Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a anunţat, vineri, lansarea Programului Prima Casă 2019, ca urmare a primirii, din partea Ministerului Finanţelor Publice, a acordului de distribuire pentru suma de 1,987 miliarde lei din plafonul total de 2 miliarde lei alocat pentru acest an, crie News.ro. Nivelul plafonului a rămas identic cu cel din 2018.

Programul Prima Casă 2019 beneficiază de aceleaşi condiţii de acordare a garanţiei statului român pentru finanţările aprobate de băncile participante.

”Începutul anului 2019 marchează pentru FNGCIMM, în calitate de mandatar al statului prin Ministerul Finanţelor Publice, debutul unei etape noi în derularea proceselor operaţionale dedicate Programului Prima Casă, şi, totodată, materializarea unuia dintre principalele obiective strategice ale instituţiei – digitizarea şi automatizarea fluxurilor interne de lucru, ca urmare a implementării unor proiecte demarate in cursul anului 2018”, se arată în comunicat.

Până la finele anului 2018, FNGCIMM a acordat peste 260.000 de garanţii şi promisiuni de garantare pentru achiziţionarea sau construcţia de locuinţe pe întreg teritoriul României.

Programul Prima Casă va rămâne în forma actuală în ce privește criteriile de acordare a creditelor, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Ministerul Finanțelor a renunțat la ideea de a aduce programului modificări care să transforme programul într-unul social, în care creditele să fie acordate persoanelor în funcție de venituri sau suprafața casei, conform datelor Profit.ro.
Aceste modificări au fost analizate la solicitarea BNR. „Au fost discuții pentru a schimba într-un program mai social, la propunerea BNR. Nu mai avem în plan schimbări pentru Prima Casă”, a spus ministrul.
De asemenea, Guvernul a aprobat în urmă cu o săptămână plafonul total de garantare aferent programului „Prima casă” în anul 2019, de 2 miliarde de lei, sumă prevăzută, de altfel, în strategia multianuală adoptată de Guvern în anul 2016.

Senatul a adoptat, miercuri, proiectul iniţiat de parlamentarul ALDE Daniel Zamfir, prin care prevederile Legii privind darea în plată vor fi aplicate şi creditelor acordate prin programul „Prima Casă”, potrivit Mediafax.
Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost adoptată de către senatori cu 73 de voturi „pentru”, 26 „împotrivă” şi o abţinere.
„Propunera legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea prevederilor alin 4 al art 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, prevederi potrivit cărora au fost eliminate din domeniul de aplicare a legii creditele acordate în cadrul programului -Prima Casă-”, se arată în raportul Comisiei pentru buget a Senatului, care a întocmit un raport de admitere cu amendamente.
Iniţiatorul proiectului, senatorul ALDE Daniel Zamfir, a afirmat că proiectul legislativ clarifică situaţiile de „impreviziune” care apar atunci când instanţele ajung să judece dosare în care debitorii vor să se elibereze prin Legea dării în plată.

Fondul Național al Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat în primele cinci luni ale anului un număr de aproximativ 9.400 de garanții și promisiuni de garantare pentru Programul Prima Casă, din plafonul alocat pentru anul 2018, iar circa 700 de solicitări de garantare sunt în curs de acordare, potrivit Agerpres.

De asemenea, plafonul distribuit la începutul anului, în cuantum de 1,92 miliarde lei, a fost utilizat în proporție de 49,61%, reprezentând 954,39 milioane lei, se arată într-un comunicat al FNGCIMM, remis joi AGERPRES . Comparativ cu anul 2017, valoarea medie a garanțiilor acordate pentru creditele Prima Casă a înregistrat o creștere de 7%, de la 94.000 lei la 101.200 lei, iar ponderea imobilelor noi achiziționate prin program a atins 60%.

Totodată, în primele 5 luni ale anului 2018, 6 din 10 beneficiari ai Programului Prima Casă au ales achiziționarea unei locuințe de două camere, în timp ce locuințele de trei camere ocupă locul al doilea în preferințele beneficiarilor, cu o pondere de aproximativ 30%. În topul județelor cu cele mai multe locuințe achiziționate prin program se situează zona București – Ilfov (peste 3.500 de locuințe), urmată de Brașov (circa 700 locuinte) și, la distanță mică, Iași și Cluj. Programul Prima Casă 2018 este derulat prin intermediul a 15 bănci finanțatoare – Bancpost, BCR, BRD, CEC Bank, Credit Agricole Bank România, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank România, Marfin Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Românească, Banca Transilvania, Unicredit Bank.

