Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în februarie, față de aceeași lună a anului trecut, o creștere a producției cu 1,9%, serie brută, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, în ianuarie, față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut, ca serie brută, cu 0,7%, scrie Profit.ro. În februarie, față de aceeași lună din 2018, producția industrială a crescut, atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 1,9%, respectiv cu 1,8%, potrivit sursei amintite.

Totodată, în primele două luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, producția industrială a fost mai mare cu 1% ca serie brută, respectiv cu 1,1%, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. În anul 2018, comparativ cu anul 2017, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 3,5%.

Prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut în mai cu 0,8% față de luna precedentă și cu 5,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2017, informează Institutul Național de Statistică (INS).

Pe marile grupe industriale, comparativ cu aprilie, creșteri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (0,36%), în cea a bunurilor de folosință îndelungată (0,12%) și în industria energetică (3,63%), conform datelor Agerpres.

În industria bunurilor intermediare, prețurile producției au scăzut cu 0,14%, iar în cea a bunurilor de uz curent cu 0,21%. Raportat la mai 2017, prețurile producției industriale au urcat cu 5,19% în industria bunurilor intermediare, cu 2,45% în industria bunurilor de capital, cu 2,74% în cea a bunurilor de folosința îndelungată, cu 1,84% în industria bunurilor de uz curent și cu 12,06% în cea energetică.

Prețurile producției industriale au crescut în mai cu 0,8% în zona euro și cu 1% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Majoritatea statelor au raportat creșteri ale prețurilor producției industriale în mai, cel mai semnificativ avans fiind înregistrat în Grecia (2,4%), Portugalia (1,9%), Cipru și Ungaria (ambele cu 1,8%), Marea Britanie (1,6%), Danemarca (1,4%), Belgia (1,3%), Spania, Polonia și Olanda (toate cu 1,2%), Lituania (1,1%), Cehia și Italia (ambele cu 1%) și România (0,9%), potrivit Agerpres.

De asemenea, conform datelor Eurostat, prețurile producției industriale au crescut cu 3% în zona euro și cu 3,6% în UE, în mai comparativ cu perioada similară din 2017. Majoritatea statelor au raportat creșteri ale prețurilor producției industriale în mai, cel mai semnificativ avans fiind înregistrat în Marea Britanie (6,7%), Belgia (6,5%), Estonia, Grecia și Ungaria (toate cu 5,5%), România (5,3%) scăderi fiind înregistrate în Irlanda (minus 2,7%) și Luxemburg (minus 0,5%).

Prețurile produselor care ies pe porțile uzinelor au înregistrat în luna aprilie 2018, comparativ cu luna martie 2018, un avans de 0,1% în Uniunea Europeană și au stagnat în zona euro, în timp ce în România au crescut cu 0,4%, după un avans de 0,2% înregistrat în luna martie comparativ cu luna februarie, arată datele publicate luni de Eurostat.

Conform sursei citate, țările membre UE în care prețurile producției industriale au crescut cel mai mult de la o lună la alta au fost Grecia (1,8%), Letonia (1,1%), Spania și Marea Britanie (ambele cu 0,7%), Olanda (0,5%) și România (0,4%). În ritm anual, luna aprilie 2018, comparativ cu luna aprilie 2017, prețurile producției industriale au înregistrat un avans de 0,1% atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, potrivit Agerpres.

În același timp, pe marile grupe industriale, comparativ cu martie, creșteri s-au înregistrat la industria bunurilor intermediare (plus 0,54%), industria bunurilor de uz curent (0,51%) și industria energetică (1,48%). Raportat la aprilie 2017, prețurile producției industriale au urcat cu 5,43% în industria bunurilor intermediare, cu 2,97% în industria bunurilor de capital, cu 2,86% în cea a bunurilor de folosință îndelungată, cu 2,73% în industria bunurilor de uz curent și cu 5,36% în cea energetică.

Producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 7%, în primele două luni din 2018 comparativ cu aceeași perioadă din 2017, ca urmare a creșterii industriei prelucrătoare (+9,6%) și a industriei extractive (+5,3%), se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, joi, AGERPRES.

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 4,5%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele două luni din 2018 comparativ cu aceeași perioadă din 2017, a crescut cu 7,4%, datorită creșterilor industriei prelucrătoare (+9,9%) și industriei extractive (+5,4%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 4,2%. În februarie 2018, față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a crescut cu 5,8%, datorită creșterilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (+6,9%), industria extractivă (+5,3%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,4%).

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 3,2%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a scăzut față de luna precedentă cu 0,7%, din cauza scăderii înregistrate de industria prelucrătoare (-2,5%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă au crescut cu 5,8%, respectiv cu 3,2%.

