Miniştrii Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc au demisionat, deşi „toată lumea” din Comitetul Executiv le-a cerut să nu demisioneze, a anunţat, joi seară, președintele PSD Liviu Dragnea, la finalul şedinţei Comitetului.

„Au fost discuţii destul de profunde în care s-a discutat despre programul de guvernare, despre situaţia celor două colege şi despre faptul că PSD nu doreşte ca instituţii care nu ar trebui să aibă influenţă să influenţe remanierile guvernamentale. Toţi colegii au adus argumente ca cele două colege să nu plece, după ce ele au anunţat la începutul şedinţei  că s-au hotărât să demisioneze. După toate orele de discuţie, în care toată lumea le-a cerut să rămână, au fost întrebate încă o dată li şi-au menţiunt decizia de a menţiona. Nu vor să pună sub semnul întrebării actul guvernării”, a spus Dragnea la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD, care a durat aproape şase ore.

Premierul Mihai Tudose a spus că, imediat după ce au primit citaţiile la DNA, Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb i-au prezentat demisiile, pe care el nu le-a acceptat. El a mai spus că nu are nimic să le reproşeze celor două. El a mai susţinut că „nu a fost un război, nu este un câştigător”.

„Atât Sevil, cât şi Rovana au venit la mine după ce au primit citaţiile la DNA să îşi dea demisia. Le-am oprit, l-am sunat pe Liviu. Nu am nimic să le reproşez (…) Sper că Sevil va accepta să lucreze în continuare în aparatul guvernamental”, a spus premierul Tudose.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a spus că decizia sa privind demisia era luată, nu la cald, ci după ce a cumpănit, ea spunând că este nevinovată, dar că aceasta este cea mai bună hotărâre pentru partid.

„Mi-am prezentat poziţia în cadrul forului de conducere, am spus clar că am luat o decizie, nu la cald, am cumpănit. (….) Nu am renunţat la demisie şi nu mă joc, sunt fermă în momentul în care iau o decizie. Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor şi să îi rog pe toţi cei care sunt de bună credinţă să înţeleagă gestul nostru. Demnitatea este ceea ce ne rămâne”,  a declarat Rovana Plumb, la finalul şedinţei CEx.

Vicepremierul Sevil Shhaideh a declarat, la finalul şedinţei Consiliului Executiv al PSD, că a luat decizia încă de miercuri, şi-a păstrat-o şi şi-a susţinut-o.

„Mulţumesc membrilor CEx pentru toată susţinerea din această seară. Eu mi-am păstrat decizia pe care am luat-o ieri şi mi-am susţinut-o”, a declarat vicepremierul demisionar, la finalul CEx.

Dragnea a anunţat că şi ministrul Transporturilor Răzvan Cuc a demisionat deşi a avut o susţinere serioasă în cadrul Comitetului Executiv Naţional. El l-a prezentat pe Cuc drept un tânăr capabil.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat joi seară, la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD în cadrul căruia şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru, că le mulţumeşte colegilor pentru susţinere şi că nu vrea să comenteze mai mult.

”Am luat decizia, mi-am menţinut decizia şi în cadrul CExN-ului. Mulţumesc tuturor colegilor pentru susţinere, dar asta e decizia pe care am luat-o (…) Asta este decizia pe care am luat-o şi nu mai comentez”, a declarat Răzvan Cuc la finalul şedinţei de Comitet Executiv Naţional al PSD.

Se vechiculează deja primele nume pentru înlocuirea miniştrilor care ar urma să fie remaniaţi. Potrivit unor surse, locul lui Sevil Shhaideh de la Dezvoltare urmează să fie luat de vicepremierul Marcel Ciolacu, unul dintre apropiaţii lui Dragnea, dar aflat într-o relaţie strânsă şi cu Tudose. De asemenea, Marius Nica ar putea să o înlocuiască pe Rovana Plumb la Misterul Fondurilor Europene, iar Gabriel Vlase ar urma să ocupe portofoliul de la Transporturi.