Banca Comercială Română (BCR), membra a Erste Group, cea mai importantă bancă din România după valoarea activelor, a anunțat miercuri că vrea să acorde credite de peste un miliard de lei prin noul plafon alocat în cadrul programului Prima Casă, conform Profit.ro.

Din noul plafon acordat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru 15 bănci finanțatoare, 511 milioane de lei au revenit BCR, scrie News.ro. ”Fondurile alocate BCR reprezintă 26,5% din totalul celor puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice pentru acest program. Ca atare, BCR va acorda credite în valoare de aproximativ un miliard de lei, iar sumele pot fi folosite pentru achiziția sau construcția de locuințe prin programul Prima Casă”, potrivit comunicatului.

Suma maximă care poate fi o obținută poate ajunge la 66.500 de euro, iar termenul maxim este de acordare este de 30 de ani Acordarea creditului Prima Casă BCR se face în limita plafonului disponibil alocat de Ministerul de Finanțe, potrivit sursei amintite.

De asemenea, BCR a înregistrat anul trecut un profit net de 668,1 milioane lei (146,2 milioane euro), în scădere cu aproape 36%, de la 1,041 miliarde lei în 2016.

Preţurile apartamentelor din marile oraşe ale ţării s-au redus în noiembrie comparativ cu luna precedentă, cu excepţia metropolelor vestice Timişoara şi Cluj, însă au urcat cu 8,3%, în medie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate miercuri de portalul imobiliare.ro, preluate de agenția de presă News.ro.

Astfel, în luna noiembrie, apartamentele s-au scumpit la nivel naţional, în medie, cu 0,3%, de la 1.042 de euro pe metru pătrat util, la finalul lui octombrie, până la 1.044 de euro pe metru pătrat. Evoluţia a fost generată, însă, doar de creşterile din Cluj şi Timişoara, celelalte mari oraşe consemnând ieftiniri.

Faţă de noiembrie 2015, când un apartament costa, în medie, 964 de euro pe metru pătrat, nivelul actual este cu 8,3% mai ridicat, reiese din datele imobiliare.ro.

În Capitală s-a înregistrat cel mai mare declin al preţurilor dintre oraşele mari. Apartamentele s-au ieftinit în ultima lună cu 1,1%, de la 1.141 la 1.129 de euro pe metru pătrat util, dar preţul mediu a crescut cu 3,1% în ultimul an. Preţurile apartamentelor vechi din Bucureşti au urcat cu 1,1% în noiembrie, la 1.074 de euro pe metru pătrat, în vreme ce locuinţele noi s-au ieftinit cu 2,5%, la 1.168 de euro pe metru pătrat.

În Braşov, preţurile au înregistrat o scădere de 0,8% în noiembrie, până la 901 euro pe metru pătrat util, dar preţurile rămân cu 3,4% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

În Cluj-Napoca, preţurile au urcat cel mai mult la nivel naţional, cu 1,7% în ultima lună, la 1.243 de euro pe metru pătrat util, consolidând poziţia celui mai mare oraş al Transilvaniei de cea mai scumpă piaţă imobiliară din ţară. Faţă de noiembrie 2015, preţurile apartamentelor din Cluj sunt cu 10,4% mai mari.

În Timişoara a avut a doua creştere a preţurilor în ultima lună, pretenţiile vânzătorilor majorându-se cu 0,7%, la 1.036 de euro pe metru pătrat util. Oraşul consemnează cel mai mare avans la 12 luni, de 10,6%.

În Iaşi, un alt oraş universitar important, preţurile apartamentelor au scăzut cu 0,6%, până la 895 de euro/mp. Comparativ cu noiembrie 2015, preţurile sunt mai mari cu 3,8% în cel mai mare oraş al Moldovei, potrivit imobiliare.ro.

