<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>revista presei &#8211; Club Economic</title>
	<atom:link href="https://clubeconomic.ro/tag/revista-presei/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://clubeconomic.ro</link>
	<description>Un proiect informativ-educațional</description>
	<lastBuildDate>Wed, 11 Mar 2026 09:52:22 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	
	<item>
		<title>Revista presei 4 &#8211; 8 februarie 2019</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/revista-presei-4-8-februarie-2019-6356/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/revista-presei-4-8-februarie-2019-6356/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Feb 2019 12:20:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[club economic]]></category>
		<category><![CDATA[clubeconomic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=6356</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />IMOBILIARE Prețurile imobiliarelor rămân ridicate Piața imobiliară rezidențială din România va funcționa cu două viteze în acest an, pe fondul accentuării discrepanțelor între mediul urban și cel rural, conform datelor Profit.ro. În București și în marile orașe, cererea în creștere de spații de locuit va continua să pună presiune pe ofertă, în timp ce, în [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>IMOBILIARE</p>
<p>Prețurile imobiliarelor rămân ridicate</p>
<p>Piața imobiliară rezidențială din România va funcționa cu două viteze în acest an, pe fondul accentuării discrepanțelor între mediul urban și cel rural, conform datelor Profit.ro.</p>
<p>În București și în marile orașe, cererea în creștere de spații de locuit va continua să pună presiune pe ofertă, în timp ce, în zonele rurale, mare parte din investiții pot fi înghețate, mai ales în domeniul locuințelor unifamiliale, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.</p>
<p>De asemenea, prețurile relativ mici ale locuințelor în comparație cu alte țări din regiune și apetitul românilor pentru proprietăți imobiliare vin să accentueze dezechilibrul dintre cerere și ofertă.</p>
<p>Totodată, creșterea euro la un nivel de peste 5 lei ar putea pune presiune pe grila de prețuri, nefiind exclusă varianta să asistăm la o scădere a prețului în euro al imobilelor pentru a se adapta la puterea de cumpărare a cererii, care câștigă preponderent veniturile, economisește și contractează credite în monedă națională, potrivit sursei citate.</p>
<p>Sursa: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Prețurile imobiliarelor ridică semne de întrebare</p>
<p>Proprietățile rezidențiale din România (apartamente, dar și case) s-au apreciat cu 1,6% în ultimul trimestru al anului trecut față de cele trei luni anterioare, după ce, pe parcursul întregului an, prețurile solicitate de vânzători s-au majorat, per ansamblu, cu 5,3%, conform datelor Profit.ro.</p>
<p>Această cifră arată că tendința de temperare a scumpirilor de pe piața rezidențială s-a accentuat vizibil anul trecut, în condițiile în care în 2017 și 2016 erau consemnate creșteri de 9,1% și, respectiv, 12,4%, potrivit sursei amintite. S-ar părea, așadar, că cei interesați de achiziția unei locuințe nu au mai fost dispuși să accepte scumpiri similare celor din anii anteriori&#8221;, spune Dorel Niță, Head of Data and Research în cadrul Imobiliare.ro și Project Manager al AnalizeImobiliare.ro.</p>
<p>De asemenea, cele mai recente date publicate de Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) arată, pentru al treilea pătrar din 2018, un plus de 4,3% în Uniunea Europeană (față de perioada similară din 2017), în vreme ce, pe piața locală, avansul anual a fost ceva mai accentuat, anume 5,7%.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>AUTO</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Grupul Autoklass estimează o creștere de 10% a vanzarilor de autoturisme</p>
<p>Grupul Autoklass, partener autorizat vanzari si service Mercedes-Benz, smart si Honda, se asteapta anul acesta la o crestere de 10% a business-ului de masini noi si rulate, a declarat intr-un interviu pentru wall-street.ro Traian Craciun, Coordonator vanzari in cadrul companiei.</p>
<p>Potrivit managerului Autoklass, in 2018 business-ul a inregistrat o crestere de aproximativ 35% pe segmentul de autovehicule rulate, pe o piata in scadere cu peste 8%.</p>
