În cincea zi a manifestațiilor împotriva regimului de la Teheran, numărul morților a trecut de 12. Președintele Rouhani a făcut apel la calm și a spus că apără dreptul poporului iranian de a protesta cu ocazia unei intervenții la postul public de televiziune.

Numărul victimelor variază, în funcție de sursă, dar se pare că 12 oameni ar fi murit până acum. Oficialități locale au declarat agenției semioficiale de presă Mehr News că patru persoane au fost ucise duminică noapte, din care două călcate de o mașină de pompieri în orașul din vestul țării, Dorud. La televiziunea de stat s-a anunțat că 10 oameni au murit în timpul luptelor forțelor de securitate cu protestatari înarmați cu puști care au atacat posturi de poliție și baze militare.

Raportul oficial nu precizează locul unde au avut loc aceste incidente violente și nici nu a oferit dovezi care să susțină cele afirmate.

Președintele Hassan Rouhani, încercând să dezamorseze situația, a apărat din nou dreptul poporului iranian de a demonstra.

„Protestele reprezintă o oportunitate, nu reprezintă o amenințare”, a declarat el, potrivit agenției semi-oficiale Students News. Legitimarea celui mai puternic val de disidență din Iran în anii ani a venit la doar câteva ore după ce guvernul a limitat accesul la social media care a fost o sursă majoră de informații – și eventual dezinformare – despre proteste.

Manifestațiile și primele ciocniri cu forțele de securitate au început joia trecută în orașul Mashhad din nord-est, și vizau inițial proasta conducere a economiei țării. Dar, după o zi, accentul s-a mutat împotriva conducătorilor religioși și a forțelor de securitate ale statului care susțin linia dură a islamiștilor. Pe înregistrările video difuzate pe site-urile de socializare precum cel iranian, denumit Telegram, dar și pe Twitter și Instagram se văd protestatari care cer plecarea de la putere a Liderului Suprem, Ayatolahhul Ali Khamenei, care deocamdată nu a comentat public despre această mică revoluție împotriva sa.

Luni seară, în capitala țării, Teheran, sute de polițiști păzeau aproximativ 100 de tineri, bărbați și femei, lucru mai puțin obișnuit pentru un stat islamic, care scandau „Forțe de securitate, sprijiniți-ne! Moarte dictatorului!”. Pe românește ar suna „securitatea e cu noi!”

Opoziția fățișă față de conducătorii țării este deosebit de rar întâlnită în Iran, dar a izbucnit într-un moment în care prețurile și șomajul cresc abrupt, iar disensiunile dintre Iran și SUA s-au agravat.

Președintele SUA Donald Trump a impus sancțiuni suplimentare Iranului și a amenințat că va denunța unilateral acordul nuclear internaţional încheiat în 2015 pentru garantarea unei utilizări paşnice a programului atomic al Iranului, acord prin care s-a pus capăt sancțiunilor economice și izolării țării.

Liderul american, care a scris de mai multe ori despre proteste, a declarat luni pe Twitter că Iranul „eșuează la toate nivelurile”. „Marele popor iranian este reprimat de mulţi ani. Vrea hrană şi libertate. Bogăţia Iranului este prădată, la fel şi drepturile omului. Este timpul pentru o schimbare”, a adăugat el.

Temutul și puternicul Corp Revoluționar al Gărzii Republicane Iraniane (IRGC) – care apără Revoluția Islamică care a adus la putere în 1979 pe ayatolahi  – a amenințat că va lua măsuri dure dacă mișcările de protest la adresa regimului de la Teheran nu încetează. Protestele populare sunt cele mai mari de la cele din 2009, provocate de alegerile considerate a fi fost manipulate în favoarea președintele antireformator de atunci Mahmoud Ahmadinejad. IRGC este corpul de elită al armatei iraniene, iar comandantul ei raportează direct ayatolahului Ali Kameney, liderul suprem al statului.

„Pumnul de fier al Teheranui a fost dezlănțuit” a spus luni, Farnaz Fassihi, un binecunoscut observator din Iran care a urmărit îndeaproape protestele din țară, și care a raportat că IRGC a anunțat că se ocupă de securitatea din Teheran după ce au apărut noi rapoarte oficiale că din mijlocul mulțimilor de demonstranți s-a deschis focul aspra forțelor de ordine și instituțiilor oficiale ale statului.