În Constanţa, suma medie solicitată în prezent pentru un apartament, de 955 de euro pe metru pătrat util, este cu 0,2% mai mică decât la finele lui octombrie, dar cu 4,7% mai mare decât în urmă cu 12 luni.

Guvernul intenţionează să reducă garanţia pentru programul ”Prima casă” la 40% pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai vechi de 5 ani, dar şi menţinerea programului cel puţin încă cinci ani, reiese dintr-o notă prezentată miercuri în şedinţa Executivului.

”Incertitudinea cu privire la continuarea programului Prima casă şi a existenţei plafoanelor de garanţii aferente programului afectează deopotrivă, atât dezvoltatorii imobiliari având în vedere că procesul de realizare a unui proiect rezidenţial presupune o perioadă de timp de aproximativ 18 luni, cât şi persoanele fizice care doresc contractarea unui credit în cadrul Programului şi care, în planificarea accesării programului «Prima casă» au nevoie de predictibilitate cu privire la existenţa plafoanelor de garantare. În ultimii ani, au existat blocaje cauzate de lipsa de predictibilitate privind programul «Prima casă» atât pentru implementarea unor proiecte imobiliare care se bazau pe precontracte semnate cu beneficiari persoane fizice care intenţionau accesarea programului «Prima casă», cât şi la nivelul beneficiarilor persoane fizice care achitaseră avansuri în procesul de achiziţie a unor imobile fără a avea apoi certitudinea unor plafoane suficiente de garanţii care să le asigure contractarea creditelor, în condiţiile în care nu dispuneau de avansul necesar contractării unor credite standard de la instituţiile de credit”, se arată în nota prezentată de Ministerul Finanţelor Publice, citată de Mediafax.

Potrivit notei, intitulată Strategia proiectului Prima casă, printre concluziile conturate se regăsesc nevoia menţinerii programului pe un orizont mediu de timp, de cinci ani, pe fondul creşterii solicitărilor de credite în cadrul programului, a popularităţii de care se bucură acesta, precum şi din necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire şi a asigurării disponibilităţii spaţiului locativ şi asigurarea predictibilităţii şi a transparenţei în privinţa plafoanelor de garantare.

Printre obiective strategice cu privire la programul Prima casă în perioada 2017-2021, MFP propune un plafon anual de garanţii în cadrul programului de aproximativ două miliarde lei pentru primii doi ani acoperiţi de strategie (2017-2018) şi 1,5 miliarde lei pentru ultimii 3 ani (2019-2021), astfel încât să crească predictibilitatea creditelor ce pot fi acordate şi contractate în cadrul programului. Potrivit notei, reducerea plafonului de garanţii după primii doi ani ai strategiei cu 500 mii lei anual are în vedere o reducere graduală a intervenţiei statului prin garantare asumând că piaţa creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creşterea accesibilităţii populaţiei la produsele standard ale băncilor.

„Pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai noi de 5 ani sau consolidate în ultimii 5 ani faţă de data acordării creditului, procentul de garantare de către stat se păstrează la nivelul de 50% în timp ce pentru celelalte credite procentul de garantare de către stat va fi la nivelul de 40%. Astfel, prin această diferenţiere, pe de o parte se are în vedere sprijinirea îmbunătăţirii calităţii locuirii prin acordarea unor condiţii mai bune de locuit oferite de locuinţele noi sau consolidate, iar pe de altă parte se are în vedere şi diminuarea riscului de credit al statului în Program, ţinându-se cont că, colateralul reprezentat de o locuinţă nouă sau consolidată (toate celelalte aspecte fiind similare) este mai valoros fiind diminuator de risc pentru statul român (de fapt acelaşi principiu este urmat şi de finanţatori în cazul creditelor ipotecare acordate de către aceştia fără garanţii de stat). Totodată, se propune menţinerea condiţiei conform căreia, toate locuinţele care se achiziţionează în cadrul Programului trebuie să se încadreze în una dintre clasele A, B sau C de eficienţă energetică”, se mai arată în nota discutată în şedinţa Executivului.

Preţurile apartamentelor au crescut cu peste 6% în ultimul an, însă scumpirile au depăşit chiar şi zece procente în unele oraşe, în special în cazul locuinţelor vechi, care sunt la mare căutare datorită poziţionării mai bune. 