<p>&#8222;In anul 2018, Autoklass a inregistrat o crestere de aproximativ 35% in vanzarea autovehiculelor rulate. Aceasta performanta este foarte importanta pentru noi intrucat ne raportam la contextul pietei de vehicule rulate la nivel national, unde, conform datelor furnizate de DRPCIV privind inmatricularile de autovehicule second-hand, la finalul primelor 11 luni ale anului trecut tranzactiile totale cu autovehicule rulate au inregistrat o scadere de 8,34%, iar numarul total de inmatriculari autovehiculelor rulate Mercedes-Benz a scazut cu 4,95%. Avand in vedere rezultatele anului precedent si luand in calcul contextul economic actual, estimam o crestere moderata de 10% pentru anul 2019 atat pentru autovehicule noi cat si pentru autovehiculele rulate&#8221;, a declarat Traian Craciun.</p>
<p>Grupul Autoklass detine in prezent sapte sucursale in orase importante din Romania, trei dintre ele avand sediul in Bucuresti, iar celelalte patru in Ploiesti, Constanta, Sibiu si Timisoara.</p>
<p>Compania a fost infiintata in anul 1998, iar incepand cu anul 2001 a primit denumirea Autoklass. Grupul Autoklass este unul dintre partenerii autorizati Mercedes-Benz cu cea mai indelungata experienta din Romania. In total, peste 450 de persoane lucreaza in cadrul grupului.</p>
<p>SURSA: WALL-STREET</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Volkswagen va lansa masina 100% electrică sub 20.000 de euro</p>
<p>Dimensiunile actualului T-Roc, propulsie electrica si autonomie de peste 300 de kilometri. Acestea sunt detaliile unui crossover electric care va porni de la sub 20.000 de euro si va fi lansat de Volkswagen in 2023-2024, potrivit Wall-Street.</p>
<p>Viitorul suna interesant pentru gama de modele electrice pregatita in urmatorii ani de Volkswagen. Daca anul 2020 va aduce un prim model electric care va costa sub 20.000 de euro (versiune a viitoarei generatii e-Up), lansarea gamei electrice I.D. va transforma Volkswagen in urmatorii 5 ani intr-o marca cu o oferta bogata in zona vehiculelor cu emisii zero.</p>
<p>De asemenea, noul crossover va avea un pret de pornire situat sub bariera psihologica de 20.000 de euro si dimensiuni asemanatoare cu actualul T-Roc.</p>
<p>SURSA: Wall-Street</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Rezultatele record ale companiei Google în 2018</p>
<p>​Google (Alphabet) a înregistrat anul trecut afaceri de peste 136 miliarde dolari și profit net de peste 30 de miliarde, numărul angajaților crescând cu aproape 20.000, conform Hotnews. Totuși, investitorii sunt îngrijorați de creșterea cheltuielilor, mai ales la proiectele secundare ale companiei, astfel că acțiunile au scăzut cu 3%. Alphabet are o capitalizare de piață de 791 mld dolari.</p>
<p>În ultimul trimestru veniturile s-au apropiat de 40 miliarde dolari, iar pe tot anul au fost de 136,8 mld, cu peste 20% mai bine decât în 2017. Profitul net a depășit 30 miliarde dolari, față de 12,6 miliarde dolari în 2017, an în care, din cauza modificărilor contabile, holding-ul Alphabet a avut pierderi de 3 mld dolari în Q4.</p>
<p>Totodată, numărul angajaților a crescut puternic într-un an, de la 80.000, la 98.000.</p>
<p>În același timp, cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea au crescut de la 16,6 miliarde în 2017, la 21,4 miliarde dolari în 2018, iar unul dintre factorii care au afectat balanța totală a companiei este amenda de 5 miliarde dolari de la CE.</p>
<p>SURSA: Hotnews</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IT</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Apple: Vânzările de iPhone s-au diminuat cu 15%</p>
<p>Apple a anunțat că vânzările de iPhone au scăzut cu 15%, spre 52 miliarde dolari, în timp ce vânzările totale ale companiei au scăzut cu 5%, spre 84,3 miliarde dolari, potrivit Hotnews.</p>
<p>De asemenea, Apple a dat de înțeles că ar putea scădea prețul telefoanelor pe unele piețe și în premieră nu a mai anunțat numărul de telefoane vândute. Compania Canalys estimează că Apple a vândut 71,1 milioane de iPhone-uri.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pentru trimestrul octombrie &#8211; decembrie vânzările au scăzut de la 88,2 mld dolari, la 84,3 mld dolari. Venitul net a scăzut cu 0,5%, până la 19,96 mld dolari. iPhone a ajuns să reprezinte 62% din totalul vânzărilor companiei.</p>