Mihai Tudose (50 de ani), propus de PSD ca premier, a fost ministrul Economiei în guvernul Grindeanu, fiind unul dintre miniștrii aspru criticat în raportul de evaluare al lui Darius Valcov, cu zero realizari. El a mai fost ministru al economiei și în guvernul Ponta.

Aflat la al cincilea mandat de deputat și vicepreședinte PSD, Tudose este președinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare. În perioada 1992-1999 a fost șef birou senatorial, in perioada 1999-2000 consilier juridic la SC Farex SA Braila. Din 2000 este parlamentar. A fost președintele Organizației PSD Municipiul Braila si Presedinte Organizatiei PSD judeteana Braila.

Cu ocazia numirii lui Mihai Tudose în funcția de premier, președintele Iohannis a declarat la Palatul Cotroceni: „Această criză prin care trecem — că este o criză politică — dăunează grav României, dăunează economiei românești, dăunează imaginii României în lume și opinia mea este (…) că această criză trebuie terminată foarte repede. Trebuie să avem cât se poate de repede un nou guvern, un guvern care începe să rezolve problemele care au rămas nerezolvate, respectiv problemele care au apărut din cauza acestei crize care a pornit în interiorul PSD. (…) Luând în considerare toate acestea și având în vedere că este nevoie urgentă de un guvern, îl desemnez pe domnul Tudose ca viitor prim-ministru, care va avea discuții în zilele următoare și se va prezenta cu o echipă guvernamentală în Parlament”.

Moțiunea de cenzură pentru demiterea guvernului Grindeanu, „România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor” a fost adoptată miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, cu 241 de voturi „pentru” și 10 voturi „împotrivă”, a anunțat secretarul Camerei Ioana Bran, citată de Agerpres.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, a anunțat că Parlamentul va informa Președintele României în privința adoptării moțiunii de cenzură în urma căreia Guvernul Grindeanu este demis și referitor la desemnarea unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

„Potrivit rezultatului constatat de Birourile permanente, moțiunea de cenzură a fost adoptată. Moțiunea de cenzură fiind adoptată, potrivit articolului 113 din Constituție, Guvernul este demis și, în conformitate cu prevederile articolului 91 din Regulamentul activităților comune, Parlamentul aduce de îndată această situație la cunoștința președintelui în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru”, a spus Tăriceanu, după anunțarea rezultatului votului pe moțiune.

În total au fost exprimate 251 de voturi valabile.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat miercuri că în urma adoptării moțiunii de cenzură împotriva Guvernului că România va intra în normalitate, iar că partidul pe care îl conduce va ieși întărit din această încercare, transmite News.ro. Totodată, acesta a anunțat că are deja patru variante pentru funcția de prim-ministru, însă decizia va fi luată în Comitetul Executiv, iar o delegație PSD va prezenta luni la Cotroceni candidatul susținut. În plus, Liviu Dragnea și-a cerut iertare pentru greșeala de a-l fi propus în primul rând pe Sorin Grindeanu ca premier al României, atunci când a fost întrebat ce garanție le poate oferi românilor că această situație nu se va mai repeta.
„În primul rând vreau să îmi cer iertare tuturor românilor pentru greşeala pe care am făcut-o, în sensul că ar fi trebuit să discutăm mai mult în partid despre variantele de prim-ministru”, a răspuns preşedintele PSD.

Despre Sorin Grindeanu, liderul PSD a adăugat că nu are o problemă personală cu acesta și nu îi dorește răul.

„Repet, am crezut în acest om, nici acum nu am niciun fel de problemă personală cu el, nu îi doresc răul, îi doresc să fie foarte atent şi să aibă grijă în continuare. Ca şi garanţie vor fi discuţiile care se vor purta în zilele următoare până când vom ajunge la o propunere unică pentru a merge la Cotroceni”, a conchis liderul PSD.

