Atac armat surprinzător în Kabul! Mai mulţi bărbaţi s-au deghizat în medici şi au pătruns într-un spital militar situat în apropierea Ambasadei Statelor Unite din capitala Afganistanului şi au luptat timp de mai multe ore cu forţele de securitate înăuntrul clădirii. Potrivit agenţiei de presă Reuters, peste 30 de oameni au fost ucişi, iar alţi zeci sunt răniţi.

Atacul a început după ce un kamikaze s-a detonat în partea din spate a Spitalului Sardar Mohammad Daud Khan, cu 400 de paturi, iar trei atactori înarmaţi cu puşi automate şi grenade au intrat în complex, a declarat un oficial în domeniul securităţii, citat de agenţia de presă News.ro. Atacatorii, îmbrăcaţi la fel ca personalul medical, au ocupat poziţii la etajele superioare ale spitalului şi au deschis focul împotriva forţelor speciale trimise la faţa locului, potrivit unor oficiali.

Forţele de securitate au izolat zona din jurul spitalului, situat în apropierea unei intersecţii aglomerate, iar membri ai forţelor speciale au coborât pe acoperişul imobilului principal din elicoptere. În timp ce luptele continuau, o a doua explozie s-a auzit înăuntru. ”Forţele noastre sunt acolo şi se poartă lupte grele”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, Dawlat Waziri. El a adăugat că un atacator a fost ucis, iar alţi doi opuneau rezistenţă, iar un militar a fost ucis şi alţi trei răniţi.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii Publice a declarat că cel puţin trei morţi şi peste 60 de răniţi au fost trimişi la alte spitale. Un purtător de cuvânt taliban a dezminţit că mişcarea ar fi autoarea atacului. El a spus că aceasta nu are ”vreo legătură” cu atacul.

Atacul asupra spitalului, situat peste drum de Ambasada Statelor Unite, puternic fortificată, relevă avertismentele Guvernului, potrivit căruia atacuri vizând ţinte foarte vizibile la Kabul urmează să înregistreze o escaladare anul acesta, în contextul în care talibanii îşi intensifică insurecţia.

Preşedintele Ashraf Ghani a declarat că atacul ”calcă în piocioare toate valorile umane”. ”În toate religiile, un spital este considerat un loc imun, iar atacarea lui înseamnă atacarea întregului Afganistan”, a spus şeful statului într-un discurs pe care-l susţinea la Kabul cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii.

Misiunea NATO ”Susţinere Hotărâtă” (Resolute Support) a anunţat că este pregătită să ajute forţele afgane de securitate. Abdul Qadir, un lucrător de la spital, a declarat pentru Reuters că a văzut un atacator scoţând o puşcă de asalt Kalşnikov din halatul alb de medic pe care-l purta şi deschizând focul. El a ucis cel puţin un pacient şi un lucrător de la spital.

În timp ce luptele continuau, unii pacienţi s-au strecurat afară din clădire şi s-au ascuns sub pervazurile spitalului, care tratează victime militare de pe teren. Atacul are loc la doar o săptămână după ce zeci de persoane au fost ucise şi rănite în atacuri coordonate împotriva unui post de poliţie şi unui birou al serviciilor de informaţii din Kabul.

Acel atac a fost revendicat de talibani care, de când au fost înlăturaţi de la putere în 2001, vor ca trupele străine să plece din ţară, să înfrângă Guvernul susţinut de Statele Unite şi să reimpună sharia, mai notează News.ro. În afară de talibani, gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat, în ultimul an, mai multe atacuri vizând civili la Kabul.

În afara Kabulului, zeci de persoane au fost ucise în ultimele zile în lupte, în întreaga ţară, de la Kunduz şi Baghlan, în nord, şi până la Farah, în sud-vest, şi Helmand şi Kandahar, în sud, la frontiera cu Pakistanul.

A început lupta pentru eliberarea orașului irakian Mosul de sub jugul terorist al Statului Islamic. Anunțul lansării operașiunii militare a fost făcut de premierul irakian, Haider al-Abadi, și preluat apoi de BBC News. Potrivit ONU, impactul umanitar al acestei bătălii poate fi „enorm” şi poate afecta până la 1,2 milioane de persoane care trăiesc în oraş şi în zona acestuia.

Mosulul se află sub controlul Statului Islamic din iunie 2014, iar o ofensivă în vederea recuceririi oraşului, al doilea cel mai important din ţară, era plănuită de mai multe luni, scrie News.ro. Mosulul este ultimul bastion major al grupării jihadiste în Irak. Pierderea acestui oraş, apreciază unii oficiali, ar marca înfrângerea definitivă a Statului Islamic în Irak.

