Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională.

De asemenea, FMI și-a îmbunătățit și prognoza privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, față de avansul de 3,4% preconizat în aprilie.

Conform documentului referitor la perspectivele economiei globale, România și Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, de 5,5%.

Pe ansamblu, Europa va înregistra o creștere economică de 2,5%, iar Europa Emergentă, regiune unde este inclusă și România, va avea un avans al PIB de 4,5%.

„Perspectivele de creștere au fost îmbunătățite pentru Europa emergentă în 2017, reflectând avansul mai solid din Turcia, Rusia și alte state din regiune. Pentru întregul grup, expansiunea va ajunge la 4,5% în 2017 (de la 3% previzionată anterior) și la 3,5% în 2018 (de la 3,3% estimată în aprilie)”, subliniază FMI, în raportul „World Economic Outlook”.

În ceea ce privește evoluția prețurilor de consum în România în acest an, estimările instituției financiare internaționale au fost revizuite în jos, până la o creștere de 1,1%, de la un avans de 1,3% cât se estima în aprilie, urmând ca ritmul de creștere a prețurilor să accelereze în 2018 până la 3,3%, peste avansul de 3,1% preconizat anterior de FMI.

FMI a modificat și prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la minus 3% în 2017 (de la 2,8% anterior) și la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie).

Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere estimările referitoare la rata șomajului în România, care ar urma să se situeze în acest an la 5,3%, față de 5,4% cât estima anterior, pentru ca în 2018 să ajungă până la 5,2%, similar cu nivelul previzionat în aprilie.

În primele șase luni ale acestui an, avansul economiei românești a fost de 5,9% pe serie brută și de 5,8% pe seria ajustată sezonier. Datele publicate în septembrie arătau că Produsul Intern Brut a crescut cu 5,8%, pe seria brută, în primele șase luni ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2016, și cu 5,7% pe seria ajustată sezonier.

Cea mai semnificativă contribuție la creșterea PIB a avut-o consumul final (5,2%, în scădere ușoară față de datele publicate în septembrie care indicau o contribuție de 5,4%).

Fondul Monetar Internațional consideră că stimulentele guvernamentale acordate pentru a forța creșterea economică prin consumul bazat pe împrumuturi pot crea condițiile pentru izbucnirea unei crize financiare, transmite AFP.

Fondul susține că analizele sale cu privire la cheltuielile de consum și gradul de îndatorare al gospodăriilor arată că economiile beneficiază în primii doi-trei ani după ce gospodăriile și-au majorat gradul de îndatorare, după care riscurile încep să se acumuleze, se arată într-un raport privind stabilitatea financiară globală, publicat marți.al FMI publicat înaintea reuniunii anuale. După ce dezvoltarea economică devine dependentă ce acumularea datoriilor gospodăriilor, mai durează doi-trei ani până când se declanșează o criză financiară, se arată în raportul FMI

Potrivit analizelor efectuate de economiștii FMI, gradul de îndatorare a gospodăriilor a crescut constant în deceniul care a urmat crizei financiare globale din 2008, iar nivelul mediu de îndatorare a gospodăriilor din economiile avansate a urcat de la 52% din PIB în 2008 la 63% din PIB anul trecut. În cazul economiilor în curs de dezvoltare nivelul de îndatorare al gospodăriilor este mai mic, dar a crescut de la 15% din PIB în 2008 la 21% din PIB anul trecut.

Prin împrumuturi, gospodăriile pot cumpăra bunuri și servicii, stimulând consumul și gradul de ocupare, precum și creșterea prețului caselor și acțiunilor băncilor, ceea ce duce la o expansiune a economiei. Însă raportul FMI subliniază că, după un an sau doi, această relație devine una negativă, pe măsură ce gospodăriile sunt puternic îndatorate, ele devin vulnerabile la șocurile negative.

Până la 3.000 de europeni care au plecat să lupte sau au trăit alături de organizația jihadistă Statul Islamic (SI) în Irak și Siria ar putea reveni în Europa, relevă un raport elaborat de Rețeaua europeană de sensibilizare privind radicalizarea (RAN), structură creată de Comisia Europeană, transmite AFP.

„Majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene se așteaptă la o creștere lentă, dar progresivă, a revenirii combatanților” SI și ai grupării Hayat Tahrir al-Sham (HTS, fostul Front Al-Nosra afiliat Al-Qaida), subliniază documentul citat.

Numărul acestor combatanți ce revin în Europa ar urma să crească mai ales dacă autoproclamatul „califat” al Statului Islamic, care a pierdut teritorii substanțiale în Siria și Irak în ultimele luni, „va fi învins militar sau se va prăbuși”, notează raportul, care a fost remis în luna iulie membrilor Comisiei Europene.

Diverse estimări prevăd „între 1.200 și 3.000 reveniri” ale europenilor cu „diferite antecedente”, în mare parte „femei și copii”, adaugă RAN.

Potrivit aceluiași raport, în perioada 2011-2016, „peste 42.000 de combatanți teroriști străini” au plecat din 120 de țări pentru a se alătura Daesh (acronimul în arabă pentru Statul Islamic) — un aflux de o amploare nemaintâlnită în istoria jihadului în lume — dintre care „peste 5.000 din Europa”.

Majoritatea combatanților jihadiști străini europeni ajunși în Siria și Irak au provenit din Belgia, Franța, Germania, Marea Britanie, Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, Olanda, Spania și Suedia. Conform Uniunii Europene, 15-20% dintre aceștia au murit în lupte, 30-35% au revenit deja în țările de origine europene și circa 50% încă se află în Irak și Siria.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a menținut estimările privind evoluția economiei mondiale în 2017 și 2018, potrivit raportului actualizat „World Economic Outlook”, publicat luni de instituția financiară internațională, transmite Reuters.

În cel mai recent raport al FMI „World Economic Outlook” nu apar diferențe privind evoluția economiei mondiale în 2017 și 2018, comparativ cu estimările făcute în luna aprilie, informează Reuters.

La nivel global, PIB-ul va avansa în acest cu 3,5% anul acesta și cu 3,6% anul viitor, valori care se regăsesc și în prognoza publicată anterior.

Economiile emergente din Europa, printre care se numără și România, vor avea o creștere medie de 3,5% în 2017 și de 3,2% în 2018, valori ceva mai mari decât estimările anterioare de 3%, respectiv 3,1%.

În aprilie, Fondul Monetar Internațional a revizuit în creștere, de la 3,8% până la 4,2%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an. De asemenea, FMI și-a îmbunătățit ușor și estimările privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 3,4%, față de avansul de 3,3% preconizat în toamna anului trecut.

„Deși pe termen scurt riscurile la adresa previziunilor de creștere a economiei mondiale par echilibrate în mare parte, ele rămân înclinate în jos pe termen mediu”, se arată în raportul FMI.

Expansiunea zonei euro ar urma să ajungă la 1,9% anul acesta și la 1,7% anul viitor, mai mult cu 0,2 puncte procentuale și, respectiv, 0,1 puncte procentuale decât estima FMI în aprilie, datorită „ritmului solid de creștere al cererii interne”.

În schimb, FMI a înrăutățit estimarea privind evoluția Marii Britanii, din cauza activității economice sub așteptări în primul trimestru din 2017. Conform noilor prognoze, PIB-ul Regatului Unit ar urma să înregistreze un avans de 1,7% anul acesta, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât estima FMI în aprilie. Pentru anul viitor, previziunile de creștere au fost menținute la 1,5%.

În China, FMI se așteaptă la un avans mai solid în 2017, de 6,7%, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât estima în aprilie, și de 6,4% în 2018, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât estimarea precedentă.

La finalul anului 2016, parcul auto de vehicule electrice de la nivel mondial a înregistrat pentru prima dată peste două milioane de unități, iar până în 2025 se estimează că se vor produce cel puțin 40 de milioane de astfel de automobile, conform raportului recent al Agenției Internaționale pentru Energie, citat de Hotnews.

Cea mai mare piață de desfacere pentru vehicule electrice în 2016 a fost cea chineză, cu peste 300.000 de unități, iar în Statele Unite ale Americii s-au înregistrat peste 150.000 de unități vândute. Din totalul vehiculelor electrice produse la nivel mondial, circa 95% au fost vândute în doar 10 țări, respectiv China, SUA, Japonia, Canada, Norvegia, Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda și Suedia.

În 2015, parcul auto mondial format din vehicule electrice (atât cele 100% electrice, cât și plug-in hybrid) a depășit pragul de un milion, iar anul trecut a fost depășit pragul de două milioane, conform raportului Agenției Internaționale pentru Energie.

Birourile Permanente reunite (BPR) analizează marți raportul întocmit de către Camera Deputaților și Senatului referitor la revocarea din funcție a președintelui ASF, Mișu Negrițoiu, pentru modul cum acesta a gestionat criza de pe piața RCA din 2016, transmite News.ro.