Anterior, premierul Sorin Grindeanu a declarat că va rămâne în PSD și că speră ca acest vot să nu fie o mare greșeală. De asemenea despre PSD a declarat că este un partid ce nu înseamnă nici Liviu Dragnea, nici Sorin Grindeanu, și că nu ar fi trebuit să se ajungă în situația ca partidul să-și demită propriul guvern ca urmare a deciziei unei singure persoane. Grindeanu speră ca situația actuală să nu se repete peste șase luni.

Victor Ponta a spus că este dezamăgit de faptul că şi-a văzut colegii social-democraţi bucurându-se că ”moţiunea împotriva PSD a trecut”, PSD a pierdut şi a precizat că va sta lângă premierul Sorin Grindeanu până la finalul interimatului.

Liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a declarat luni că depunerea proiectului de lege a salarizării unitare a fost amânată pentru a putea fi analizată de către toate grupurile parlamentare. Proiectul de lege a fost publicat pe pagina online a PSD, transmite News.ro.

„Am vorbit cu colegii mei de la grup să fie transmis şi celorlalte grupuri parlamentare din Parlament, tuturor grupurilor parlamentare pentru a se putea uita cu atenţie pe ele şi, eventual, dacă au propuneri sau amendamente să fie făcute înainte ca legea să fie depusă în mod oficial la Parlament. Din când în când mai iau şi decizii la partid şi le-am comunicat colegilor mei, m-am consultat şi cu doamna Olguţa Vasilescu mai devreme. O săptămână, 10 zile în plus nu strică nimănui, ba dimpotrivă. Este o perioadă în care absolut toată lumea de bună-credinţă şi cea de rea-credinţă are posibilitatea să studieze (…)”, a explicat preşedintele Camerei Deputaţilor.

Principalul motiv al elaborării Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice  prezentat în proiect este disfuncționalitatea salarială existentă în sistemul public de salarizare. Așadar, se propune majorarea salariilor de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul dintre salariul de bază minim și cel maxim din sectorul bugetar să ajungă la nivelul de 1 la 12, de la 1 la 15 cât este în momentul de față.

Cele mai mici salarii din sectorul bugetar vor crește cu aproape 100%, această creștere diminuându-se din ce în ce mai mult pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale, conform proiectului legislativ.

Totodată, inițiativa legislativă va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2017, iar prevederile legii se vor aplica în etape, prin acordarea de majorări salariale între 2017-2021 și prin acordarea în 2022 a salariilor de bază nominale prevăzute în anexele la lege. În plus, începând cu 2023, stabilirea salariilor de bază va avea loc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele legii cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la acea dată.

Actul normativ referitor la salarizarea unitară prevede:

– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018 (medici şi asistente medicale), astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;

– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% – 125% pentru învăţământul universitar;

– creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură“;

– creşterea substanţială, de peste 100%,  a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare;

-stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorii de referinţă utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010;

-stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată;

– stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru funcţiile comune existente în cadrul familiilor ocupaţionale;

– stimularea performanţei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum  a fost prevăzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obţin rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei;

– acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

– acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Această măsură nu se va aplica personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată.

– reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare;

– reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul;

– încadrarea sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, nu ia în considerare nicio amânare pentru majorarea pensiilor, în ciuda avertisementelor formulate de Fondul Monetar Internațional, care consideră măsura nesustenabilă și hazardată în condițiile unui buget anemic.

Lia Olguța Vasilescu a declarat în timpul unei emisiuni la Antena 3 că va mări punctul de pensie începând cu 1 iulie la 1.000 de lei, conform programului de guvernare anunțat, cu toate că șeful misiunii FMI în România a recomandat amânarea implementării acestei măsuri, transmite Hotnews.