Manifestaţiile în Iran nu sunt decât „începutul unei mari mişcări” care ar putea căpăta o amploare mai mare decât cea din 2009, a apreciat avocata iraniană Shirin Ebadi, laureată a premiului Nobel pentru pace, într-un interviu publicat duminică de ziarul italian La Repubblica, citat de agenţia de presă Belga.

„Cred că manifestaţiile nu se vor termina prea devreme. Mi se pare că asistăm la începutul unei mari mişcări de protest care poate merge mai departe de valul din 2009. Nu m-ar mira ca aceasta să devină ceva mult mai mare”, a declarat Ebadi, care trăieşte în exil la Londra.

Cauzele revoltei sunt înainte de toate economice şi sociale. ”În Iran, şi asta nu este ceva nou, există o foarte gravă criză economică. Corupţia în toată ţara este la niveluri înspăimântătoare. Sfârşitul unor sancţiuni legate de acordul asupra programului nuclear cu UE şi SUA în 2015 nu a adus beneficii reale populaţiei, contrar a ceea ce multă lume aştepta”, explică avocata Ebadi.

Tot luni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj televizat adresat Iranului prin intermediul canalului de internet YouTube, prin care transmitea „succes poporului iranian în căutarea nobilă a libertății” – ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra protestelor, având în vedere că autoritățile din Teheran au acuzat liderii opoziției că slujesc intereselor străine și sunt în cârdășie cu „dușmani” țării precum Arabia Saudită și Israel.

Din acest motiv, Netanyahu a negat în mod expres că Israelul ar fi responsabil pentru tulburările sociale, așa cum a sugerat anterior președintele iranian Hassan Rouhani într-un alt discurs difuzat la TV mai devreme în aceeași zi.

Blocul Naţional Sindical solicită Guvernului să renunţe la încercarea de a reduce custurile cu forţa de muncă pentru angajator, salariaţii să fie obligaţi să se achite integral de plata contribuţiilor sociale. În caz contrar, în data de 23 octombrie 2017, sindicaliștii vor organiza pichete de protest în toate orașele reședință de județ.

„Ne arătăm deplina disponibilitate pentru a identifica un set de măsuri alternative pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de securitate socială. Nu ne asumăm însă obiectivul Guvernului vizat prin această măsură, respectiv cel de reducere a costului cu forța de muncă în favoarea angajatorilor”, se arată într-un comunicat al BNS.

Biroul Executiv BNS anunță că „în cazul în care Guvernul nu va revizui decizia de implementare transferului contribuțiilor sociale integral în sarcina salariatului și desființarea celor patru fonduri speciale” în data de 23 octombrie 2017 vor fi organizate pichete de protest în toate orașele reședință de județ, iar în intervalul 30 octombrie — 10 noiembrie 2017 vor fi cel puțin 10 manifestații de stradă la nivel local.

Liderii BNS nu ezită să spună că vor recurge la toate formele de protest legale pentru contestarea revoluției fiscale promovate de Guvern, atât pe plan intern cât și internațional.

Mii de catalani au luat cu asalt străzile Barcelonei după ce 13 membri ai Guvernului acestei regiuni au fost arestați. Aceștia își propuseseră să organizeze un referendum pe tema autodeterminării ce fusese interzis de justiție, iar președintele catalan a acuzat Madridul că impune de facto starea de urgență.

O purtătoae de cuvânt a Gărzii Civile a declarat pentru AFP că au avut loc 13 arestări ale unor reprezentanţi de rang înalt din cadrul Guvernului Cataloniei şi 22 de percheziţii, în cadrul unor operaţiuni efectuate de forţele de ordine pentru împiedicarea susținerii referendumului de pe 1 octombrie.

Conform AFP, Garda Civilă a confiscat milioane de buletine de vot la Bigues (45 de kilometri de Barcelona).

„Guvernul a suspendat de facto autonomia Cataloniei şi a aplicat de facto o stare de urgenţă”, a declarat preşedintele catalan Carles Puigdemont, acuzând Guvernul spaniol că este „totalitar” şi încalcă „drepturile fundamentale”.

