La un sfert de secol de la colapsul URSS, fermierii ruși vor reuși în acest an să devanseze recordul privind producția de cereale care a fost atins în perioada sovietică, informează Bloomberg.

Vladimir Petrichenko, directorul firmei de consultanță ProZerno, estimează că în acest an fermierii ruși vor recolta o cantitate record de cereale de cel puțin 130,7 milioane tone, grație unor producții istorice la grâu și porumb, cu 2,6% mai mari decât precedentul record care a fost stabilit în 1978, cu un an înainte ca URSS să invadeze Afganistanul sub conducerea lui Leonid Brejnev.

Estimările ProZerno arată că în acest an fermierii ruși vor recolta 80 de milioane de tone de grâu și 16,3 milioane tone de porumb, valori record pentru ambele produse, la care se vor adăuga 16,3 milioane tone de orz, aceasta fiind cea mai mare recoltă de orz de după 2008. Vladimir Petrichenko subliniază că aceste estimări ar putea fi depășite pe măsură ce recoltatul progresează în Siberia

„Producția de grâu ar putea ajunge chiar și la 85 de milioane de tone. Asta ar fi limita superioară a intervalului de prognoză”, a spus Petrichenko.

O producție record la grâu ar consolida și mai mult poziția Rusiei de cel mai mare producător mondial în acest an. Aceasta în condițiile în care Departamentul american al Agriculturii (USDA) se așteaptă deja ca Rusia să fie cel mai mare exportator mondial de grâu în sezonul 2017-2018.

Germania este al doilea producător de grâu din Uniunea Europeană, însă însă ploile care au căzut în acest an cu câteva săptămâni înainte de recoltatul grâului ar putea face ca o parte însemnată din recoltă să nu poată fi folosită decât ca nutreț pentru animale, informează Bloomberg.
„Calitatea grâului, până acum, este mai slabă decât anul trecut și mai proastă decât în 2015”, a declarat Bernhard Chilla, analist la Agravis Raiffeisen AG, unul din principalii colectori de cereale din Germania. Potrivit estimărilor Agravis și firmei de consultanță Agriculture Market Information Co., până la 40% din recolta de grâu a Germaniei ar putea fi utilizată ca nutreț pentru animale în acest an, un nivel dublu față de un an normal.

La fel ca și omologii lor europeni, fermierii germani s-au confruntat cu evoluțiile meteo nefavorabile din acest an. Mai întâi a fost o secetă prelungită în timpul iernii în multe zone, după care a urmat frigul în timpul primăverii și un val de căldura în iunie. Apoi în iulie ploile abundente au lovit Germania, ploi care au continuat și luna aceasta.

În mod normal, grâul folosit ca nutreț pentru animale are o greutate și un conținut de proteine mai redus decât grâul utilizat la producția de făină de panificație.

„Vom avea mai multe cereale pentru nutreț și mai puțin grâu de calitate ridicată. Anul trecut am fost la limită cu oferta de grâu pentru nutreț însă anul astă am putea avea supraofertă. Restul ar putea să ajungă în Europa de Sud”, susține Wienke von Schenck, analist la AMI.

Potrivit analiștilor ploile ar putea să mai persiste încă două săptămâni. Până acum precipitațiile au avut cel mai mare impact asupra zonei centrale a Germaniei, una din cele mai importante regiuni pentru culturile de cereale. Situația depinde însă de evoluțiile din nordul Germaniei, unde ploile au întrerupt recoltatul. Până acum doar 5% din grâu a fost colectat și cea mai mare parte din această regiune nu a început încă recoltatul.

Regiuni importante pentru culturile de grâu din mai multe părți ale lumii sunt amenințate de secetă, ceea ce se traduce prin diminuarea recoltelor de grâu de calitate, ceea ce va duce prețurile la cele mai mari niveluri din ultimii ani, transmite Reuters.

Oferta de grâu de calitate, cu un conținut ridicat de proteine este unul dintre puținele sortimente unde se înregistrează un deficit, pe o piață globală invadată de stocuri mari de cereale după o serie de patru ani în care s-au înregsitrat recolte peste medie. Însă oferta generoasă i-au descujarat pe producătorii din SUA să mai cultive grâu, iar vremea secetoasă face ca în prezent să se înregistreze un deficit pentru grâul de calitate din America de Nord și până în Australia. În Europa, seceta amenință să reducă producția de cereale din Italia și Spania la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.