<p>Totodată, Apple a spus că în lume sunt active 900 de milioane de iPhone-uri, cu 75 de milioane mai multe decât acum un an, conform sursei amintite.</p>
<p>Pentru trimestrul curent Apple estimează vânzări în intervalul 55-59 mld dolari, ceea ce înseamnă o scădere de 3-10% față de primul trimestru din 2018.</p>
<p>SURSA: HOTNEWS</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Facebook va oferi posibilitatea utilizatorilor să șteargă mesaje trimise pe Messenger</p>
<p>​Facebook a anunțat că utilizatorii vor putea șterge mesaje trimise pe Messenger, iar pentru asta au 10 minute din momentul trmiterii mesajului, potrivit Hotnews.</p>
<p>Opțiunea este utilă pentru cei care trimit din greșeală un mesaj altei persoane sau celor care se răzgândesc și vor să-și retragă textul sau imaginea trmise altcuiva.</p>
<p>De asemenea, aplicația Messenger este folosită zilnic de peste un miliard de oameni și de acum cei care se răzgândesc pot să șteargă mesajele trimise și toți participanții la conversație vor primi o notificare în acest sens.</p>
<p>Funcționalitatea a fost cerută intens după ce anul trecut s-a aflat că Mark Zuckerberg putea să șteargă mesajele trimise, în timp ce utilizatorii obișnuiți nu aveau această opțiune.</p>
<p>În aplicație va apărea butonul Remove care va fi activ 10 minute după trimiterea mesajului.</p>
<p>SURSA: Hotnews</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Finante, banci</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Guvernul a aprobat bugetul pentru 2019</p>
<p>Guvernul a aprobat vineri proiectul de buget pe 2019. Acesta a fost fundamentat pe creștere economică de 5,5% și un deficit bugetar de 2,55% din PIB, conform datelor Curs de guvernare.</p>
<p>De asemenea, veniturile bugetare ar urma să se ridice la 342,7 miliarde de lei (341,4 miliarde de lei în varianta publicată la sfârșitul lunii ianuarie), echivalentul a 33,5% din PIB și cheltuieli totale de 368,8 miliarde de lei (față de 367,5 miliarde de lei în varianta publicată anterior), echivalentul a 37,1% din PIB.</p>
<p>Principalele cheltuieli: asistență socială – 107,6 miliarde de lei, cheltuieli de personal – 102,5 miliarde de lei, investiții – 49,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – 46,5 miliarde de lei.</p>
<p>Totodată, Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a precizat, după ședința de Guvern, că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are în buget un target de venituri fiscale colectate de 28%, însă plafonul cerut de Finanțe este de 30%.</p>
<p>”Nivelul pe care ANAF trebuie să îl aducă în acest an este de 30%. Este obligația ANAF pentru acest an, pentru că trebuie să luăm acele măsuri de care tot vorbim an de an, o colectare mai bună a TVA, scăderea evaziunii fiscale, la vamă lucrurile nu stau cum ne-am dori”, a declarat Teodorovici.</p>
<p>SURSA: CURS DE GUVERNARE</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Dan Suciu: Rămâne o situație care beneficiază de toată atenția Băncii Naționale</p>
<p>Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat, marți, la Realitatea TV, că instituția este în continuare atentă la evoluția cursului de schimb, în ciuda temperării din ultimele două zile, potrivit Mediafax.</p>
<p>„Tensiunea s-a mai temperat (în ceea ce privește cursul de schimb – n.red.), dar, în continuare, rămâne o situație care merită toată atenția și beneficiază de toată atenția Băncii Naționale. Asta nu pentru că spune cineva sau altcineva să facem acest lucru, ci pentru că aceasta este treaba noastră. Din păcate, nu avem suficiente clarificări – nici legate de buget, nici legate de Ordonanța 114, ca să mai risipim din tensiunea aceasta. Ulterior (după ce vor veni clarificările – n.red.), depinde ce clarificări vin”, a spus Dan Suciu, într-o emisiune la Realitatea TV.</p>
<p>Cursul de schimb al monedei naționale a scăzut marți la 4,7601, cu 0,06% față de luni, când s-a oprit din perioada de creștere din ultimele trei săptămâni, după ce a atins, vineri, un maxim istoric de 4,7648 lei/euro, conform datelor oferite de Hotnews.</p>
<p>Situația tensionată din economie a redus din încrederea investitorilor pe termen lung și a atras investitorii oportuniști.</p>
<p>SURSA: HOTNEWS</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Isărescu despre Robor</p>