Prețurile producției industriale au crescut în octombrie cu 0,4% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În octombrie, prețurile producției industriale au urcat în aproape toate statele membre ale UE, singurele excepții fiind înregistrate în Danemarca (minus 1,5%), Cipru și Letonia (ambele cu minus 0,5%) și Estonia (minus 0,4%). Cele mai semnificative creșteri au fost raportate în Belgia (2,4%), Irlanda (1,5%), România (1%) și Spania (0,8%), potrivit raportului Eurostat. De asemenea, prețurile producției industriale au crescut cu 2,5% în zona euro și cu 2,6% in UE, în octombrie comparativ cu perioada similară din 2016, potrivit datelor Eurostat. În România, prețurile producției industriale au înregistrat un avans anual de 3,3% în octombrie, după o expansiune similară în septembrie, potrivit Agerpres.

Motorul creșterii economice din primele teri luni ale anului l-a constituit avansul producției industriale de 7,3%, susține Ministerul Economiei.

Din ramura industriei, industria prelucrătoare a contribuit majoritar la plusul de producției industriale (7,3%), deoarece este majoritar privată și orientată spre export. În plus, a primit cele mai multe comenzi noi și a creat și cele mai multe locuri de muncă dintre cele peste 29.000 din primul trimestru al anului. „Numărul angajaților a sporit în mai multe ramuri industriale, în pofida temerilor că majorarea salariului minim, de la 1 februarie 2017, ar descuraja angajatorii”, se arată în comunicatul ministerului.

Creșterea de 7,3% înregistrată de producția industrială, raportată la perioada similară a anului trecut este cea mai mare pentru această perioadă din ultimii trei ani. De asemenea, este aproape trei ori mai mare decât media de 2% înregistrată la nivelul UE. Cu acest avans, România ocupă locul al patrulea în UE, după Estonia, Grecia și Letonia.

„Meritul creșterii îl are, în principal, industria prelucrătoare. Aceasta a progresat cu 7,9%, fiind o industrie predominant privată, competitivă și orientată către export. Majoritatea ramurilor industriei prelucrătoare înregistrează plusuri: fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+9,7%), industria metalurgică (+7,3%), industria produselor textile (+6,6%), industria altor mijloace de transport (+6,4%)”, mai spun reprezentanții ministerului.

Numărul comenzilor noi a fost mai mare cu 12,7% pentru perioada analizată. Cereri mai mari s-au înregistrat la bunuri de folosință îndelungată (+20,4%) și la bunuri intermediare (+18%). Pe sectoare, cele mai mari creșteri sunt în metalurgie (+45,1%), fabricarea altor mijloace de transport (+30,4%) și a autovehiculelor de transport rutier (+19,4%).

Comenzile noi pentru export au avansat cu 12,9%. Creșteri semnificative sunt în: metalurgie (+39,7%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+29,3%), a echipamentelor electrice (+18,3%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,5%), bunuri de folosință îndelungată (+24,2%).
Productivitatea muncii în industrie a avansat cu 5,7 procente. Cele mai mari creșteri:

fabricarea echipamentelor electrice (+15,5%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,3%), industria altor mijloace de transport (+8,9%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+8%).

Evoluțiile politice derutante din Statele Unite și Marea Britanie ar putea conduce la concluzia că o economie mondială supusă deja la grea încercare, se va zbate și mai mult în perioada următoare pentru a-și reveni. Dar pe măsură ce avansăm în anul 2017, dovezile ciclice sugerează de fapt contrariul.

Încă din perioada în care eram economist-șef la Goldman Sachs am urmărit cu atenție șase indicatori din întreaga lume care, luați împreună, oferă o imagine fiabilă a felului cum va arăta economia globală pentru următoarele șase luni. Chiar acum, toți cei șase indicatori sunt mai promițători decât au fost de ceva timp, și doar unul dintre ei a înregistrat o ușoară scădere față de o valoarea foarte mare înregistrată recent.

Primul indicator reprezintă șomajul săptămânal din Statele Unite, din care se poate deduce puterea de ansamblu a economiei americane.

Economiștii sunt pe bună dreptate învățați să trateze șomajul precum un indicator care se modifică întârziat în raport cu ceilalți indicatori, dar aceste date pot fi de asemenea utile pentru prognozele pe termen scurt. Cererile de șomaj din SUA sunt întotdeauna actualizate, iar dovezile statistice sugerează faptul că sunt un indicator important pentru cotațiile acțiunilor americane. Începând de săptămâna trecută, cererile de șomaj au rămas la un nivel destul de scăzut, așa cum au fost de ceva timp, ceea ce este de bun augur pentru piețe bursiere din SUA.

În mod similar, indicele calculat de Institutul pentru Asigurarea Managementului Industrial (Supply Management Institute) oferă o previzualizare destul de bună a economiei Statelor Unite pentru următoarele 3-6 luni, chiar dacă sectorul industrial deține un procentaj relativ mic din PIB. La fel ca cererile de intrare șomaj, cifrele ISM reprezintă în prezent un motiv de optimism.

Un al treilea indicator este o subcomponentă a aceluiași sondaj al ISM: comenzile noi din industrie și nivelul stocurilor de produse finite.