Reprezentantul FMI în România, Reza Baqir, a declarat vineri în timpul unei conferințe de presă, că România are nevoie de politici economice sănătoase pentru consolidarea creșterii economice. Baqir a recomandat guvernului să adopte măsuri de susținere a investițiilor și să renunțe la măsuri populiste precum scăderile de taxe și impozite și mărirea pensiilor și salariilor. FMI estimează că în caz contrar, datoria publică a României se va adânci în următorii ani.

În ciuda acestor recomandări, Olguța Vasilescu a anunțat că va respecta calendarul anunțat pentru majorarea pensiilor, precizând că nu se vor lua în considerare recomandările FMI, deoarece „PSD și ALDE au câștigat alegerile în România, și nu Fondul Monetar Internațional”. Totodată, ministrul Muncii este de părere că estimările privind situația economică a României realizate „de către Comisia Europeană sau de către FMI până acum au fost greșite”

„Dați-ne voie să ne luăm după comisia noastră de prognoză, care nu a greșit niciodată datele, și nu după FMI sau CE, care au greșit de fiecare dată”, a răspuns Vasilescu, într-o intervenție telefonică.

Ministrul Muncii a adăugat de asemenea că PSD-ul a prognozat venituri bugetare suplimentare de 17,5 miliarde de lei pentru 2017, iar majorările pensiilor și salariilor vor costa anul acesta 16 miliarde de lei.

De asemenea, Olguța Vasilescu a declarat că Guvernul vrea să-și respecte promisiunile din campania electorală referitoare la creșterea salariilor și pensiilor.

Întrebată dacă i-a informat și dacă știu și cei de la FMI cifrele acestea, Vasilescu a răspuns: „Nu știu dacă știu, probabil s-au obișnuit să lucreze și cu guverne care acceptă tăieri de pensii și de salarii. Noi nu putem să acceptăm așa ceva, pentru că am promis în campania electorală un lucru și avem de gând să ne ținem de el”.

Despre poziția exprimată de ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, care a vorbit despre posibile reduceri a cheltuielilor pe partea de investiții, dacă există riscul ca ținta de deficit  să fie depășită, Olguța Vasilescu a spus că „un ministru de Finanțe este obligat să se îngrijoreze de fiecare dată când este vorba de creșteri de pensii și de salarii, pentru că el trebuie să plătească. Dar, în același timp, este obligat să aplice și măsurile economice, ca să se învartă economia”.

PSD a obţinut 45,43% din voturi, PNL – 20,34%, USR – 9,18% la Senat, în timp ce la Camera Deputaţilor scorurile sunt PSD – 45,26%, PNL – 19,99%, USR – 9,13%, după centralizarea a peste 82% din procesele verbale, a anunţat, luni, BEC.

De asemenea, UDMR are 6,26% din voturi la Camera Deputaţilor, fiind urmată de ALDE cu 5,58% şi PMP – 5,23%.

La Senat, UDMR a obţinut 6,33% din voturi, ALDE – 5,99%, iar PMP – 5,52%.

Acestea sunt rezultate parţiale, după centralizarea a 82,55% din procesele verbale.

În privinţa numărului de voturi, PSD a obţinut la Camera Deputaţilor 2.612.420, iar la Senat 2.623.616, PNL a obţinut 1.153.711 la Camera Deputaţilor şi 1.174.972 la Senat, USR a obţinut 527.053 la Camera Deputaţilor şi 530.497 la Senat, UDMR a obţinut 361.715 la Camera Deputaţilor şi 365.598 la Senat, ALDE a obţinut 322.456 la Camera Deputaţilor şi 346.221 la Senat, iar PMP 301.825 la Camera Deputaţilor şi 319.202 la Senat.

Acestea sunt rezultate parţiale, după centralizarea a 82,55% din procesele verbale.

Spaţiul fiscal relativ la deficitul indus de majorările salariale „nu este decât unul temporar şi existenţa acestuia nu poate fi extrapolată în 2017”, arată Consiliul Fiscal într-un document de opinie referitor la amendamentele adoptate recent pentru creşterea salariilor personalului bugetar.