<p>Rata anuală a inflației IPC a continuat să scadă în luna decembrie 2018 până la 3,27 la sută, de la 3,43 la sută în noiembrie, consolidându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staționare, conform Hotnews.</p>
<p>Astfel, BNR şi-a îndeplinit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare.</p>
<p>”Rata anuală a inflației a continuat să scadă în decembrie până la 3.27% consolidânduse în interiorul țintei de variație a țintei staționare. BNR și-a atins ținta în condițiile unei conduite atent calibrate. Rata medie anuală a inflației s-a menținut în decembrie la 4.6%”, a mai spus Isărescu.</p>
<p>De asemenea, rata medie anuală a inflației IPC în luna decembrie s-a menținut la nivelul lunii anterioare, de 4,6 la sută, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut ușor până la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în luna noiembrie.</p>
<p>Sursa: Hotnews</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Finanţele se vor împrumuta de la bănci</p>
<p>Ministerul Finanţelor pare că s-a răzgândit şi se va împrumuta în cele din urmă tot de la bănci: plănuieşte să atragă peste 2,1 miliarde lei de pe piaţa internă în februarie, conform datelor oferite de Adevărul.</p>
<p>Recent, ministrul Eugen Teodorovici a dat ordin ca Finanţele să nu se mai împrumute de la instituţiile de credit, ci să ia bani din Trezorerie.</p>
<p>„Am dat dispoziţie şi am spus: nu ne împrumutăm în piaţă (&#8230;) Avem sumele necesare în trezorerie pentru a ne finanţa, (&#8230;) pentru foarte mult timp, minim şase luni de zile”, spunea ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici, săptămâna trecută”, se arată în ordinul aprobat de Ministerul Finanţelor.</p>
<p>Prima emisiune va avea loc joi, când Finanţele plănuiesc să atragă 300 milioane lei, la o dobândă de 4% pe termen scurt, potrivit sursei citate.</p>
<p>În data de 28 ianuarie, Ministerul Finanţelor Publice a respins toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat pe 152 de luni, prin care intenţiona să atragă 400 de milioane de lei.</p>
<p>SURSA: Adevarul</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Macroeconomie</p>
<p>Asigurarea la sănătate şi la pensie, opțională pentru cei care au doar venituri extra-salariale, sub plafon</p>
<p>Persoanele care estimează că în 2019 nu vor avea venituri din salarii, ci din drepturi de proprietate intelectuală şi/sau din activităţi indepedente, dintr-o sursă sau din mai multe surse, care cumulat se află sub plafonul de 24.960 de lei, nu au obligaţia să se asigure la sistemul public de pensii şi sănătate, potrivit datelor oferite de Economica.net.</p>
<p>De asemenea, cei care vor însă să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sănătate vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiilor sociale, urmând să achite, în total, 7.488 de lei în contul CAS şi CASS datorate pentru anul 2019.</p>
<p>În același timp, persoanele care în 2019 nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ci din activități independente (venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii, din profesii liberale și contracte de activitate sportivă) și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi care estimează că venitul net cumulat în 2019 va fi mai mic decât plafonul de 12 salarii minime pe economie nu au obligaţia să se asigure la sistemul de pensii publice şi la sănătate, potrivit sursei citate.</p>
<p>Dacă oamenii cu venituri sub plafon vor să se asigure la sistemul sanitar public, vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), rezultate din aplicarea cotei de 10% la 12.480 de lei (baza de calcul reprezentată de şase salarii minime pe economie în 2019). Prin urmare, persoanele cu venituri nete sub plafon vor plăti 1.248 de lei ca să se asigure la sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru tot anul 2019.</p>
<p>SURSA: ECONOMICA.NET</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>ENERGIE</p>
<p>ANRE a stabilit prețul energiei pentru trei ani</p>
<p>Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, miercuri, metodologia de stabilire a tarifelor reglementate şi a preţurilor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienților finali, conform Hotnews.</p>
<p>Potrivit metodologiei, timp de trei ani, tarifele aplicate de furnizorii de ultimă instanță (Enel, CEZ, E.On, Electrica) nu vor crește.</p>