„Cu toţii suntem obligați să respectăm legea”, a spus anterior, la Madrid, prim-ministrul spaniol Mariano Rajoy, în timpul unei sesiuni parlamentare, în care un grup de aleşi catalani au părăsit hemiciclul.

Guvernul catalan a confirmat arestarea mâinii drepte a vicepreşedintelui Oriol Junqueras, Josep Maria Jove, secretarul general al vicepreşedinţiei.

Mii de greci au protestat miercuri în timpul programului de lucru în centrul Atenei fiind nemulțumiți de noile măsuri de austeritate cerute de creditorii internaționali în schimbul continuării ajutorului financiar acordat Greciei pentru plata datoriei externe, transmite Reuters.

Au avut loc ciocniri izolate cu forțele de ordine, însă demonstrația a fost în general pașnică.

Greva a avut loc la inițiativa principalelor sindicate din sectorul public și privat ale țării, cu o zi înainte ca Parlamentul Greciei să voteze reformele care ar ajuta la deblocarea finanțării de 86 miliarde de euro, al treilea ajutor acordat Greciei în ultimii șapte ani.

Noile măsuri de austeritate pentru deblocarea ajutorului financiar includ cea de-a 13-a reducere a pensiilor din 2010 și o reducere a indemnizațiilor scutite de impozitul pe venit. Aceste măsuri vin după ani de tăieri care pentru un timp au aruncat țara într-o recesiune profundă.

Câteva zboruri interne au fost anulate, iar transportul public a fost întrerupt în întreaga Atena. Cel puțin 15.000 de persoane, inclusiv pensionari, profesori, medici și avocați, au protestat în fața parlamentului, pe durata întregii perioade cât parlamentarii dezbăteau noile măsuri.

Protestatarii au arborat bannere pe care scria „Nu austerității, da la scutirea datoriilor” și „Aduceți-ne înapoi drepturile pe care ni le-ați furat” și au scandat „Ei vorbesc despre pierderi și câștiguri și noi vorbim despre vieți omenești”.

O parte dintre demonstranți și-au exprimat furia față de guvernul de coaliție al prim-ministrului Alexis Tsipras, al cărui partid de stânga, Syriza, a venit la putere în 2015 promițând să oprească starea de austeritate.

Părăsirea fotoliului prezidenţial de către Park Geun-hye a dus la revolte sângeroase în Coreea de Sud. Susţănătorii fostei sefe de stat au iscat confruntări violente, în urma cărora doi oameni au murit, iar alţi zeci au fost răniţi.

După anunţarea verdictului, susţinători ai lui Park adunaţi în faţa Curţii Constituţionale au încercat să forţeze barierele instalate de forţele de ordine şi doi dintre ei au murit, a anunţat Poliţia. Un bărbat în vârstă a fost dus la spital cu un traumatism cranian, iar circumstanţele în care a murit cel de-al doilea sunt încă analizate, informează agenţia de presă Mediafax, care citează Reuters.

În timp ce susţinătorii lui Park au avut confruntări cu poliţiştii în faţa instituţiei, în altă parte a oraşului oamenii au salutat destituirea ei din funcţie. Curtea Constituţională din Coreea de Sud a aprobat, vineri, destituirea din funcţie a preşedintei Park Geun-Hye, implicată într-un scandal de corupţie. Acţiunile lui Park „au adus o atingere gravă spiritului (…) democraţiei şi statului de drept”, a declarat preşedintele Curţii Costituţionale din Coreea de Sud, Lee Jung-Mi. „Preşedinta Park Geun-Hye (…) a fost concediată”, a adăugat el. Park Geun-Hye, primul şef de stat sud-coreean destituit în acest fel, îşi pierde de asemenea imunitatea prezidenţială, fiind expusă la evenuale urmăriri în justiţie.

În următoarele 60 de zile vor avea loc alegeri pentru înlocuirea ei. În acest timp ţara va fi condusă de prim-ministrul şi de preşedintele în funcţiune Hwang Kyo-ahn. Park Geun-Hye, în vârstă de 65 de ani, fiica a fostului preşedinte şi general al armatei Park Chung-Hee, a devenit în 2012 prima femeie care a condus statul sud-coreean.