ONU a avertizat că impactul umanitar al acestei bătălii poate fi „enorm” şi că poate afecta până la 1,2 milioane de persoane care trăiesc în oraş şi în zona acestuia.

Asaltul, dat de peshmerga (luptători kurzi) şi forţe guvernamentale irakiene, este suţinut de coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite. „A venit vremea victoriei, iar operaţiunile în vederea eliberării Mosulului au început”, a declarat al-Abadi într-un discurs difuzat pe postul naţional de televiziune.

„Astăzi (luni), declar deschise aceste operaţiuni victorioase pentru a ne elibera de violenţele şi terorismul Daesh”, a anunţat şeful Guvernului irakian, folosind acronimul arab al Statului Islamic.

La Mosul a declarat liderul grupării extremiste Abu Bakr al-Baghdadi „califatul” – un stat guvernat în conformitate cu legea islamică – în teritoriul asupra căruia deţinea gruparea controlul în Siria şi Irak. Nu există date exacte despre câte persoane se află în oraş, însă peste două milioane de oameni trăiau acolo când ISIS a cucerit localitatea, în iunie 2014.

Acordul Washington – Moscova de încetare a focului în Siria, încheiat vineri seară la Geneva, intră în vigoare astăzi, după ce în weekend 100 de oameni au pierit în timpul loviturilor aeriene în zone controlate de rebeli, informează BBCNews. Dacă înțelegerea va fi respectată, după 10 zile de armistițiu ar urma atacuri aeriene ruso-americane coordonate, împotriva militanților jihadiști. 

Potrivit televiziunii naționale din Siria, președintele Bashar al-Assad a salutat acordul încheiat vineri seara, la Geneva, după luni de negocieri între Rusia și Statele Unite. Potrivit aceleiași surse, nu este clar încă dacă facțiunile rebele vor respecta întelegerea, deși Gruparea Armată Siriană Liberă a anunțat că „va coopera în mod pozitiv” la incetarea focului. Însă alt grup rebel influent, Ahrar al-Sham, a respins acordul, pe motiv că acesta nu va face decât să „întăreasăa” regimul de la Damasc și să „sporească suferințele” poporului.

Vestea acordului SUA-Rusia a venit după săptămâni de discuții între cele două state care sustin opozitia si, respectiv, regimul de la Damasc, a fost făcut într-un moment în care insurgenții se află în dificultate pe teren după ce au pierdut ultima bătălie de la Alep. Regimul lui Bashar al-Assad și aliații săi au afirmat că vor respecta acordul de încetare a focului. Inaintea intrării în vigoare a acestuia, guvernul sirian a făcut în week-end raiduri aeriane în mai multe zone controlate de rebeli în timpul cărora au murit 100 de oameni.

Eșec al negocierilor între Washington și Moscova la Summit-ul G20 din China! Statele Unite ale Americii și Rusia nu au reusit luni să ajungă la un acord privind conflictul din Siria în cadrul discuțiilor purtate în marja summitului de la Hangzhou, din cauza divergențelor care persistă, a precizat un diplomat american, citat de agenția France Presse. Surse din Ministerul rus de Externe, citate de Interfax, spun însă că nu există motive de îngrijorare. 

Liderii Grupului celor mai puternice 20 de economii din lume s-au reunit în 4 și 5 septembrie în China, pentru a discuta pe tema revigorării economiei mondiale, stimularea comerţului, dar şi despre o serie de chestiuni majore cu impact la nivel global, cum ar fi războiul din Siria, problema imigranților care au luat cu asalt Uniunea Europeană și lupta împotriva terorismului.

În ceea ce privește războiul civil din Siria, în care au pierit 250.000 de oameni, iar 11 milioane au fost nevoiți să-şi părăsească locuințele, Statele Unite şi Rusia au negociat, fără succes, încheierea unui acord durabil de încetare a focului. Noile discuții care s-au purtat luni între secretarul de Stat american John Kerry și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-au încheiat fără să se ajungă la un acord, potrivit diplomatului. Liderul de la Casa Albă, Barack Obama, preciza în prima zi a Summit-ului că „Există divergenţe semnificative cu ruşii, atât în ceea ce priveşte părţile beligerante pe care le susţinem, cât şi referitoare la ceea ce este necesar pentru a restabili pacea în Siria.” În prima zi a Summit-ului, Washingtonul a acuzat Moscova că „a dat inapoi” în privința anumitor puncte din negocieri, făcând imposibil pentru moment un acord de cooperare între cele două mari puteri. Moscova si Washingtonul, care efectuează separat atacuri asupra jihadiștilor în Siria, sunt în dezacord în special în privința a ceea ce ar trebui să se întample cu președintele sirian Bashar al-Assad, în contextul în care regimul de la Damasc continuă să lovească opoziția siriană cu sprijin rus. Surse din Ministerul rus de Externe, citate de Interfax, spun însă că nu există nicio bază pentru afirmatii dramatice după eșecul negocierilor, relatează Reuters.