<p>De asemenea, ANRE spune că au fost stabilite trei perioade de aplicare a tarifelor reglementate: prima perioadă de aplicare &#8211; 1 martie 2019 – 31 decembrie 2019; a doua perioadă de aplicare &#8211; 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2020; a treia perioadă de aplicare &#8211; 1 ianuarie 2021 – 28 februarie 2022</p>
<p>&#8222;Prin aplicarea Metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate şi a preţurilor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienților finali, prețurile la clienții casnici care beneficiază de furnizarea energiei electrice în regim reglementat nu vor crește&#8221;, se mai arată în comunicatul ANRE.</p>
<p>SURSA: HOTNEWS</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/revista-presei-4-8-februarie-2019-6356/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Revista presei 28 ianuarie &#8211; 1 februarie2019</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/revista-presei-28-ianuarie-1-februarie2019-6355/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/revista-presei-28-ianuarie-1-februarie2019-6355/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Feb 2019 12:20:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[club economic]]></category>
		<category><![CDATA[clubeconomic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=6355</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Finanțe, bănci Analiştii economici: Scăderea rezervelor României nu a fost provocată de intervenţia BNR pe piaţa valutară Economiştii subliniază că plata unei emisiuni de obligaţiuni în euro este principalul motiv pentru care rezervele internaţionale ale României au scăzut în ianuarie faţă de decembrie, ceea ce era de aşteptat, deoarece data acesteia era cunoscută, nu intervenţiile [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>Finanțe, bănci</p>
<p>Analiştii economici: Scăderea rezervelor României nu a fost provocată de intervenţia BNR pe piaţa valutară</p>
<p>Economiştii subliniază că plata unei emisiuni de obligaţiuni în euro este principalul motiv pentru care rezervele internaţionale ale României au scăzut în ianuarie faţă de decembrie, ceea ce era de aşteptat, deoarece data acesteia era cunoscută, nu intervenţiile pe piaţa valutară a Băncii centrale, potrivit Mediafax.</p>
<p>Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la data de 31 ianuarie 2019 au fost de 35,765 de miliarde de euro, o în scădere cu 1,035 miliarde de euro, comparativ cu acelea de la data de 31 decembrie 2018, conform datelor transmise vineri de Banca Naţională a României (BNR).</p>
<p>De asemenea, rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,843 de miliarde de euro, potrivit sursei amintite.</p>
<p>În plus, plăţile scadente în luna februarie 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de MFP, însumează circa 247 de milioane de euro.</p>
<p>SURSA: Mediafax</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IMOBILIARE</p>
<p>Preţurile imobiliarelor s-ar putea diminua în lunile următoare</p>
<p>Piaţa rezidenţială s-au putea confrunta cu un blocaj în perioada următoare, care ar putea genera o scădere a preţurilor pe piaţă, estimează specialiştii din domeniu, precizează Economica.net</p>
<p>Conform unui documentului, circa 2.300 de apartamente au fost scoase la vânzare în ianuarie 2019, în creştere cu 25% faţă de perioada similară a anului trecut, preţurile fiind similare cu cele din decembrie şi mai mari cu 5-8% raportat la prima lună din 2018,</p>
<p>&#8222;Mult anunţata criză imobiliară şi scăderea iminentă a preţurilor în imobiliare a speriat proprietarii de apartamente. În ianuarie 2019 au fost scoase la vânzare aproximativ 2.300 de apartamente în Bucureşti, comparativ cu 1.850 în ianuarie 2018. Creşterea este de aproximativ 25%. În Bucureşti sunt scoase la vânzare în fiecare an între 25 şi 30 de mii de apartamente. Cel mai mare număr de oferte s-a înregistrat în 2008, ajungând la 36.000, iar cel mai mic număr s-a înregistrat în 2009 cu doar 22.000 de oferte&#8221;, menţionează analiza citată.</p>
<p>Pentru garsonierele din Bucureşti, preţul mediu solicitat se situează în jur de 44.400 euro, pentru apartamentele de 2 camere se solicită 64.500 euro, pentru 3 camere preţul mediu este de aproape 91.000 euro, iar pentru apartamentele de 4 camere preţul este de 123.000 euro, potrivit sursei citate.</p>
<p>SURSA: Economica.net</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>JOB/ HR</p>