„Întrebarea de un milion de dolari la care sectorul de trading încearcă să găsească un răspuns este ce procentaj din oferta mondială va fi grâu cu un conținut ridicat de proteine?”, a declarat Terry Reilly, analist principal la Futures International din Chicago.
În prezent există o ofertă abundentă de grâu de calitate slabă, Departamentul American al Agriculturii estimând că la finele anului agricol 2017/2018 stocurile mondiale de grâu vor atinge un nivel record de 260,6 milioane tone. Însă producătorii de făină și brutarii au nevoie de grâu de panificație, cu un conținut de proteine de cel puțin 12%, pentru a putea face pâine de calitate.

Grâul de primăvară din SUA, care în mod normal are un conținut de proteine de 14% și chiar mai mare, se vinde la un preț mai mare decât grâul de calitate mai scăzută. Însă conform celor mai recente estimări ale USDA, producția de grâu de primăvară a SUA va fi de 423 de milioane busheli (1 bushel este echivalentul a 27,2 kilograme n.r.), cea mai mică de după 2002.

În aceste condiții, cotațiile futures la grâu la Chicago Board of Trade au ajuns la începutul lunii la 5,50 dolari per bushel, cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani, în timp ce la bursa Minneapolis Grain Exchange, o piață de nișă pentru grâul de primăvară cu un conținut ridicat de proteine, cotațiile au depășit pragul de 8 dolari per bushel, o premieră în ultimii patru ani.

Direcția viitoare a pieței va depinde de cum vor arăta la finalul sezonului recoltele de grâu de primăvară din SUA și Canada. Săptămâna viitoare piața va afla cât de grave sunt pagubele provocate de secetă culturilor de grâu din Dakota de Nord, de departe cel mai mare producător de grâu de primăvară din SUA.

Impactul secetei este amplificat și de faptul că suprafețele cultivate cu grâu în acest an în SUA sunt cele mai mici de după 1919, din cauza prețurilor mici din anii precedenți care i-au determinat pe fermieri să se reorienteze spre alte culturi precum soia sau porumb.
Tot din cauza secetei, traderii și analiștii și-au redus estimările referitoare la producția de grâu a Australiei, al patrulea exportator mondial de grâu, până la 20% sub estimările oficiale.

„Piața a început să ia în calcul o recoltă cuprinsă între 19 și 21 milioane de tone”, a declarat Matthew Pattison, responsabil de trading la Nidera, o companie achiziționată anul acesta de grupul chinez COFCO Group. Comparativ, în luna iunie directorul principalului organism de prognoză din Australia miza pe o producție de grâu de 24,1 milioane tone.

În cazul în care exportatorii australieni vor avea mai puțin grâu de livrat, clienții din Indonezia și Coreea de Sud vor fi obligați să se îndrepte spre furnizorii din bazinul Mării Neagre, unde producția a crescut în mod semnificativ. Australia a început deja să piardă cote de piață în favoarea Ucrainei și Rusiei iar analiștii se tem că această tendință va continua.

Seceta cu care se confruntă țările din sudul Europei a afectat puternic recolta de cereale, dar livezile de măsline și migdale. Producția de cereale din Italia și anumite regiuni din Spania se situează la cele mai mic nivel din ultimii 20 de ani, relatează Reuters.

În Spania, Castilia și Leon, principalele regiuni unde se cultivă cereale, sunt cele mai afectate de secetă, pierderile de recoltă fiind estimate la aproape 70%.

„Anul ăsta nu a fost un an prost, a fost o catastrofă. Nu-mi aduc aminte să mai fi fost așa ceva din 1992 încoace”, a declarat Joaquin Antonia Pino, unul dintre fermierii spanioli care n-a prea ce să mai recolteze din cauza secetei. Recoltele din anumite zone au fost atât de afectate, încât nici măcar nu au mai fost treierate, deoarece din venituri nu s-ar fi acoperit nici măcar salariile munctorilor.

