Redresarea economiei mondiale a determinat o majorare a cererii de oțel cu 7% în acest an și cu 1,6% anul viitor după un avans de doar 0,7% în 2016, a comunicat Asociația Mondială a Oțelului (Worldsteel)

Anul viitor, cererea de oțel pe plan mondial ar urma să înregistreze un avans de 1,6%, la 1,64 miliarde de tone.

Utilizarea oțelului în China, cel mai mare consumator din lume, va crește cu 12,4% anul acesta, la 765,7 milioane de tone, și nu se va modifica în 2018, apreciază Worldsteel.

Asociația chineză a fierului și oțelului (CISA) a previzionat luna trecută că producția de oțel a Chinei ar urma să crească anul acesta cu 3-5%, comparativ cu anul trecut, în pofida închiderii unor oțelării vechi. Cel mai mare producător mondial de oțel va face anul acesta aproximativ 840 de milioane de tone de oțel brut, față de 808 milioane de tone anul trecut, a afirmat Qu Xiuli, vicepreședintele CISA.

„Sectorul oțelului din China se modernizează, iar rata de concentrare în această industrie este în creștere”, a apreciat vicepreședintele CISA.

Din cele 808 milioane de tone de oțel produse în 2016, numai aproximativ 36% au fost realizate de primele zece mari oțelării din China, proporția urmând să crească anul acesta.

În august, Comisia Europeană (CE) a introdus taxe antidumping de până la 28,5% pentru anumite tipuri de oțel rezistente la coroziune din China, după ce, în urma investigației lansate în urmă cu opt luni, s-a descoperit că produsele beneficiau de subvenții ilegale din partea autorităților de la Beijing.

Decizia CE vine în urma unei plângeri de la Asociația Europeană a Producătorilor de Oțel — Eurofer, printre membrii căreia se află ArcelorMittal, ThyssenKrupp și Tata Steel Europe.

Importurile de oțel rezistente la coroziune, din China, au urcat cu 45% anul acesta și reprezintă 51% din totalul importurilor UE pentru acest tip de produse, arată datele băncii de investiții Jefferies.

„Cum Voestalpine, Thyssenkrupp și ArcelorMittal au cea mai mare expunere la oțelul galvanizat (rezistent la coroziune), anunțul CE este un catalizator pozitiv pentru majorarea cotei pe piața internă și a marjei de profit”, apreciază analiștii de la Jefferies.

Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în sus prognoza de creştere a economiei până în 2020, la 5,2%. Acești indicatori stau la baza construirii proiectului de buget pentru 2017.

Astfel, pentru 2017, estimarea de creştere a fost revizuită de la 4,3% în Prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală, pentru 2018 de la 4,5% la 5,5%, pentru 2019 de la 4,7% la 5,7% şi pentru 2020 de la 4,2% la 5,7%, informează agenția de presă Agerpres.

Construcţia proiectului de buget pe anul 2017 are la bază o creştere economică de 5,2%, un deficit bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB şi o inflaţie medie anuală de 1,4%, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Produsul Intern Brut este estimat la 815,2 miliarde lei în 2017 (807,4 miliarde lei în prognoza anterioară), la 878 miliarde lei în 2018 (861,6 miliarde lei anterior), la 946 miliarde lei în 2019 (919,6 miliarde lei anterior) şi la 1.014 miliarde lei în 2020 (977,2 miliarde lei anterior).

Prognoza de inflaţie pentru 2017 a fost revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% cât estimase anterior CNP. Pentru următorii trei ani, prognoza a rămas neschimbată.

Câştigul salarial mediu brut este estimat în noua prognoză la 3.131 lei în 2017, în creştere cu 11,2% faţă de anul anterior (2.996 lei, plus 6,4% în prognoza de toamnă), la 3.418 lei în 2018, în creştere cu 9,2% (3.163 lei, plus 5,6% prognoza de toamnă), în 2019 la 3.702 lei, plus 8,3% (3.331 lei, plus 5,3% prognoza anterioară) şi în 2020 la 3.977 lei, plus 7,4% (3.505 lei, plus 5,2% anterior).

Astfel, şi estimările privind câştigul salarial mediu net au fost revizuite în sus, la 2.274 lei în 2017 (plus 11,1% faţă de 2015), la 2.476 lei în 2018 (plus 8,9%), 2.674 lei (plus 8% în 2019) şi la 2.864 lei în 2020 (plus 7,1%)

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a revizuit joi în urcare prognoza de creştere economică a României pentru anul 2016, de la 4% la 4,8% şi de la 3,5% la 3,7% prognoza pentru 2017.

„Sud-estul Europei în ansamblul său este în creştere. Grecia îşi revine graţie unui sezon bun pentru turism, iar încrederea în mediul de afaceri este în urcare. Serbia şi România vor trage în sus media de creştere economică a regiunii”, se arată în prognoza BERD.

Potrivit acesteia, Rusia şi Grecia sunt în curs de ieşire din recesiune, chiar dacă ambele economii s-au redus în prima jumătate a anului. În acelaşi timp, Turcia va creşte într-un ritm mai lent în 2016 decât în 2015, iar Ucraina şi Moldova sunt din nou în zona roşie. Ucraina a revenit la creştere în prima jumătate a anului 2016, după ce economia sa contractat cu un total de 16% în cei doi ani anteriori. Creşterea modestă a Moldovei este susţinută doar de consumul casnic, mai arată BERD.