<p>În ce domenii aleg românii să depună cele mai multe CV-uri</p>
<p>Cele mai multe căutări de joburi din luna ianuarie au fost în domenii precum transporturi, financiar, inginerie și resurse umane, iar companiile care au înregistrat cele mai multe CV-uri trimise de candidați au fost Kaufland, Rompetrol și Unilever, potrivit datelor publicate de platforma BestJobs.</p>
<p>”Cele mai multe căutări de joburi din luna ianuarie au fost în domenii precum: transport &#8211; peste 36.000 de căutări, financiar contabil &#8211; peste 27.000 de căutări, inginerie &#8211; peste 19.000 de căutări, vânzări &#8211; peste 14.000 de căutări, resurse umane &#8211; peste 10.000 de căutări”, se arată în comunicat. Totodată, deși începutul de an este în mod tradițional ușor mai greoi pentru angajatori, volumul de aplicări la joburi este mai mare decât în alte perioade din an, luna ianuarie aducând BestJobs un plus de 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie News.ro.</p>
<p>În luna ianuarie a acestui an, primele zece companii care au primit cele mai multe CV-uri trimise, la joburile publicate, au fost Kaufland România (3.182 aplicări), Rompetrol (2.697 de aplicări), Unilever (2.360 de aplicări), Oracle (2.062 de aplicări), Banca Transilvania (1.739 de aplicări), Grup Renault România (1.657 de aplicări), Alpha Bank (1.623 de aplicări), Raiffeisen Bank (1.598 de aplicări), Deichmann (1.569 de aplicări) și Mega Image (1.552 de aplicări), potrivit Profit.ro.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IT%C</p>
<p>Apple: Vânzările de iPhone s-au diminuat cu 15%</p>
<p>Apple a anunțat că vânzările de iPhone au scăzut cu 15%, spre 52 miliarde dolari, în timp ce vânzările totale ale companiei au scăzut cu 5%, spre 84,3 miliarde dolari, potrivit Hotnews.</p>
<p>De asemenea, Apple a dat de înțeles că ar putea scădea prețul telefoanelor pe unele piețe și în premieră nu a mai anunțat numărul de telefoane vândute. Compania Canalys estimează că Apple a vândut 71,1 milioane de iPhone-uri.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pentru trimestrul octombrie &#8211; decembrie vânzările au scăzut de la 88,2 mld dolari, la 84,3 mld dolari. Venitul net a scăzut cu 0,5%, până la 19,96 mld dolari. iPhone a ajuns să reprezinte 62% din totalul vânzărilor companiei.</p>
<p>Totodată, Apple a spus că în lume sunt active 900 de milioane de iPhone-uri, cu 75 de milioane mai multe decât acum un an, conform sursei amintite.</p>
<p>Pentru trimestrul curent Apple estimează vânzări în intervalul 55-59 mld dolari, ceea ce înseamnă o scădere de 3-10% față de primul trimestru din 2018.</p>
<p>SURSA: HOTNEWS</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>FINANTE , BANCI</p>
<p>Dan Suciu: Rămâne o situație care beneficiază de toată atenția Băncii Naționale</p>
<p>Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat, marți, la Realitatea TV, că instituția este în continuare atentă la evoluția cursului de schimb, în ciuda temperării din ultimele două zile, potrivit Mediafax.</p>
<p>„Tensiunea s-a mai temperat (în ceea ce privește cursul de schimb – n.red.), dar, în continuare, rămâne o situație care merită toată atenția și beneficiază de toată atenția Băncii Naționale. Asta nu pentru că spune cineva sau altcineva să facem acest lucru, ci pentru că aceasta este treaba noastră. Din păcate, nu avem suficiente clarificări – nici legate de buget, nici legate de Ordonanța 114, ca să mai risipim din tensiunea aceasta. Ulterior (după ce vor veni clarificările – n.red.), depinde ce clarificări vin”, a spus Dan Suciu, într-o emisiune la Realitatea TV.</p>
<p>Cursul de schimb al monedei naționale a scăzut marți la 4,7601, cu 0,06% față de luni, când s-a oprit din perioada de creștere din ultimele trei săptămâni, după ce a atins, vineri, un maxim istoric de 4,7648 lei/euro, conform datelor oferite de Hotnews.</p>
<p>Situația tensionată din economie a redus din încrederea investitorilor pe termen lung și a atras investitorii oportuniști.</p>
<p>SURSA: HOTNEWS</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>ECONOMIE</p>
<p>Asigurarea la sănătate şi la pensie, opțională pentru cei care au doar venituri extra-salariale, sub plafon</p>