Choi Soon-Sil, o apropiată a preşedintelui Park Peun-Hye, este acuzată că s-ar fi folosit de prietenia cu Park pentru a interveni în politică şi pentru a solicita donaţii de la diverse companii. A fost arestată pe data de 3 noiembrie, fiind pusă sub acuzare pentru fraudă şi abuz de putere.

Curtea Constituţională a estimat că Park a încălcat legea permiţându-i prietenei sale să se amestece în afacerile statului şi a încălcat normele privind activitatea funcţionarilor.

„Încălcările Constituţiei de către doamna Park au trădat încrederea poporului”, a continuat Lee. Ea a comis „încălcări grave şi inacceptabile”, a mai spus preşedinta Curţii Constituţionale.

Executivul Comunitar trage un semnal de alarmă cu privire la situaţia din România. Potrivit unui raport semestrial dat publicitatii miercuri, ireversibilitatea progreselor în lupta împotriva corupţiei a fost pusă recent în pericol, prin ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvernul român pe 31 ianuarie. Comisia Europeană avertizează că astfel de iniţiative ameninţă progresele făcute după aderare în acest domeniu.

„Deşi o ordonanţă de urgenţă ulterioară a Guvernului, emisă pe 5 februarie, a abrogat aceste amendamente, analiza celor două ordonanţe de către Parlament este în curs. Astfel de iniţiative riscă să testeze progresul făcut deja în ultimii 10 ani în acest sector”, se arată în raportul citat de agenţia de presă News.ro.

Corupţia persistă la toate nivelurile în România şi rămâne un obstacol în afaceri, subliniază Comisia. „Corupţia este recunoscută pe scară largă ca o problemă majoră în România, după cum se arată regulat în indexurile privind percepţia (acestui fenomen – n.r.) şi, mai recent într-un Eurobarometru privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, a adăugat Executivul UE.

C.E. descrie corupţia şi problemele de guvernare în sectorul public drept principalele provocări pentru mediul afaceri, ce subminează creşterea economică. Comisia remarcă, însă, că România şi-a intensificat în ultimii ani lupta împotriva corupţiei, că are un cadru legal solid în acest sens şi că instituţiile judiciare care combat acest flagel sunt puternice.

„România are un cadru amplu privind integritatea oficialilor publici şi o instituţie independentă cu un istoric bun (Agenţia Naţională de Integritate. Strategia anticorupţie 2016-2020, din august 2016, vizează să creeze o politică de prevenţie a corupţiei mai bună şi să promoveze integritatea în sectorul public. Strategia include măsuri pentru a îmbunătăţi transparenţa procesului decizional şi al alocării bugetului, menţinând cultura integrităţii în organizaţiile publice”, se adaugă în document.

Guvernul a aprobat, miercuri, Hotărârea care fixează preţurile maxime pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), la care a fost adăugată o anexă care stabileşte preţurile poliţelor RCA şi în cazul autovehiculelor electrice, au declarat, pentru News.ro, surse guvernamentale.

Hotărârea de guvern aprobată miercuri nu s-a regăsit pe ordinea de zi a şedinţei, ea fiind trecută pe lista suplimentară, scrie News.ro. Guvernul a aprobat, recent, la presiunile patronatelor din transportul rutier, o Ordonanţă de Urgenţă care impune îngheţarea preţurilor RCA pentru şase luni, prin fixarea unor preţuri maxime de către ASF.

Măsura este fără precedent după intrarea României în Uniunea Europeană.

Tarifele maxime au fost stabilite într-o şedinţă specială a conducerii ASF, care a avut loc în 5 octombrie, însă pentru a intra în vigoare este necesară aprobarea Hotărârii de Guvern cu tarifele de către Executiv, apoi publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.

Însă decizia iniţială a ASF conţinea o lacună, nefiind stabilite tarife pentru maşinile electrice sau hibride. Proprietarii de astfel de maşini, deşi puţini în România, riscau să nu îşi poată asigura maşinile pe perioada de şase luni cu preţuri „îngheţate” de către stat.

Între timp, ASF a stabilit şi tarife pentru maşinile electrice, care au fost incluse în anexele din forma finală a Hotărârii de Guvern, aprobată miercuri.

