De asemenea, numărul total de șomeri la finele lunii aprilie era de 261.909 persoane, conform datelor oferite de Profit.ro. Din totalul șomerilor înregistrați, 49.929 au fost șomeri indemnizați și 211.980 neindemnizați.

Totodată, în funcție de mediul de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii aprilie se prezintă astfel: 77.452 șomeri provin din mediul urban și 184.457 șomeri provin din mediul rural. Cei mai mulți șomeri aveau între 40 și 49 de ani (76.172), urmați de cei din grupa de vârstă peste 55 de ani (53.129), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (13.886).

Rata medie a șomajului în zona euro a scăzut la 7,9% în noiembrie 2018, cel mai mic nivel din octombrie 2008 până în prezent, potrivit datelor publicate, miercuri, de Eurostat, conform Profit.ro.
În octombrie 2018, rata șomajului în zona euro era 8%. În noiembrie 2017, aceasta era 8,7%, scrie News.ro. În România, rata șomajului în noiembrie 2018 a scăzut la 3,9%, date ajustate sezonier, față de luna precedentă, arată datele transmise miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
La nivelul Uniunii Europene (UE), rata media a șomajului a rămas la 6,7% în noiembrie 2018, același nivel fiind înregistrat în luna anterioară, potrivit Eurostat. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat din anul 2000, când Eurostat a început să publice date lunare referitoare la rata șomajului în UE.

În luna aprilie din 2017, numărul de șomeri a scăzut cu 7.087 față de luna anterioară, la 470.887, un nou nivel minim din 1994, iar rata șomajului s-a menținut la 5,3%, pentru a patra lună consecutiv, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Nivelul scăzut al numărului de șomeri din luna aprilie și al șomajului nu a fost raportat în România începând din 1994, an în care șomajul a început să fie calculat în funcție de standardele BIM.

Începând încă cu prima lună a acestui an, datele revizuite indică faptul că numărul de șomeri a scăzut sub 480.000 și s-a menținut ulterior sub acest nivel.

În ultimul an, numărul de șomeri a scăzut cu aproximativ 77.600, de la 548.500 în aprilie 2016.

România înregistra în luna martie 2017 477.974 de șomeri, o creștere ușoară față de numărul din februarie de 476.996, în creștere față de ianuarie, conform datelor revizuite în scădere de INS.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,9% în luna aprilie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,6%, mai arată datele oficiale.

Creşterea uşoară a şomajului în februarie şi martie a fost pusă în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Rata șomajului din România, în luna martie, a scăzut cu 0,1 puncte procentuale față de luna anterioară la 5,3%, în timp ce numărul șomerilor s-a diminuat până la 486.000 de persoane, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS).

Numărul de șomeri (cu vârste cuprinse între 15-74 de ani) în luna martie a.c. a fost 486.000, în scădere de la 489.000 de persoane din luna precedentă, și de la 561.000 de persoane față de aceeași lună a anului trecut.

De asemenea, în cazul bărbaților, rata șomajului a depășit-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile fiind estimate la 5,7% în cazul persoanelor de sex masculin, respectiv 4,9% în cazul femeilor.

Totodată, pentru persoanele de peste 25 de ani, rata șomajului a fost calculată la 4,3% pentru luna martie 2017 (4,7% în cazul bărbaților și 3,7% în cel al femeilor).

Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,2% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna martie 2017.

Rata medie a șomajului a fost, în anul 2016, de 5,9%, în scădere față de anul precedent, când s-a consemnat un procentaj de 6,8%. Cea mai ridicată rată a șomajului (20,6%) s-a înregistrat în rândul tinerilor, cu vârste între 15 și 24 de ani. Numărul persoanelor apte de muncă s-a situat la 8,979 milioane, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

În perioada analizată, din cele aproximativ 9 milioane de persoane în vârstă activă, circa 8,5 milioane aveau un loc de muncă, iar 530.000 erau șomeri.

Totodată, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,3%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 42,8%, potrivit statisticii.

Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 19,4% din totalul populației ocupate, 15,2% specialiști în diverse domenii de activitate, iar ponderea lucrătorilor în domeniul serviciilor era de 14,9%.

În decursul anului 2016, erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 41% dintre cele cu nivel scăzut de educație.

În funcție de mediul în care trăiau, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban – 62,6%, față de 60,2% în mediul rural.

Spre deosebire de anul 2015, cele mai semnificative creșteri în 2016 s-au înregistrat în industria prelucrătoare (+46.000 persoane), construcții (+42.000 persoane), comerț (+28.000 persoane), respectiv hoteluri și restaurante (+19.000 persoane).

De asemenea, șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului primar și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 7,6%, respectiv 6,2%.

Dacă 2016 a fost anul șocurilor politice, acest an s-ar putea să fie cel în care economia globală ar putea resimți impactul. Indicele Bloomberg al Mizeriei, care combină inflația din 2017 și prognoza șomajului, urmărește să ne arate acest lucru.

Pentru al treilea an consecutiv, problemele economice și politice au făcut ca Venezuela să fie cea mai mizerabilă economie din lume. Cea mai puțin mizerabilă este încă o dată Tailanda, dar acest lucru se datorează în mare parte modului unic în care se calculează șomajul în această țară. Dar cele mai importante modificări au avut loc la mijlocul clasamentului precum Marea Britanie, Polonia și Mexic, doar pentru a numi câteva dintre ele.

Problemele economice au afectat Venezuela de ani de zile. Prețurile scăzute ale petrolului, singura marfă de export a țării, au alimentat o criză care a lăsat magazinele alimentare cu rafturile goale, spitalele fără medicația de bază și explozia criminalității ca măsură a disperării care duce la furie. În timp ce țara nu a mai raportat date economice începând cu 2015, Cafe Con Leche, Indicele Bloomberg, care are drept scop de a urmări inflația prin costul unei cești de cafea, arată o creștere a prețurilor de 1.419%, de la mijlocul lunii august a anului trecut. Economiștii estimează că prețurile vor crește de aproape șase ori în acest an, în conformitate cu estimarea medie dintr-un sondaj Bloomberg.

Apropriindu-ne de teritoriul venezuelean – cu toate că nici o altă țară nu se aproprie nici măcar de departe de scorul de 500 – se regăsesc o seamă de țări central și est europene. Polonia a înregistrat cea mai mare mișcare negativă și a ajuns pe locul 28 dintre 65 de state evaluate în acest an, de la un indice al performnței efective de 45 înregistrat anul trecut. Cu cât poziția este mai sus, cu atât este mai mizerabilă economia. Cu toate că șomajul în Polonia a scăzut în mod constant după criza financiară, inflația a crescut la 1,8% în ianuarie, după cea mai lungă perioadă de deflație din istorie. Creșterile similare ale prețurilor au determinat economiile din România, Estonia, Letonia și slovacia să urce pe scara Indicelui Mizeriei.

România urcă în acest an, de pe locul 53 pe 45, din cauza inflației aflată în creștere.

Piața muncii rămâne constantă la nivel european. Așa arată situația, cel puțin pe hârtie. Potrivit celor mai recente date ale EUROSTAT, în luna iulie, rata șomajului în Uniune a fost 8.6%, nivel neschimbat față de luna precedentă, dar în scădere cu 1,2% față de aceeași lună a anului trecut. Este cel mai redus nivel al șomajului din martie 2009 incoace. De cea mai redusă rată a șomajului se bucură Malta, în timp ce în Grecia aceasta depășește 23%.

Rata somajului in UE a fost 8.6% in luna iulie 2016, nivel neschimbat fata de iunie 2016, dar in scadere de la 9,4% in luna iulie 2015, potrivit datelor furnizate miercuri de Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene. Este cel mai redus nivel al somajului din martie 2009 incoace, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Cea mai mica rata este in Malta (3.9%), Cehia (4.2%) si Germania (4.2%), iar cel mai ridicat somaj este in Grecia (23.5%) si Spania (19.6%). Romania sta confortabil in clasament, cu rata somajului de 6.1%, scrie Hotnews.