<p>Persoanele care estimează că în 2019 nu vor avea venituri din salarii, ci din drepturi de proprietate intelectuală şi/sau din activităţi indepedente, dintr-o sursă sau din mai multe surse, care cumulat se află sub plafonul de 24.960 de lei, nu au obligaţia să se asigure la sistemul public de pensii şi sănătate, potrivit datelor oferite de Economica.net.</p>
<p>De asemenea, cei care vor însă să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sănătate vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiilor sociale, urmând să achite, în total, 7.488 de lei în contul CAS şi CASS datorate pentru anul 2019.</p>
<p>În același timp, persoanele care în 2019 nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ci din activități independente (venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii, din profesii liberale și contracte de activitate sportivă) și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi care estimează că venitul net cumulat în 2019 va fi mai mic decât plafonul de 12 salarii minime pe economie nu au obligaţia să se asigure la sistemul de pensii publice şi la sănătate, potrivit sursei citate.</p>
<p>Dacă oamenii cu venituri sub plafon vor să se asigure la sistemul sanitar public, vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), rezultate din aplicarea cotei de 10% la 12.480 de lei (baza de calcul reprezentată de şase salarii minime pe economie în 2019). Prin urmare, persoanele cu venituri nete sub plafon vor plăti 1.248 de lei ca să se asigure la sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru tot anul 2019.</p>
<p>SURSA: ECONOMICA.NET</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>AUTO</p>
<p>Grupul Autoklass estimează o creștere de 10% a vanzarilor de autoturisme</p>
<p>Grupul Autoklass, partener autorizat vanzari si service Mercedes-Benz, smart si Honda, se asteapta anul acesta la o crestere de 10% a business-ului de masini noi si rulate, a declarat intr-un interviu pentru wall-street.ro Traian Craciun, Coordonator vanzari in cadrul companiei.</p>
<p>Potrivit managerului Autoklass, in 2018 business-ul a inregistrat o crestere de aproximativ 35% pe segmentul de autovehicule rulate, pe o piata in scadere cu peste 8%.</p>
<p>&#8222;In anul 2018, Autoklass a inregistrat o crestere de aproximativ 35% in vanzarea autovehiculelor rulate. Aceasta performanta este foarte importanta pentru noi intrucat ne raportam la contextul pietei de vehicule rulate la nivel national, unde, conform datelor furnizate de DRPCIV privind inmatricularile de autovehicule second-hand, la finalul primelor 11 luni ale anului trecut tranzactiile totale cu autovehicule rulate au inregistrat o scadere de 8,34%, iar numarul total de inmatriculari autovehiculelor rulate Mercedes-Benz a scazut cu 4,95%. Avand in vedere rezultatele anului precedent si luand in calcul contextul economic actual, estimam o crestere moderata de 10% pentru anul 2019 atat pentru autovehicule noi cat si pentru autovehiculele rulate&#8221;, a declarat Traian Craciun.</p>
<p>Grupul Autoklass detine in prezent sapte sucursale in orase importante din Romania, trei dintre ele avand sediul in Bucuresti, iar celelalte patru in Ploiesti, Constanta, Sibiu si Timisoara.</p>
<p>Compania a fost infiintata in anul 1998, iar incepand cu anul 2001 a primit denumirea Autoklass. Grupul Autoklass este unul dintre partenerii autorizati Mercedes-Benz cu cea mai indelungata experienta din Romania. In total, peste 450 de persoane lucreaza in cadrul grupului.</p>
<p>SURSA: WALL-STREET</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/revista-presei-28-ianuarie-1-februarie2019-6355/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Revista presei 11 &#8211; 15 februarie 2019</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/revista-presei-11-15-februarie-2019-6357/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/revista-presei-11-15-februarie-2019-6357/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Feb 2019 12:20:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[club economic]]></category>
		<category><![CDATA[clubeconomic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=6357</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Cifra de afaceri din industrie a crescut Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut în 2018 cu 11,8% față de anul anterior, un ritm crescut față de cel din 2017, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În 2017, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>Cifra de afaceri din industrie a crescut</p>