Uniunea Europeană este în ansamblu ei un important exportator de grâu, însă Spania și Italia își acoperă consumul din importuri provenite din Franța, Marea Britanie și Ucraina. Potrivit firmei de consultanță Agroinfomarket, în anul agricol 2017-2018, importurile de grâu moale ale Spaniei ar urma să crească cu peste 40% până la 5,6 milioane tone.

Spania și Italia se numără de asemenea printre principalii producători mondiali de ulei de măsline. Analiștii se așteaptă ca producția din ambele țări să scadă dar în cazul Italiei este preconizată o scădere semnificativă deoarece seceta este ultima problemă cu care se confruntă cultivatorii de măsline după insectele și paraziții din anii anteriori. International Olive Council se așteaptă la o scădere cu 60% a producției de ulei de măsline realizată de Italia.

„Anul acesta a fost primul an în care am udat măslinii. Până acum nu a fost niciodată nevoie să facem asta”, a declarat Francesco Suatoni, care are aproximativ 4.000 de măslini la marginea orașului Amelia în regiunea Umbria din centrul Italiei.

Și alte recolte au fost afectate, iar Asociația fermierilor italieni Coldiretti a estimat că seceta ar putea să îi coste pe fermierii din peninsulă peste un miliard de euro.

„Seceta afectează, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate recoltele din Spania, chiar și cele care se bazează pe sere, pentru că există o limită cu privire la cantitatea de apă disponibilă”, a declarat la rândul său Jose Ugarrio, analist la asociația tinerilor fermieri spanioli. Potrivit acestuia producția de migdale și fistic a scăzut și ea semnificativ. „Ne așteptăm la o scădere de 23% a producției de migdale în acest an comparativ cu anul trecut”, a spus Ugarrio.

Unii cercetători au avertizat că valurile de căldură precum cele din acest an vor deveni din ce în ce mai frecvente și sunt legate de modificările climatice provocate de activitatea umană. În aceste condiții fermierii din sudul Europei își pun semne de întrebare cu privire la viitorul lor pe termen lung.

Deși s-a recoltat doar puțin peste 5% din suprafața semănată în toamnă cu grâu, marii fermieri din România estimează că producția va fi chiar mai mare ca anul trecut, când s-a înregistrat o valoare record.

„Recoltarea grâului este în plină desfășurare, cam 40-50% din suprafața cultivată cu grâu în sudul României a fost recoltată. Producția este bună și sperăm că va fi la fel cu cea obținută în 2016”, a declarat, pentru News.ro, Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociației Fermierilor din România (AFR). Potrivit specialistului, producția medie este cuprinsă între 4 și 6 tone la hectar, iar în cazul fermierilor mari este semnificativ mai bună.

Fermierul Dimitrie Muscă, care a cultivat în total 3.000 de hectare cu grâu în județul Arad, a obținut o producție medie de aproape 8 tone la hectar. „Am terminat de recoltat grâul și am obținut o producție de 7,8 tone la hectar. În general făceam 7,2-7,5 de tone la hectar, iar acum a ieșit 7,8 tone. Această producție este mai bună față de cea obținută anul trecut, în condițiile în care am semănat în noiembrie, mult mai târziu decât în perioada optimă”, a afirmat Muscă.

Ștefan Poienaru, agricultor din Fetești, a recoltat circa 50% din suprafața pe care o deține cu grâu și primele date arată o producție bună. „Producția este foarte bună din punct de vedere calitativ. Producția este între 4,5 și 5 tone la hectar. Aceasta este mai bună cu 20% față de cea obținută anul trecut. Și prețul este un pic mai încurajator, ajunge la 145 de euro pe tonă în Fetești”, a spus Poienaru, pentru News.ro.

Pe de altă parte, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, se ferește deocamdată să ofere estimări clare. „Recolta grâului tocmai a început, nici 5% din suprafața semănată cu grâu a României nu a fost recoltată. Mai găsiți grâu recoltat în Călărași, Olt, Giurgiu sau Constanța, dar este un început timid. Nu putem face acum pronosticuri pentru că nu avem suficiente date. Pare a fi o producție bună, dar așteptăm să o recoltăm”, a adăugat Baciu.

