Consiliul Investitorilor Străini face previziuni încurajatoare pentru România. FIC consideră că, în 20 de ani, țara noastră are potenţialul să devină în una dintre primele 10 economii ale Uniunii Europene, mărindu-şi economia de 4 ori. Acest lucru ar fi posibil dacă se concentrează pe unele arii-cheie şi aplică guvernanţa necesară implementării unui plan pe termen lung.

Potrivit previziunilor Consiliului Investitorilor Străini, România ar putea foarte bine să ajungă la o economie de 655 de miliarde de euro în următorii 20 de ani. Însă pentru ca acest lucru să nu rămână doar un vis frumos, eforturile trebuie concentrate pe infrastructură modernă, demografie şi capital uman, eficienţă publică şi privată. Acesta este, de altfel, şi modelul economic standard conform căruia creşterea economică este generată de cei trei factori, capitalul fizic, uman şi avansul productivităţii, arată un comunicat FIC. Consiliul vine cu recomandări în acest sens: România trebuie să facă un salt calitativ, astfel încât să poată creşte în medie cu o rată situată în jurul valorii de 4% pe an, pe o perioadă de 20 de ani. Avansul poate accelera de la 3,3% – cât este estimat potenţialul în prezent – către un maximum de 4,5% spre finalul perioadei. Membrii FIC consideră că după aderarea la UE, României îi lipseşte o ambiţie precisă, asta deoarece ritmul de creştere de acum, deşi încurajator, nu este sustenabil pe termen lung, în absenţa unei abordări strategice.

Potrivit acestora, locul 10 în topul economiilor UE este ambiţios, dar posibil. Consiliul subliniază că aceasta este sarcina Guvernului, cu sprijinul Preşedinţiei, Parlamentului, Băncii Naţionale, partidelor politice şi în urma unei ample consulări cu mediul academic, cu societatea civilă şi cu mediul de afaceri. Pentru aceasta, FIC a pornit campania VA URMA în mediul online încă din luna iunie, iar acum o lansează public. „VA URMA îşi propune în primul rând să comunice cu publicul şi cu toţi actorii relevanţi, pentru ca fiecare să conştientizeze că România are un potenţial enorm pe care îl poate mobiliza odată ce şi-a asumat o astfel de ambiţie şi o strategie integrată, coerentă pe termen lung, cu priorităţi bine definite. În al doilea rând, vom încerca să explicăm publicului care sunt beneficiile unei creşteri economice sustenabile, cum se răsfrâng rezultatele asupra întregii societăţi şi cum credem noi că se poate ajunge acolo.” Consiliul atrage atenția asupra faptului că este necesar un anumit tip de guvernanţă, pentru ca un proiect de ţară care se întinde pe două decenii, să poată fi dus la bun sfârşit.

Consiliul Investitorilor Străini numără în prezent 125 de companii membre, ale căror investiţii cumulate reprezintă în jur de 35 miliarde euro, adică aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate în România din 1990 până în prezent.

Paradoxurile „atentează“ chiar și la banii românilor. O analiză KeysFin arată că deși economia țării are şanse ca, în următorii doi ani, să atingă un nivel excelent de creştere, estimat de specialişti la 4,4 – 4,8% anul acesta şi la 5,2 – 5,7% anul viitor (pe fondul stimulării cererii interne, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală), rata sărăciei devine tot mai mare.

Analiştii de la KeysFin notează că în previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, în timp ce majoritatea băncilor şi instituţiilor financiare prezente în ţara noastră au estimat avansul între 4,4 şi 4,8%. Aceștia atrag, însă, atenția asupra faptului că „(…) dacă privim ce se ascunde în spatele acestui avans, observăm că evoluţia economică se datorează în primul rând consumului ceea ce, pe moment este salutar, însă pe termen mediu şi lung are şanse să devină un adevărat măr otrăvit”. „Creşterea economică sănătoasă este cea care se bazează pe producţie, pe plus valoare, pe angrenarea unor lanţuri economice pe orizontală. Fără industrie, fără producţie, fără produse finite la export, economia va deveni tot mai sensibilă la evoluţiile externe. Dacă va izbucni o nouă criză, efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat”, avertizează analiștii KeysFin.

Analiza KeysFin semnalează, totodată, faptul că România se enclavizează economic, iar sărăcia devine, astfel, tot mai prezentă în mediul rural. „Avertizam, în trecut, de faptul că România se dezvoltă cu trei viteze, una dată de regiunile dinamice, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa, o alta dată, ceva mai lentă, dată de business-urile construite în zone precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi o a treia, extrem de slabă, în fapt o adevărată frână pe care o pun zone monoindustriale, precum cele din Moldova, Oltenia, Bărăgan. Acestea au devenit adevărate enclave de sărăcie, în care business-ul stagnează, iar forţa de muncă nu are nicio şansă decât să migreze către zonele cu potenţial”, au arătat analiştii.

Așadar, în ciuda creşterii economice semnificative de anul acesta, rata sărăciei tinde să atingă un record al ultimilor ani, după ce, în 2015, s-a ridicat peste nivelul de 25% (25,4%), depăşind precedentul record, de 24,8%, consemnat în 2007. „Sunt regiuni în România, precum cea de Nord-Est, acolo unde rata sărăciei a atins nivelul de 35,6%. Pe aceleaşi coordonate se situează şi Regiunea de Sud-Est, cu o rată a sărăciei de 33,3%, urmată de Sud-Vest Oltenia cu 29,7%, Regiunea de Vest cu 26,7% şi Sud-Muntenia cu 25,5%. Media de 25% procente este asigurată de impactul situaţiei din Bucureşti-Ilfov, unde rata sărăciei este cea mai mică, de numai 5,5%”, explică analiştii de la KeysFin.

Potrivit INS, în România sunt 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, cifră care situează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata sărăciei relative. Iar datele Eurostat arată că aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă în 2014 riscului de sărăcie şi excludere socială, situaţie care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condiţiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populaţie, se aflau în această situaţie. Statisticile World Vision arătau, recent, că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% faţă de 2013.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, situaţia actuală este de natură să creeze un risc social, mai ales în contextul în care perspectivele unui nou val de criză sunt tot mai solide. Rolul major în diminuarea efectelor acestei evoluţii economice polarizată este dat de modul în care iniţiativele legislative vor fi efectiv puse în aplicare, astfel încât să se creeze investiţii cu dezvoltare pe orizontală, care să asigure producţie şi locuri de muncă mai ales în zonele defavorizate. Iar primul pas trebuie să fie cel în infrastructură.

“Avem nevoie să privim România ca pe un business, să îi căutăm avantajele, oportunităţile, să extragem resursele şi să optimizăm relaţia dintre regiunile ţării (…)”, consideră specialiștii KeysFin.