Preţul apartamentelor a crescut simţitor în acest an, atât în cazul imobilelor vechi, cât şi al celor noi, luna octombrie fiind prima de stabilizare a cotaţilor, după mai multe luni de creştere, arată o analiză a ziarului Adevărul Financiar.

Astfel, preţul mediu, la nivel naţional, solicitat pentru un apartament a ajuns în octombrie la 1.042 de euro pe metru pătrat, mai mare cu 6,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi mai mic cu 0,3% faţă de cotaţia din luna precedentă, potrivit datelor portalului Imobiliare.ro. Însă evoluţiile sunt diferite de la oraş la oraş şi, de asemenea, de la un imobil nou la unul vechi.

Uşoare scumpiri în Capitală

Preţurile cerute de proprietarii din Bucureşti nu au variat semnificativ în ultimul an. În octombrie, un apartament din Capitală se vindea la un preţ mediu de 1.141 de euro pe metru pătrat, mai scump cu 3,1% (34 de euro) faţă de octombrie 2015 şi mai ieftin cu 0,3% (3 euro) faţă de luna septembrie a acestui an.

Iar variaţiile de preţ au fost mai mari în cazul apartamentelor noi, care s-au scumpit cu 3,7% în intervalul octombrie 2015 – octombrie 2016, până la 1.198 de euro pe metru pătrat, însă au consemnat o uşoară ieftinire (-0,2%) faţă de luna septembrie. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,8% în ultimele 12 luni, până la 1.062 de euro pe metru pătrat, în stagnare în luna octombrie faţă de septembrie.

Apartamentele noi se ieftinesc în Braşov

În Braşov, locuinţele noi se vindeau în octombrie cu 926 de euro pe metru pătrat, consemnând o scumpire de 3,1% în ultimele 12 luni, dar asta după o ieftinire semnificativă de 5% (49 de euro) numai în luna septembrie. În cazul apartamentelor vechi, proprietarii de la poalele Tâmpei solicitau în luna octombrie 904 euro/metru pătrat, cu 39 de euro (4,5%) mai mult decât în urmă cu un an. Faţă de luna septembrie, s-a consemnat o uşoară scădere a preţurilor solicitate.

În Constanţa, scumpirile au fost constante în ultimul an. Un apartament nou se vindea în octombrie cu 988 de euro pe metru pătrat, cu 54 de euro (5,8%) mai mult decât în aceeaşi lună din 2015. De altfel, o scumpire cu 22 de euro/metru pătrat s-a consemnat numai în octombrie faţă de luna precedentă. Scumpirile au fost uşor mai mici în cazul locuinţelor vechi de la malul Mării Negre, respectiv de 5,3% în ultimul an, până la 949 de euro/metru pătrat.

Cluj-Napoca, fruntaş la scumpiri

Apartamentele din Cluj-Napoca s-au scumpit cu 8% în ultimele 12 luni, creşterea de preţ fiind mai mare în cazul imobilelor vechi, care au devenit chiar mai scumpe decât cele noi. În cazul locuinţelor noi din Cluj-Napoca, preţul cerut de dezvoltatori era de 1.170 de euro pe metru pătrat în octombrie, cu 4,5% (50 de euro) mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Apartamentele vechi, însă, s-au scumpit cu 10,3% (117 euro) în ultimul an, până la 1.257 de euro pe metru pătrat, preţul fiind mai mare decât cel solicitat în Bucureşti pentru aceeaşi categorie de locuinţe.

Una dintre explicaţii ar fi că, dat fiind faptul că au fost primele construite, blocurile vechi beneficiază, de regulă, de un amplasament mai bun, chiar în interiorul aceluiaşi cartier, şi au acces mai uşor la mijloacele de transport în comun, obiective culturale, magazine şi şcoli. „Construcţia de blocuri noi, pe de altă parte, este foarte limitată de disponibilitatea loturilor pentru construcţii, astfel că terenurile achiziţionate de investitori sunt, de fapt, ceea ce a rămas în urma dezvoltărilor rezidenţiale tradiţionale şi a putut fi achiziţionat la un preţ acceptabil“, se arată într-un studiu recent publicat de Imobiliare.ro.

O scumpire însemnată a apartamentelor vechi s-a consemnat şi în Timişoara. Aici, preţul unui imobil vechi era în octombrie de 1.026 de euro pe metru pătrat, mai mare cu 10,3% (96 de euro) faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Apartamentele vechi s-au scumpit în Timişoara cu 7,2% în ultimul an, la 1.042 de euro pe metru pătrat.

Guvernul contestă la CCR legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei. Potrivit unor surse guvernamentale, citate de Mediafax, ”Executivul a susţinut măsurile de sprijin cu caracter social, dar forma adoptată depăşeşte acest criteriu’‘.

Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a primit marţi votul final din partea deputaţilor, înregistrându-se 248 de voturi ”pentru”, niciunul împotrivă şi nicio abţinere, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate.

Potrivit modificărilor făcute de comisie, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb la data încheierii contractului, deputaţii eliminând sintagma ”prin hotărâre judecătorească”.

Deputaţii nu au fost însă de acord ca perioada de implementare a legii conversiei creditelor în franci elveţieni să fie mai mică de 60 de zile, aşa cum prevede textul iniţial al proiectului.

Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a primit votul final în Cameră. 248 de deputați au votat ”pentru”, niciunul împotrivă şi nimeni nu s-a abținut, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate.

Luni, în şedinţa reunită a comisiilor juridică şi de buget finanţe, deputaţii au eliminat pragul de 250.000 de franci elveţieni, introdus săptămâna trecută de PSD. Eliminarea pragului a fost votată la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

Tot luni, deputaţii au adus şi modificări menite să clarifice textul legii şi să permită ca toţi consumatorii care au contractat credite în franci elveţieni să poată beneficia de prezenta lege. Asftel, deputaţii au eliminat data de referinţă de 15 ianuarie 2015 şi au decis că „la cererea consumatorilor băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi”.

Potrivit modificărilor făcute de comisie, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb la data încheierii contractului, deputaţii eliminând sintagma ”prin hotărâre judecătorească”.

Deputaţii nu au fost însă de acord ca perioada de implementare a legii conversiei creditelor în franci elveţieni să fie mai mică de 60 de zile, aşa cum prevede textul iniţial al proiectului.

Săptămâna trecută, marţi, deputaţii au eliminat şi gradul de îndatorare de 50%, condiţie introdusă de PSD pentru a putea beneficia de legea conversiei. La fel ca pragul de 250.000 de franci, şi gradul de îndatorare a fost eliminat tot la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

Camera Deputaţilor este decizională în acest caz, urmând ca legea să meargă la promulgare la preşedintele Iohannis.

Grădiniță, piscină, sală de fitness, terasă, magazin. Toate, la un pas de ansamblul rezidențial nou în care te poți muta. Nu e reclamă la un nou cartier de vile ori apartamente, este trendul urmat de dezvoltatorii imobiliari în ultimii cinci ani. Potrivit unui studiu realizat de DezvoltatorImobiliar.ro, numărul ansamblurilor rezidențiale cu numeroase facilități a crescut cu 40 % în acest an, față de 2011.

Nu sunt deloc puțini nici cei care sunt convinși de această grijă a dezvoltatorilor și migrează dinspre cartierele aglomerate înspre cele de la marginea sau chiar din afara orașului, care au în proximitate acces la infrastructura de educație, comerț și timp liber de calitate. Asta deși locuințele care au aceste avantaje sunt, în medie, cu 20% mai scumpe, dezvoltatorii ocupându-se, tot mai des, și de asfaltarea drumurilor din zonă, pentru a respecta standardele clienților.

Este de remarcat faptul că, în jurul acestor ansambluri rezidențiale, se creează comunități omogene. Oamenii care locuiesc acolo au aproape aceleași caracteristici, același stil de viață și, uneori, chiar aceleași preocupări. Pe de altă parte, la cele din oraș, cumpărătorii se mulează pe cartierul sau zona în care se află ansamblul, susține Adriana Gheorghe, marketing manager DezvoltatorImobiliar.ro.

Studiul mai arată și că 60% dintre ansamblurile rezidențiale cu toate facilitățile incluse sunt formate din case. Prețurile încep de la 75.000 de euro și ajung până la 180.000 de euro. Acolo locuiesc, în principal, familii tinere cu copii.

O locuință într-un ansamblu rezidențial din afara orașului, care dispune de facilități, este cu 30-40% mai ieftină decât o locuință similară din oraș. De exemplu, în zone centrale precum Unirii sau Tineretului, un apartament cu 2 camere și cu toate facilitățile incluse are prețuri începând de la 80.000 de euro. Pentru aceeași sumă, la marginea orașului primiți o casă cu suficient teren cât să aveți și grădină sau terasă, adaugă Adriana Gheorghe, marketing manager DezvoltatorImobiliar.ro.

Evaluatorii lansează un indice imobiliar pentru evoluţia valorilor apartamentelor. Potrivit News.ro, Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România va lansa în noiembrie un indice imobiliar folosind informaţiile din Baza Imobiliară de Garanţii, ce include evaluările făcute de membrii asociaţiei, care sunt estimări ale valorilor de piaţă ale proprietăţilor pentru garantarea împrumuturilor la bănci.

Potrivit preşedintelui ANEVAR, Daniel Manaţe, “În viitorul apropiat, probabil în luna noiembrie, o să lansăm un prim indice imobiliar al ANEVAR. O să începem cu tipul de proprietate cel mai omogen, adică sectorul rezidenţial. Acest indice, mai mult ca sigur, se va referi la evoluţia valorilor de piaţă ale apartamentelor”.

Preşedintele ANEVAR a specificat că acest prim indice va lua în calcul doar evaluările făcute pentru apartamente, deoarece  cea mai mare cerere vine din partea clienţilor care vor garanţii pentru o astfel de locuinţă. În consecinţă, există mai multe informaţii disponibile pentru apartamente.

Potrivit datelor înaintat de şeful ANEVAR, din 1 iulie 2015 – moment în care a fost înfiinţată platforma Baza de Imobiliară de Garanţii (BIG) -şi până în 30 iunie anul acesta, au fost introduse circa 129.000 de rapoarte.

“Din acest număr, trei sferturi sunt rapoarte pentru proprităţi rezidenţiale, adică apartamente şi case şi după acestea urmează terenurile şi proprietăţile comerciale. Dacă însumăm valorile de piaţă ale tuturor proprietăţilor rezidenţiale evaluate – 96.000 -, care reprezintă peste 74.5% din totalul proprietăţilor din BIG, observăm că aceasta este aproape egală cu suma valoarilor de piaţă ale celor 11.000 de proprietăţi comerciale, care reprezintă 8,4% din totalul proprietăţilor din BIG”, a explicat Manaţe.

Potrivit datelor transmise de ANEVAR, până în 30 iunie 2016, evaluatorii au întocmit rapoarte pentru 7.000 de proprietăţi imobiliare industriale, 12.000 din categoria terenurilor, circa 1.400 de proprietăţi mixte şi 1.000 de proprietăţi agricole.

BIG a fost construită de către membrii ANEVAR care introduc, în mod constant, pe această platformă rapoarte de evaluare pentru bănci, în condiţii de confidenţialitate. Această bază conţine valori de piaţă estimate de evaluatori, nu este o bază de date cu preţuri de tranzacţie.

“Este o bază de informaţii extrem de utilă, care are marele avantaj că ne arată evoluţia în timp a pieţei. Pornind de la această bază de dată se pot realiza indici imobiliari, care să dea informaţii valoroase tuturor actorilor din piaţă şi publicului, şi presei, şi autorităţilor şi,de ce nu, şi membrilor”, a mai zis şeful ANEVAR.

Piaţa evaluărilor din România a ajuns la aproximativ 37 de milioane de euro anul trecut, în creştere cu aproape 6% faţă de anul precedent, cea mai mare parte fiind reprezentată de evaluările realizate pentru  bănci, conform cifrelor de afaceri raportate de evaluatorii autorizaţi către Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

Evaluatorii persoane fizice au făcut, anul trecut, aproximativ 50.000 de rapoarte de evaluare, în timp ce companiile de profil, care au calitatea de membri corporativi ANEVAR, au raportat efectuarea a peste 112.000 de rapoarte.