Consiliul Fiscal apreciază că amendamentele adoptate „ar majora deficitul bugetar, în lipsa unor măsuri compensatorii de natura veniturilor ori cheltuielilor, cu cel puţin 0,25% din PIB în anul 2017”.

Execuţia bugetară pentru anul curent indică faptul că un deficit mai mic conform metodologiei naţionale este probabil „mai ales ca urmare a unei subexecuţii la nivelul cheltuielilor de investiţii pentru proiectele finanţate din fonduri europene aferente exerciţiului financiar 2014-2020 care apare drept inevitabilă”. Cu toate acestea, ”spaţiul fiscal relativ la ţinta de deficit având această sursă nu este decât unul temporar şi existenţa acestuia nu poate fi extrapolată în 2017”. Iar un spaţiu fiscal temporar în 2016 „nu poate constitui o sursă de acoperire în 2017 a impactului permanent generat de majorările salariale”.

Totodată, notează Consiliul Fiscal, „cea mai recentă proiecţie a Comisiei Europene indică o majorare a deficitului bugetar de la 2,8% în 2016 la 3,2% în 2017, fără să includă impactul amendamentelor generatoare de majorări salariale ori al altor reduceri de taxe adoptate recent de Parlament şi aflate la promulgare”. Aşadar, „există deja un risc substanţial ca nivelul de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar să fie depăşit”.

Amendamentele propuse, în lipsa unor măsuri compensatorii, „cresc considerabil acest risc, antrenând o vulnerabilizare suplimentară a unei poziţii fiscale deja neconforme cu principiul responsabilităţii fiscale, într-un context internaţional mai complicat şi mai volatil decât anul trecut”, avertizează Consiliul Fiscal.

Amendamentele introduse de parlamentari vizează acordarea de majorări salariale personalului din sistemul de sănătate şi învăţământ, după cum urmează:

a) majorarea salariilor de bază, începând cu 1 ianuarie 2017, pentru personalul din învăţământ, în medie cu 15%;

b) majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din sănătate (inclusiv personalul administrativ), în medie cu 15%;

c) calcularea sporurilor ca procent aplicat la salariile majorate pentru personalul din sănătate şi asistenţă socială; d) majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din asistenţa socială;

e) majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

f) stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi din cadrul Direcţiilor judeţene de Sănătate Publică la 85% din nivelul salariilor majorate pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

g) stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare similar drepturilor salariale ale personalului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Toate acestea presupun – potrivit Ministerului Finanţelor – o majorare cu 4,85 miliarde de lei a cheltuielilor de personal în anul 2017, respectiv un impact net de runda întâi asupra deficitului bugetar de 2,9 miliarde de lei, ulterior considerării veniturilor bugetare suplimentare generate de majorările salariale în cauză la nivelul contribuţiilor sociale şi impozitului pe venit.

Consiliul Fiscal apreciază că, din perspectiva plafonului cheltuielilor de personal în vigoare aferent anului 2017, stabilit la un nivel de 7,4% din PIB, „ar fi imposibilă încadrarea în interiorul acestuia”, daţi fiind parametrii actuali cu privire la numărul de angajaţi din sectorul public şi majorările salariale propuse. „Estimăm că nivelul cheltuielilor de personal în urma implementării amendamentelor ar reprezenta echivalentul a cel puţin 7,8% din PIB în anul 2017”, mai arată Consiliul Fiscal.

În documentul de opinie, Consiliul Fiscal mai arată că aceste amendamente i-au parvenit „după adoptare” şi reaminteşte faptul că legislaţia privid responsabilitatea bugetară este „slabă”, regula fiind mai degrabă derogarea de la prevederile acesteia decât respectarea ei.

Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, abilitată să evalueze proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat. Consiliul estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale şi emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.