În prezent, comenzile noi din industrie sunt în creștere, iar stocurile sunt scăzute, ceea ce sugerează faptul că trebuie să se producă mai mult în lunile următoare pentru a satisface cererea.

Privind dincolo de SUA, un al patrulea indicator este raportul dintre vânzările cu amănuntul și producția industrială (ajustat cu inflația) din China. Aceste două cifre ne oferă o idee despre cele două tendințe ciclice și reorientarea economiei Chineze de la export spre consumul intern. Acesta va fi fără îndoială unul dintre cei mai importanți indicatori pentru China dar și pentru restul economiei mondiale în următorii ani.

Raportul dintre vânzările cu amănuntul din China și producția industrială, deși inconstant, a avut o tendință ușoară de creștere începând cu 2008 și se pare că recent ritmul s-a majorat sensibil. Acesta este motivul pentru care sunt mai puțin îngrijorat decât alți analiști față de riscurile amintite în mod frecvent cu care se confruntă economia Chinei. Cheltuielile de consum din China au rămas la un nivel ridicat în ciuda scăderii producției industriale și a investițiilor, precum și a eforturilor guvernului de a limita achizițiile de bunuri de lux.
Unii ar putea obiecta că nu se poate avea încredere în datele provenite din China. Dar eu nu văd de ce, pe de o parte datele privind vânzările să fie mai mult sau mai puțin de încredere față de nivelul producției industriale. De ce ar fi umblat oficialii chinezi la datele privind consumul, permițând în același timp ca cifrele producției industriale să înregistreze un declin. În orice caz, trebuie să lucrăm cu datele pe care le avem.

Un al cincilea indicator sunt datele comerciale ale Coreei de Sud, care sunt raportate constant în prima zi a fiecărei luni după ce au loc tranzacțiile bursiere – mai repede decât în orice altă țară. Coreea de Sud are o economie deschisă și parteneri comerciali din întreaga lume, inclusiv SUA, China, Japonia și Uniunea Europeană, astfel încât putem face o extrapolare a datelor sale comerciale pentru a trage concluzii cu privire la stadiul comerțului mondial.

După tendința de scădere din ultimii ani, din luna noiembrie, comerțul sud-coreean a arătat semne de revenire, în special în ceea ce privește creșterea exporturilor; iar în ianuarie a recuperat semnificativ. În mod sigur, această constatare intră în contradicție cu toate elogiile aduse globalizării pe care le auzim zilele astea, iar administrația Trump, incontestabil adeptă a protecționismului, ar putea trimite comerțul global într-o lungă perioadă de descreștere. Datele recente din Coreea de Sud sugerează însă faptul că globalizarea încă mai dă semne de viață și că are un start decent în 2017.

De fapt, cu excepția celui mai nefavorabil scenariu al președinției lui Trump, este probabil ca încetinirea comerțului mondial din ultimii ani să se dovedească a fi un fenomen temporar. Este posibil să fi fost doar un fenomen temporar, ce reflectă o varietate de factori, inclusiv criza euro; o continuă slăbiciune economică în multe țări europene; scăderea abruptă a prețurilor materiilor prime; încetiniri dramatice ale ritmului de dezvoltare din Brazilia, Rusia și alte economii emergente; și reglementări mai stricte pentru băncile internaționale, care ar fi putut împiedica finanțarea comerțului.

Ultimul indicator cheie este indicele lunar al climatului mediului de afaceri din Germania (Ifo), care conține date ciclice utile pentru Europa în ansamblu, ca urmare a poziției centrale a Germaniei în economia continentală. Sondajul Ifo a relevat rezultate pozitive în ultimele luni, cu toate că datele au fost mult mai promițătoare în decembrie decât în luna ianuarie.
Luați împreună, acești șase indicatori îmi sugerează faptul că economia globală ar putea avea acum un ritm de creștere mai mare de 4%. Aceasta este cea mai rapidă creștere multianuală din ultima perioadă – deși rata de creștere medie a ultimului deceniu de 3,3% a fost doar cu puțin mai mică decât rata deceniului precedent – și aproape de ritmul celor două decenii anterioare.

În același timp, cei șase indicatori nu ne pot spune nimic despre ce se va întâmpla peste câteva luni. Rămâne întrebarea dacă creșterea economică va continua să fie puternică, se va consolida și mai mult, sau va începe să slăbească.

A fost interesant să urmăresc ritmul de creștere accelerându-se în fața unor șocuri precum referendumul din Marea Britanie legat de Brexit și alegerea lui Trump. Și totuși, nu este clar de ce se întâmplă aceste lucruri. Unii ar putea spune că tendința este rezultatul deciziilor politice din SUA și Marea Britanie, însă mult mai mulți ar afirma probabil că aceste lucruri se întâmplă în ciuda luării acestor decizii. Din păcate, nu există indicatori care să ofere un răspuns la această întrebare – doar timpul va decide cine are dreptate.

Copyright: Project Syndicate 2017 – The Global Economy’s Surprising Resilience