Eurostat estimeaza ca in iulie 2016 existau 21,063 milioane de someri in EU28, din care 16,3 erau in zona euro. Somajul a ramas coborat in 24 de state europene, a ramas stabil in Danemarca si a crescut in Estonia (de la 6,1% la 7,0%, in perioada iunie 2015-iunie 2016), Austria (de la 5,7% la 6,0%) si Belgia (de la 8,1% la 8,3%). Cele mai mari scaderi au fost observate in Cipru (de la 15,0% pana la 11,6%), Croatia (16,5% la 13,2%) si Spania (21,9% pana la 19,6%). In luna iulie 2016, rata somajului in SUA a fost de 4,9%.

Potrivit datelor INS, numarul de someri (15-74 ani) a crescut cu un ritm lunar de 2.3%, la 546.3 mii in iulie. In dinamica an/an numarul de someri s-a diminuat cu 12.5% in iulie si cu 10% an/an in primele sapte luni ale anului curent, evolutie determinata de accelerarea cererii interne, precum si de procesul de relansare economica europeana (cu impact asupra fluxurilor de migratie a populatiei active). Rata somajului a urcat marginal in iulie, cu un ritm lunar de 0.1 puncte procentuale, la 6.1% (dupa ce in iunie s-a inregistrat cel mai redus nivel de la inceputul anului 2009), se arată intr-un raport al Băncii Transilvania.

Pe sexe, rata somajului la barbati a urcat de la 6.8% in iunie la 6.9% in iulie, in timp ce componenta feminina a crescut tot cu 0.1 puncte procentuale luna/luna la 5%. Raportat la iulie 2015 rata somajului s-a redus cu 0.7 puncte procentuale. Se noteaza diminuarea componentei feminine cu 0.9 puncte procentuale, influentata de fiscalizarea mai activa a economiei si de scaderea cotei TVA la alimente si servicii de alimentatie (de la 24% la 9%, din 1 iunie 2015). Rata somajului la barbati a scazut cu 0.5 puncte procentuale an/an, pe fondul cresterii investitiilor in economie. Prin urmare, in perioada ianuarie-iulie 2016 rata medie lunara a somajului s-a situat la 6.2%, in scadere cu 0.6 puncte procentuale fata de nivelul din perioada similara din 2015. Rata somajului la femei a scazut cu 0.7 puncte procentuale an/an la 5.2%. Componenta masculina s-a diminuat cu 0.5 puncte procentuale an/an la 7%, potrivit aceluiasi document.

In primele sapte luni ale anului curent piata fortei de munca a fost influentata de forte contradictorii. Pe de o parte, accelerarea economiei a contribuit la cresterea ofertei de locuri de munca (numarul de locuri de munca vacante s-a majorat cu 25% an/an in semestrul I, conform datelor INS). Pe de alta parte, s-au intensificat presiunile din perspectiva costului cu forta de munca (pe fondul majorarii salariilor). Nu in ultimul rand, fiscalizarea mai activa a economiei, intensificarea provocarilor (pe plan global, european si regional) si persistenta asimetriilor au avut impact asupra pietei fortei de munca in ultimele luni. Dupa cum se poate nota in al treilea grafic din dreapta, in perioada recenta rata somajului s-a situat sub nivelul structural, evolutie care exprima premise de continuare a climatului favorabil din piata fortei de munca, conchid analistii BT.

Noile prognoze indica perspectiva continuarii tendintei de scadere a ratei somajului in perioada 2016-2018, spre valori medii anuale de 6.4%, 6.1%, respectiv 5.9%. Printre factorii de risc pentru acest scenariu se mentioneaza: evolutiile din plan macroeconomic si din sfera pietelor financiare (la nivel global, european, regional); tensiunile geo-politice din regiune (Rusia, Turcia); deciziile de politica economica si contextul electoral pe plan intern.