Între timp, președintele Franței, Francois Hollande, afirmă că statele G20 ar trebui să acţioneze pentru a lichida sursele de finanţare ale terorismului. În ultimii doi ani, în Franţa au avut loc mai multe atacuri teroriste revendicate de reţeaua extremistă Stat Islamic, fapt ce a forţat autorităţile franceze să introducă măsuri sporite de securitate.

Discuţii au purtat și premierul britanic, Theresa May şi preşedintele rus, Vladimir Putin, care s-au întâlnit pentru prima dată. Cei doi s-au axat pe modalităţile de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale, care sunt grav afectate de divergenţele cu privire la situaţia din Ucraina sau Siria, dar și pe pe o serie de probleme de interes comun, precum terorismul, Siria şi combaterea traficului de droguri, a declarat ministrul rus al Economiei, Alexei Ulyukayev. Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie se află la un nivel scăzut din cauza divergenţelor privind Siria şi Ucraina, dar şi din cauza intensificării zborurilor efectuate de avioanele ruse în apropierea spaţiului aerian britanic.  Înainte de a începe discuțiile, May a declarat: „Deşi, recunosc că există unele diferenţe între noi, sunt unele zone de interes şi unele chestiuni care trebuie discutate şi sper că vom avea un dialog sincer şi deschis”.

May a discutat și cu Obama, despre viitorul „relaţiei speciale” între SUA şi Marea Britanie, după Brexit, încercând să minimalizeze impactul ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană  asupra „relaţiei speciale” între cele două state, notează The Associated Press online. A fost de asemenea prima întâlnire între cei doi oficiali. Obama a declarat că, în opinia sa, prioritatea Marii Britanii este „să-şi dea seama ce înseamnă Brexitul în ceea ce priveşte Europa,” şi a promis că va colabora cu May pentru a evita „efectele adverse” asupra relaţiei comerciale dintre cele două state. Liderul de la Casa Albă a mai adăugat că Marea Britanie va avea de aşteptat până când Statele Unite va intra în negocieri pentru un nou tratat comercial, separat, cu Regatul Unit. Obama a precizat că prioritatea Washingtonului este de a finDecizia Marii Britanii de a se separa de UE este văzută de unii analişti ca semnalând o respingere a principiilor comerţului liber şi avertizează că exemplul britanic ar putea stimula şi alte state să facă acest pas, notează The Associated Press. Referitor la Brexit, paliza tratatele comerciale cu Uniunea Europeană şi statele din zona Asia-Pacific. La rândul său, May a declarat că intenţionează să profite de oportunităţile economice pe care Marea Britanie le va căuta în afara UE, reiterând faptul că „Brexit înseamnă într-adevăr Brexit” şi că nu va exista „vreo încercare de a ieşi din asta.”

Decizia Marii Britanii de a se separa de UE este văzută de unii analişti ca semnalând o respingere a principiilor comerţului liber şi avertizează că exemplul britanic ar putea stimula şi alte state să facă acest pas, notează The Associated Press. Referitor la Brexit, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a reiterat poziţia UE, anume că nu vor exista discuţii cu Londra pe tema relaţiilor viitoare, până când procesul de separare nu este iniţiat în mod formal de guvernul britanic. Incertitudinile cu privire la situaţia comerţului, imigraţia şi alte aspecte critice au perturbat activitatea de afaceri şi au provocat anxietate în rândul investitorilor. „Trebuie să protejăm interesele membrilor UE care doresc să rămână împreună, nu pe ale celui care vrea să plece,” a adăugat Tusk.

Nu în ultimul rând, preşedintele chinez Xi Jinping, gazda summit-ului, a declarat că G20 ar trebui să devină un mecanism de reacţie la crizele globale și îndeamnă liderii acestor ţări să implice mai mult în modelarea politicilor internaţionale pe termen lung. „Având în vedere problemele actuale, ar trebui să folosim metode inovatoare de dezvoltare, care vor deveni noi motoare de creştere,” a adăugat liderul chinez.

Beijingul speră că organizarea Summitului G-20 îi va spori influenţa în gestionarea economiei mondiale. Oficialii chinezi au declarat că vor propune un plan pentru stimularea comerţului mondial, printr-o cooperare mai strânsă în ceea ce priveşte reglementarea, finanţele, politicile fiscale, dar şi în alte chestiuni. De asemenea, Germania, Coreea de Sud şi alte state doresc să folosească reuniunea pentru a discuta despre schimbările climatice, domeniul energiei şi posibilele reforme ale sistemului fiscal global cu scopul de a reduce evaziunea fiscală.

Cu 72 de ani în urmă, la 23 august 1944, România întorcea armele împotriva Germaniei în cel de-al doilea Război Mondial, decizie care a scurtat conflictul cu şase luni şi a evitat pierderea câtorva milioane de vieţi omeneşti, susțin cu tărie istoricii militari. La rândul lor, academicienii întăresc ideea că ceea ce s-a petrecut atunci a fost alternativa datorită căreia țara noastră a înregistrat cele mai mici pagube. Semnificaţia momentului a rămas una dintre cele mai controversate din istoria contemporană a României. Astfel, de celalată parte, voci puternice ale spațiului public românesc, dar și internațional, insistă asupra faptului că armistiţiul cu sovieticii nu ar fi fost cea mai înţeleaptă decizie. Ba mai mult, ar fi avut efecte devastatoare: capturarea a peste 170.000 de militari români şi deportarea în URSS a altor peste 70.000 de români.

„România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite„,  declara la radio, în seara zilei de 23 august 1944, Regele Mihai I, în Proclamaţia pentru țară. În consecință, mareșalul Ion Antonescu şi miniștrii săi sunt arestaţi, la ordinul Regelui, iar România întoarce armele pentru recuperarea Transilvaniei şi se alătură Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Până la 28 august, Bucureştiul a fost curăţat de forţele germane, iar la 30 august a fost ocupat de armata sovietică. Războiul avea să se încheie în 9 mai 1945, la acea vreme a doua zi de Paşti pentru români. Însă liniștea nu domnește prea mult în țară. În 30 decembrie 1947, Regele Mihai e obligat să abdice, pentu a lăsa loc sovietizării României: pământuri, dar și afaceri, urmează să aparțină  întregului popor muncitor.

Într-o declarație pentru agenția de presă Mediafax, istoricul Georgeta Filitti susține că “acest gest extraordinar a fost deturnat şi preluat de autorităţile comuniste, care, în funcţie de preţuirea sau de aruncarea în umbră a unei căpetenii comuniste, i-au ridicat pe unii şi pe alţii.” La rândul său, academicianul Dan Berindei susține în cadrul aceluiași interviu pentru Mediafax, că „Dacă n-ar fi fost 23 august, am fi fost supuşi unei ocupaţii militare extrem de dure, care ar fi grăbit ritmul instaurării sistemului căruia i-am fost prizonieri o jumătate de veac. Aceasta din punct de vedere românesc. Iar, din punct de vedere al însemnătăţii în istoria universală, este un lucru cert că această răsturnare din România a slăbit în general apărarea germană şi a dus la grăbirea sfârşitului războiului în ansamblu. Aceasta e însemnătatea, sigur că consecinţele au fost cele pe care le ştim, dar erau nişte consecinţe inevitabile„.

23 august devine zi națională abia din 1948. De atunci și până 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu fanfare și manifestații, în timp ce mii de muncitori și de pionieri realizau coregrafii cu enorme portrete ale conducătorilor, Elena și Nicolae Ceauşescu. Dupa prăbusirea comunismului, actul politic de la 23 august 1944 a fost prezentat oficial drept o lovitură de stat condusă de Regele Mihai şi partidele istorice.

Încheierea celui de-al doilea Război Mondial a lăsat în urmă un bilanț aproape incredibil: zeci de milioane de cadavre pe front și peisaje în ruină. Luptele au durat 2.174 de zile şi au provocat câte 25.298 de victime pe zi. În total, pierderile umane au fost estimate la 55 de milioane de persoane, dintre care 30 de milioane de civili şi 25 de milioane de militari. Să nu îi uităm pe cei 5,6 milioane de evrei ucişi în urma Holocaustului. De asemenea, la încetarea conflictului, au rămas 35 de milioane de mutilaţi, un număr impresionant de văduve şi nenumăraţi orfani. Pentru cel de-al doilea Război Mondial s-au fabricat 653.000 de avioane, 287.000 de tancuri şi aproape 1,1 milioane de tunuri. Publicațiile de profil scriu că această construcţie şi întreţinere a uriaşei „maşini a morţii“ a costat 7,36 dolari pe secundă. Potrivit statisticienilor, economisirea acestor sume ar fi făcut posibilă creşterea cu 2% a venitului naţional pe cap de locuitor în ţările subdezvoltate, pe o perioadă de cel puţin 10 ani.