Potrivit anexei care face parte din proiectul de HG publicat de Ministerul Finanţelor, pentru o maşină deţinută de o persoană fizică, cu o capacitate cilindrică sub 1.200 cmc, o poliţă RCA va costa, pe perioada de şase luni cu preţuri „îngheţate” de Guvern, cel mult 547 lei pentru o persoană cu vârsta peste 60 de ani, 618 lei pe an pentru vârsta între 51 şi 60 de ani, 624 lei pentru 41-50 ani, 617 lei pentru 31-40 ani şi 997 lei pentru tinerii şoferi, cu vârsta sub 25 de ani.

Potrivit specialiştilor, chiar dacă tarifele fixate sunt considerate maxime, este de aşteptat ca toţi asigurătorii de pe piaţă să vândă poliţele doar la preţul maxim, pentru a reduce pierderile cauzate de îngheţarea preţurilor.

Teoretic, tarifele ar trebui să fie mai mari pentru şoferii cu daune şi mai mici pentru cei fără daune, prevede proiectul.

„Tarifele de primă maxime se stabilesc pentru clasa de bonus/malus B0. În funcţie de istoricul de daună al asiguratului, societăţile de asigurare vor aplica clasa de Bonus/Malus în care se încadrează acesta, conform prevederilor legale”, arată proiectul de HG.

Pentru categoria cea mai răspândită, a maşinilor cu capacitatea cilindrică cuprinsă între 1.201 şi 1.400 cmc, o poliţă RCA va costa 541 lei pentru un şofer cu vârsta peste 60 de ani, 611 lei pentru cei cu vârsta cuprinsă între 51 şi 60 de ani, 617 lei pentru 41-50 ani, 610 lei pentru 31-40 ani, 800 lei pentru 26-30 ani şi 985 lei pentru tinerii sub 25 de ani.

Pentru maşinile cu capacitatea cilindrică cuprinsă între 1.401 şi 1.600 cmc, poliţele RCA au un preţ anual cuprins între 629 lei şi 1.166 lei, în funcţie de vârsta şoferilor, pentru categoria 1.601/1.800 cmc, preţul variază între 691 lei şi 1.294 lei, iar pentru maşinile cu capacitate cilindrică între 1.801 şi 2.000 lei, o poliţă costă între 798 şi 1.516 lei.

Cele mai scumpe poliţe sunt pentru bolizii cu capacitate cilindrică de peste 2.500 cmc, preţurile RCA fiind, în aceast caz, cuprinse între 1.559 lei şi 3.087 lei.

Pentru autoturismele înmatriculate pe firme, poliţele RCA costă între 885 lei pe an, pentru capacitate cilindrică sub 1.200 cmc, şi 1.285 lei, pentru un bolid cu peste 2.500 cmc.

Preţul maxim al poliţei RCA pentru un camion cu masa peste 16 tone, înmatriculat pe firmă, va fi de 7.534 lei.

Firmele de asigurări care vând poliţe peste preţurile maxime fixate de Guvern riscă amenzi cuprinse între 1.000 lei şi 50.000 lei, la care se pot adăuga sancţiuni complementare decise de către ASF.

Negocierile dintre reprezentanții Federației Sanitas și cei ai Ministerului Sănătății au eșuat, ca urmare greva generală va continua, informează organizația sindicală printr-un comunicat remis, luni, AGERPRES.

„Negocierile Federației Sanitas cu Ministerul Sănătății au eșuat, cu toate că 75.000 de angajați din sistemul sanitar au intrat astăzi în grevă generală. Inflexibilitatea manifestată reflectă de fapt lipsa de interes a guvernanților pentru a găsi soluții fiabile la solicitările Sanitas (…) Greva generală va continua și facem un apel către toți colegii să nu se lase intimidați…”, afirmă sindicaliștii.

Potrivit acestora, nemulțumirile transmise reprezentanților ministerului au rămas fără răspuns, iar în Parlament au fost respinse toate amendamentele privind OUG nr. 20/2016 depuse de reprezentanții Federației.

Luni dimineață, Federația SANITAS a declanșat greva generală în sistemul sanitar. În jur de 80.000 de cadre medicale, dar şi personalul tehnic (TESA), membri ai sindicatului Sanitas au luat parte la protest. Unii dintre ei s-au adunat în faţa Spitalului Floreasca din Capitală.