Comisiile economice și de buget-finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului au întocmit un raport în octombrie 2016 prin care se cere revocarea președintelui Mișu Negrițoiu.

Membrii comisiilor „au constatat că preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale pe care domnia sa le avea în exercitarea mandatului, motiv pentru care au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere, în şedinţă comună a celor patru comisii, propunerea de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF (…) În urma analizării propunerii de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF, membrii celor patru comisii au constatat că reputaţia domnului Negriţoiu Mişu, preşedintele ASF, este iremediabil afectată de imaginea nefavorabilă creată în piaţa de asigurări”, se arartă în raportul comisiilor, prin care se înaintează plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului propunerea de revocare a lui Mişu Negriţoiu din funcţie.

Comisiile parlamentare au hotărât cu majoritatea de voturi să înainteze plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului propunerea de revocare a lui Mișu Negrițoiu din funcția de preşedinte al ASF, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma concluziei prezentate în raport referitor la faptul că acesta nu mai îndeplinește condițiile prevăzut de legea de funcționare a ASF.

După discutarea în Birourile Permanente reunite, raportul va fi supus votului plenului, în urma căruia Mişu Negriţoiu şi-ar putea pierde funcţia.

O analiză a Comisiei Europene pune România la colţ. Potrivit raportului de ţară publicat miercuri de executivul Comunitar, nivelul de sărăcie al românilor este în scădere, dar inegalitatea veniturilor rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, în condiţiile în care cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%.

Categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie sunt tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele de etnie romă şi populaţia rurală, arată raportul Comisiei Europene, preluat de News.ro. Totuşi, CE subliniază că au fost făcute progrese importante în ceea ce priveşte reducerea riscului de sărăcie în ultimii ani.

”A fost făcut un progres substanţial în reducerea populaţiei aflate în risc de săracie sau de excluziune socială în atingerea ţintei de 580.000 de persoane. În termeni absoluţi, 1,68 milioane persoane au ieşit din zona de risc între 2008 şi 2015”, se arată în raport.

Inegalitatea la nivelul veniturilor a crescut începând cu 2012, având o puternică accelerare în 2015. Potrivit unui grafic publicat în raport, România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE, fiind urmată de Lituania, Bulgaria şi Spania. Statele care înregistrează un produs intern brut (PIB) per capita mai mic au, de regulă, o inegalitate mai mare a veniturilor, însă această tendinţă explică doar parţial situaţia din România, potrivit CE.

Nivelul ridicat de inegalitate este cauzat şi de efectele redistributive în scădere ale sistemului de taxe şi este accentuat de diferenţele mari existente între mediul rural şi cel urban. În comparaţie cu zonele urbane, de două ori mai mulţi oameni din zonele rurale trăiesc în comunităţi izolate şi se confruntă cu probleme legate de locuinţă şi de găsirea unui loc de muncă. Procentul oamenilor care trăiesc în case de o calitate foarte slabă şi îşi cheltuiesc peste 40% din venituri pe întreţinerea casei este unul dintre cele mai mari din UE.

Reprezentanţii CE avertizează că impactul sistemului de taxare asupra reducerii inegalităţii veniturilor este relativ scăzut. Astfel, diferenţa dintre inegalitatea veniturilor brute şi a celor nete, după plata taxelor şi beneficiilor, este relativ scăzută. Gradul de progresivitate al taxelor aplicate veniturilor este relativ scăzut, contribuind la actuala situaţie. Mai mult, Guvernul a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute la plata contribuţiilor sociale şi de sănătate, iar contribuţiile la sănătate pentru pensionari au fost eliminate.

În acest context al inegalităţii sociale, România se va confrunta şi cu scăderea populaţiei în vârstă de muncă (20-64 ani) cu 4% până în 2020, în condiţiile în care populaţia ţării a scăzut cu 6% din 2007 până în prezent.

”Ţinând cont de estimarea privind continuarea emigrării tinerilor şi de numărul limitat de persoane care se întorc, ţara riscă să piardă şi mai mult din resursa de muncă. Aceasta poate afecta creşterea productivităţii şi convergenţa veniturilor şi poate afecta asupra creşterii economice potenţiale”, se arată în raport.

În acelaşi timp, CE avertizează că există un mare potenţial nefolosit al forţei de muncă, în condiţiile în care inactivitatea rămâne una dintre cele mai mari din UE.