Producția de grâu a crescut anul trecut cu 4% comparativ cu 2015, până la 8,28 milioane de tone, nivel-record pentru România, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar. În schimb, primele date arată o producție de rapiță mai mică față de cea de anul trecut. Agricultorul Dimitrie Muscă a obținut o producție de 4 tone/ha, încondițiile în care a cultivat 1.100 ha cu rapiță în toamna anului trecut.

Recolta de rapiță a crescut în 2016 cu aproape 38% față de anul anterior, până la 1,2 milioane de tone, cu o medie de peste 2,7 tone/ha. În privința culturilor semănate în primăvară, precum porumbul și floarea-soarelui, agricultorii spun că este nevoie de ploaie în perioada următoare pentru a obține producții bune. „Acum este perioada critică pentru porumb, floarea-soarelui și soia, în perioada înfloritului, și momentan este secetă. Dacă nu vom avea ploi, culturile de primăvara vor fi grav afectate, vor fi diminuări ale producțiilor de 30% față de anul trecut. Porumbul va fi cel mai afectat”, a explicat Ștefan Poienaru, pentru News.ro.

Producția de porumb a crescut anul trecut cu 11,5% comparativ cu anul precedent, depășind 10 milioane de tone, deși suprafața cultivată s-a diminuat cu 4%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Culturile de cafea la nivel mondial sunt afectate de schimbările climatic, în ultimii ani cererea fiind mai mare decât producția, avertizează specialiștii și autoritățile din Columbia, care participă la primul Forum mondial al ţărilor producătoare de cafea, informează AFP.

„Toată lumea va fi afectată. Cafeaua este foarte sensibilă la cele mai mici variaţii de temperatură. Pe măsură ce clima se încălzește, toate ţările vor fi afectate”, a declarat brazilianul José Sette, directorul executiv al Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO), care reuneşte 43 de ţări exportatoare şi şapte țări importatoare, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Institutul pentru climă din Australia, trage un semnal de alarmă și atenționează că până în 2050 suprafețele pe care se va mai putea cultiva cafea se vor înjumătății, din cauza creşterii temperaturilor care favorizează dezvoltarea unor maladii ce afectează arborele de cafea.

La rândul său, ICO subliniază că, de doi ani, producţia mondială nu mai poate cererea pentru consum. În perioada octombrie 2015 – septembrie 2016, au fost consumaţi 151,3 milioane saci de (un sac = 60 kg), ceea ce reprezintă un deficit de 3,3 milioane saci comparativ cu supraproducţia din anii precedenţi. Începând din 2012, consumul de cafea creştere în medie cu 1,3% pe an, adaugă ICO.

O producţie inferioară nu va putea răspunde la o cerere mondială în creştere, explică Roberto Vélez, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Cafea din Columbia (FNC), al treilea mare producător mondial de cafea.

„Şocurile climatice sunt mult mai agresive”, a avertizat Roberto Vélez. El a dat drept exemplu valul de frig care în 1975 a lovit Brazilia, principalul producător şi exportator mondial de cafea, fenomen care a distrus jumătate din recoltă. Dacă un astfel de scenariu se va repeta „de unde vom putea acoperi deficitul de 25 de milioane de saci?” s-a întrebat Roberto Vélez.

În 2016, Brazilia a recoltat 51,4 milioane saci de cafea, dar pentru acest an se anticipează o scădere a producției cu 11,3%, din cauza unui ciclu bianual negativ pentru soiul de cafea arabica.

Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a avertizat la Forumul de la Medellin că, în viitor, terenurile braziliene vor fi mai puţin apte pentru cultura cafelei, încălzirea globală afectând mai mult ţările îndepărtate de linia Ecuatorului.

La rândul său, Roberto Vélez a atras atenţia asupra concentrării culturilor de cafea între principalii producători (Brazilia, Vietnam, Columbia, Indonezia şi Honduras), unde un eventual fenomen climatic ar pune în pericol oferta mondială de cafea.

Un număr de aproximativ 25 de milioane de familii din 60 de ţări trăiesc de pe urma cultivării cafelei, o piaţă de 100 de miliarde de dolari la nivel mondial, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO).