Producția industrială a crescut în mai cu 2,4% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2017, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În mai, statele membre UE care au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale producției industriale au fost: Polonia (7,8%), Irlanda (7,3%), Slovenia (5,9%), Lituania (5,3%), Ungaria și Suedia (ambele cu 3,8%) și România (3,6%). Cele mai mari scăderi au fost raportate în Malta (minus 6,3%), Danemarca (minus 3,3%) și Portugalia (minus 2,6%). În mai, comparativ cu luna precedentă, producția industrială a crescut cu 1,3% în zona euro și cu 1,2% in Uniunea Europeană.

România a înregistrat în mai un declin lunar de 0,4% al producției industriale, după un avans de 2,3% în aprilie.

Producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 7%, în primele două luni din 2018 comparativ cu aceeași perioadă din 2017, ca urmare a creșterii industriei prelucrătoare (+9,6%) și a industriei extractive (+5,3%), se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, joi, AGERPRES.

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 4,5%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele două luni din 2018 comparativ cu aceeași perioadă din 2017, a crescut cu 7,4%, datorită creșterilor industriei prelucrătoare (+9,9%) și industriei extractive (+5,4%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 4,2%. În februarie 2018, față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a crescut cu 5,8%, datorită creșterilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (+6,9%), industria extractivă (+5,3%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,4%).

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 3,2%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a scăzut față de luna precedentă cu 0,7%, din cauza scăderii înregistrate de industria prelucrătoare (-2,5%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă au crescut cu 5,8%, respectiv cu 3,2%.

Producția industrială a crescut cu 8,2% ca serie brută în 2017 comparativ cu anul precedent, datorită creșterilor celor trei sectoare industriale, respectiv industria prelucrătoare (+8,9%), industria extractivă (+5,9%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+1,0%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică remise luni AGERPRES.

De asemenea, în luna decembrie 2017, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 14,1% ca serie brută, dar a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,7%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 7,9%, respectiv cu 12,2%.

Totodată, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 0,8%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 12,2%, ca urmare a creșterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+16,6%), industria extractivă (+6,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,2%).

La nivelul Uniunii Europene, cât și în zona euro, producția industrială a crescut în luna mai cu 4%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, România fiind pe primul loc, cu 14,6%, se arată în datele publicate de către Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În fruntea clasamentului, cu cele mai mari creșteri ale producției industriale, se situează România (14,6%), urmată de Estonia (12,6%) și Cehia (10,7%). În domeniul negativ s-au situat doar Malta și Marea Britanie, ambele cu minus 0,7%.

Raportat la luna precedentă, în mai producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și cu 1,3% în zona euro, după ce în aprilie se înregistrase un avans de 0,1% în UE și de 0,3% în zona euro.

La nivel trimestrial, cele mai mari avansuri ale producției industriale s-au consemnat în Lituania (3,8%), România (3,5%) și Cehia (3,3%). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Portugalia (minus 1%) şi Malta (minus 0,9%).

Activitatea industrială s-a revigorat în luna mai, după încetinirea din aprilie, și s-a apropiat de nivelul din martie, când s-a atins un vârf al ultimelor 12 luni, în urma creșterii comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP și SNSPA, conform News.ro.

Industria este un sector-cheie al economiei românești, cu o contribuție de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB). Astfel, indicatorul pentru volumul producției a crescut de la 57 de puncte, în aprilie, la 63 de puncte în mai, foarte aproape de vârful de 64 de puncte din martie. Indicatorul este semnificativ peste pragul de 50 de puncte, care desparte expansiunea de contracție, și evoluția corespunde unui tipar multianual, punctează autorii studiului.

„Evoluția lunară arată un tipar care pare să se repete anual. Activitatea crește în primul trimestru, scade în ultimul, iar la mijlocul anului șerpuiește de la o lună la alta”, arată studiul. Indicatorul pentru numărul de angajați a scăzut de la 54 puncte în aprilie la 49 puncte în mai, însă cei mai mulți indicatori au înregistrat creșteri.

„Cu o lună înainte (aprilie față de martie), 72,7% din indicatorii măsurați de Barometru arătau scădere. În mai, față de aprilie, 54,5% din indicatori erau în creștere, iar restul în scădere sau nemișcați”, menționează autorii studiului.

Potrivit statisticilor oficiale publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), producția industrială din România a crescut în primele patru luni din acest an cu 5,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, după ce, în aprilie, s-a înregistrat o scădere de 0,6% față de aprilie 2016, în concordanță cu estimările barometrului industrial de luna trecută.

Barometrul industrial este realizat de IRSOP și SNSPA – Facultatea de Management pe un eșantion de 300 de firme industriale, considerat reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste nouă angajați din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 21-23 iunie 2017.

Industria înregistrează cea mai mare scădere din 2016! Potrivit Institutului Național de Statistică, sectorul, care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în iulie cel mai mare declin din acest an, de 3,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, şi primul declin din ultimele şase luni. Rezultatul a venit în special ca urmare a reducerii producţiei sectorului-cheie de prelucrare, arată datele INS.

În iunie, industria înregistrase un avans modest, de 1,1% faţă de a şasea lună a anului trecut. În acest an, producţia industrială a înregistrat cel mai mare avans în aprilie, de 3,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după un debut de an modest.

Pe sectoare, industria extractivă a înregistrat şi în iulie un declin accentuat, de 13,7%, în temperare faţă de scăderea din lunile anterioare, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a redus cu 5,9%.

Statisticile reflectă problemele pe care le înregistrează, în prezent, sectorul minier din România şi cel al companiilor de utilităţi, controlat în mare parte de stat şi care este subminat de lipsa reformelor şi de lipsa de competitivitate.

Industria prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în industria românească, a trecut şi ea pe minus în iulie, cu o scădere de 2,9% faţă de iulie 2015, în condițiile în care în iunie, industria de prelucrare avansase cu 1,5%.

Comparativ cu luna iunie, producţia industrială a scăzut cu 1,4%, trasă în jos de industria prelucrătoare, care a produs mai puţin cu 1,8%.

Cumulat pe primele şapte luni, producţia industrială din România a crescut cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avans susţinut de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 1,4%, în timp ce industria extractivă a scăzut, însă, cu 18,9%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 1,5%.

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, industria a înregistrat însă o scădere cu 0,1% în primele şapte luni. În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent.  Industria a contribuit, în 2015, cu 23,2% la formarea produsului intern brut al României.