Liderul Federației SANITAS, Marius Sepi, a declarat pentru agenția de presă Mediafax, că „Greva este pe termen nelimitat. Fac un apel către parlamentari să se mobilizeze, astfel încât să se asigure cvorumul iar mâine ar trebui să fie plenul care să voteze toate amendamentele depuse de Sanitas. Sunt peste 82.000 de semnaturi adunate. În continuare personalul TESA din spitale e printre cele mai prost plătit din sistemul bugetar. Aceste două ordonanţe ale Guvernului, în loc să rezolve inechităţile, le-au adâncit şi mai mult. În spital, asistentele şi personalul TESA asigură acum o treime din necesar şi sunt tratate doar urgenţele. Am făcut apel către asociaţiile de pacienţi din ţară să transmită în teritoriu, cazurile care nu sunt urgenţe să rămână acasă. În cazul în care vom avea succes şi parlamentarii vor vota amendamentele, vom fi obligaţi să încheiem această formă de protest”.

Sindicaliştii cer introducerea personalului TESA, adică a 23.000 de angajaţi, în corpul ordonanţei 20, privind salarizarea. De aceeaşi ordonanţă cer să se ţină cont şi în cazul a 1.500 de salariaţi din creşe şi grădiniţe. De asemenea, aceştia solicită ca plata sporurilor să se facă la nivelul anului 2016 şi medicii şi asistentele din asistenţă socială să fie plătiţi pe grila spitalelor neclinice.

„Sunt de 40 de ani infiermieră în spitalul de Urgenţă Floreasca şi am un salariu de 1.200 de lei. Vreau ca sporurile de vechime să fie plătite, orele suplimentare să fie platite, iar munca noastră să fie respectată. Avem medici buni, cinste lor, dar cine e în umbra medicului? Asistentii, brancardierul, lăcătuşul mecanic, gunoierul, spălătoria, bucătăria, muncitorul necalificat, lor nu li s-a dat niciodată nimic în plus”, spune Violeta Ghiţă, infirmieră la Spitalul Floreasca.

„După tăierea salariului Guvernului Boc, salariile noastre au ajuns la 800-1.000 de lei. De 16 ani lucrez la Spitalul Floreasca, sunt lăcătuş mecanic iar salariul meu, cu toate sporurile, este de 1.500 de lei. Vrem ca parlamentarii să se gândeasca şi la faptul că nu sunt suficiente locuri de muncă, nu avem cum să ne luam concedii pentru că nu are cine să ne înlocuiască”, susţine un alt protestatar.

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) anunţă că susţine cauza şi greva generală declanşată de personalul medical din România.

„Suntem alături de toate cadrele medicale care sunt în grevă generală. Ca pacienţi, cunoaştem lipsa de personal şi problemele cu care se confruntă întreg sistemul sanitar, probleme care ne afectează şi pe noi. Deşi avem nevoie de servicii medicale, înţelegem că situaţia actuală i-a împins pe angajaţii acestui sistem către greva generală, însă ceea ce nu înţelegem este reacţia, sau mai bine spus, lipsa de reacţie a autorităţilor. Sper ca în aceste momente extrem de delicate, autorităţile să dea dovadă de responsabilitate faţă de cetăţenii acestei ţări şi să găsească soluţii fiabile care să vină în ajutorul pacienţilor”, a declarat Radu Gănescu, preşedintele COPAC.

Legea RCA nu reușește deloc să îi împace pe transportatori. Aceștia consideră că Parlamentul nu trebuie să grăbească procesul de legiferare a actului normativ, iar proiectul final rezultat în urma dezbaterilor din comisiile de buget-finanţe, pentru industrii, juridică şi comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor ar trebui supus consultării publice. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind plafonarea tarifelor RCA a fost publicată luni în Monitorul Oficial, urmând ca îngheţarea preţului primelor de asigurări obligatorii să fie dispusă pentru o perioadă de şase luni.

Președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), Vasile Ștefănescu, declară: „Considerăm că graba de a legifera un proiect de lege cu impact economic şi social puternic, ce va fi resimţit în mod direct de peste 6 milioane de soferi şi indirect, de către întreaga populaţie a ţării, nu este o masură deloc potrivită în actualul context de instabilitate din acest domeniu. Ne dorim ca Parlamentul să prezinte varianta finală agreată de către cele doua Camere şi să amâne cu o săptamâna-două votul în plen, pentru a da şansa actorilor din piaţă să semnaleze eventuale erori care pot fi corectate”.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind plafonarea tarifelor RCA a fost publicată luni în Monitorul Oficial, urmând ca îngheţarea preţului primelor de asigurări obligatorii să fie dispusă pentru o perioadă de şase luni. Proiectul conţine şi alte prevederi, printre care faptul că un contract RCA poate fi încheiat şi pe o lună sau multiplul unei luni, că un contract poate fi suspendat la cererea asiguratului dacă are permisul suspendat sau vehiculul este imobilizat şi posibilitatea ca păgubitul să poată fi despăgubit de propriul asigurător, iar acesta să-şi recupereze ulterior banii, scrie agenția de presă Mediafax.

De asemenea, potrivit premierului, în termen de 30 de zile, ASF trebuie să vină cu un calcul al costului mediu pentru diferitele categorii de asigurări, care să fie preţul de referinţă pentru asigurări pentru următoarele şase luni. „Sperăm ca prin acest proiect de OUG să evităm protestele şi să creăm cadrul normativ imediat pentru ca aceste probleme să fie rezolvate atât pe termen scurt, prin această plafonare/îngheţare, dar şi pe termen mediu şi lung”, declara Dacian Cioloş, la şedinţa de guvern de săptămâna trecută, când a fost aprobată OUG, după negocieri cu transportatorii.

Zeci de mii de oameni – cel puţin 75.000 – au protestat astăzi în Paris împotriva modificărilor pe care Adunarea Naţională doreşte să le aducă legilor muncii, transmite agenţia Reuters. Conform proiectului de lege, patronii vor putea să angajaze sau să concedieze mai uşor personalul. În plus, reforma preconizată de parlamentari va duce la relaxarea limitei numărului de ore muncite, fapt ce a nemulţumit profund sindicatele.

Protestul s-a transformat într-o luptă cu forţele de ordine în momentul în care bande de tineri au început să arunce cu pietre şi obiecte înspre poliţişti şi au spart geamurile magazinelor din zonă. Poliţia a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe tinerii huligani.

În urma confruntărilor, cel puţin 40 de persoane au fost rănite, inclusiv 29 de poliţişti, şi au fost operate 58 de arestări. Au fost organizate proteste şi în alte oraşe ale Franţei, iar lucrătorii de la căile ferate şi taximetriştii au intrat în grevă. Totuşi, în ciuda tuturor manifestaţiilor violente din ultimele săptămâni, guvernul socialist este decis să nu retragă proiectul legislativ. A trecut de Camera Inferioară a Parlamentului printr-un decret şi este de aşteptat să intre în vigoare în iulie.

Zeci de mii de persoane au ieşit pe străzile capitalei Varşovia pentru a protesta împotriva puterii conservatoare reprezentată de Partidul Lege şi Justiţie. Manifestaţia de ieri după-amiază a fost organizată de Comitetul pentru Apărarea Democraţiei, fondat în 2015 pe fondul crizei politice şi constituţionale din Polonia.

Alături de zecile de mii de oameni au participat şi doi foşti preşedinţi ai ţării – dd. Aleksander Kwasniewski şi Bronislaw Komorowski. Aceştia consideră că partidul de guvernământ atentează la „valorile democraţiei” prin schimbările aduse funcţionării Curţii Constituţionale – este nevoie de două treimi din cei 15 membri pentru ca o decizie să fie validă, iar cvorumul trebuie să fie de cel puţin 13 judecători – şi noile legi ale presei, radioul şi televiziunea publice fiind subordonate unui consiliu media controlat de guvernul conservator.

Participanţii au fluturat steaguri ale Poloniei şi Uniunii Europene, cele din urmă fiind un semn al ataşamentului faţă de valorile acestei structuri, considerate  a fi puse în pericol de măsurile luate de eurosceptici. De asemenea, manifestaţia de ieri a fost şi o ocazie pentru locuitorii Varşoviei de a sărbători 27 de ani de la primele alegeri libere parţiale, frontul Solidarităţii câştigând scrutinul din 4 iunie 1989, un prim pas către democratizarea sistemului politic şi a societăţii poloneze.