o contributie negativa, de -2,8%, pe fondul excesului de cerere care nu a putut fi satisfacuta de oferta interna.

Avand in vedere aceasta ingrijorare, oamenii de afaceri respondenti indica in proportie de 98% nevoia unei strategii de tara care sa asigure Romaniei un model de crestere sustenabila.

• Salariile cresc, la fel ca si numarul de angajati – Evolutiile pozitive ale cifrei de afaceri si cererii pentru produse si servicii se reflecta si in evolutia salariilor si a numarului de angajati. In timp ce 33% dintre angajatori se asteapta la o crestere modesta (sub 5%), 34% afirma ca vor creste numarul de angajati intre 5-30%.

82% dintre companii intentioneaza sa creasca salariile, dar 48% dintre respondenti nu estimeaza o crestere mai mare de 5%. 34% vor creste salariile propriilor angajati intre 5-20%, fata de 43% cati planificau acest lucru la inceputul anului. Aceste procente reflecta intentiile mediului de business si nu masoara cresterile efective inregistrate in piata.

• Cresterea productivitatii- in topul prioritatilor executivilor din Romania

Cresterea productivitatii (35%) si introducerea de noi produse pe piata (17%) sunt printre prioritatile cele mai importante ale executivilor romani. Imbunatatirea productivitatii a urcat pe agenda executivilor de top din Romania cu 8 puncte procentuale fata de inceputul anului, in timp ce reducerea costurilor a continuat sa scada in ordinea prioritatilor, de la 30% in 2015, la 21% la inceputul lui 2016 si la 16% in septembrie 2016. Atragerea de talente valoroase marcheaza o crestere de 5 puncte procentuale la aceasta editie a studiului, ajungand la 11% din optiuni.

• Pretul redus si increderea in brand sunt cele mai importante avantaje competitive

In ciuda cresterii cererii de produse si servicii inregistrate in acest an, companiile continua sa se concureze mai ales la nivel de pret (39%). Notorietatea brandului se regaseste pe locul al doilea in topul avantajelor competitive, dar marcheaza o tendinta de scadere in optiunile respondentilor, de la 30% la inceputul anului 2016 la 12% in editia curenta, la egalitate cu parteneriatele de business.