<p>Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut în 2018 cu 11,8% față de anul anterior, un ritm crescut față de cel din 2017, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).</p>
<p>În 2017, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a crescut cu 11,7%, față de 2016, scrie News.ro. Anul trecut, cifra de afaceri din industrie, comparativ cu 2017, a crescut pe ansamblu cu 11,8% datorită creșterii industriei prelucrătoare (+12%) și industriei extractive (+6%), conform datelor Profit.ro.</p>
<p>”Pe marile grupe industriale creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de capital (+15,1%), industria energetică (+12,9%), industria bunurilor intermediare (+11%), industria bunurilor de uz curent (+8,2%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (+7%)”, se arată în comunicat.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Companii</p>
<p>Bani mai puțini pentru mediul de afaceri. Ce cred antreprenorii?</p>
<p>Patronii IMM susțin că proiectul pentru bugetul pe 2019 este fragil și dezechilibrat, iar banii prevăzuți pentru mediul de afaceri din România sunt puțini, potrivit Hotnews.</p>
<p>Proiectul bugetului pe anul 2019 prevede pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat un buget diminuat cu 28,9% comparativ cu 2018.</p>
<p>De asemenea, reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au dezbătut luni incertitudinile legate de acest subiect și modul în care acestea afectează afacerile românești, conform sursei amintite.</p>
<p>Totodată, reprezentanții CNIPMMR menționează că deși în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbește despre simplificarea birocrației și reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități”, este prevăzută o creștere cu 257,13% raportat la 2018).</p>
<p>SURSA: HOTNEWS</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Macroeconomie</p>
<p>Salariul mediu net s-a majorat cu şase procente</p>
<p>Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.938 lei, cu 6% mai mult decât în luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.</p>
<p>Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din media UE, conform celor mai recente date Eurostat) puterea de cumpărare în euro a urcat la 1.186 euro (câştigaţi într-o ţară europeană care ar avea preţurile la nivelul mediu din UE), potrivit Curs de guvernare. Estimarea salariului mediu net lunar pe 2018 din prognoza de iarnă a CNSP a fost uşor depăşită (2.695 lei media artimetică lunară în loc de 2.685 lei în prognoza oficială)</p>
<p>Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-au consemnat în sănătate (+29,6% nominal şi +25,6% în termeni reali) şi învăţământ (+25,1% nominal şi +21,1% ca putere de cumpărare).</p>
<p>SURSA: CURS DE GUVERNARE</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie</p>
<p>Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a crescut în ianuarie la 3,32%, de la 3,27% în decembrie, după patru luni consecutive de scădere, în condițiile în care cartofii s-au scumpit cu 10,02% în ultima lună, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).</p>
<p>De asemenea, în decembrie 2018, cartofii erau deja mai scumpi cu 39,64% față de decembrie 2017. În decembrie 2018, rata anuală a inflației a scăzut la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, conform datelor Profit.ro.</p>
<p>Totodată, în ianuarie, prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a crescut, față de decembrie, cu 0,64%. Banca Națională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipații inflaționiste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG-ul anunțat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflație, a anunțat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit sursei amintite.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>AUTO</p>
<p>Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut în ianuarie cu 18,8%</p>
<p>Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în ianuarie cu 18,8% faţă de ianuarie 2018, atingând un volum de 13.952 unităţi, potrivit Mediafax.</p>
<p>Astfel, numărul autoturismelor second hand înmatricultate pentru prima oară în România s-a diminuat cu 7,99% faţă de ianuarie 2018, la 36.126 unităţi. Ca mai mare creştere, în clasamentul pe mărci, aparţine Dacia, cu 5.267 unităţi (+ 45,78% faţă de ianuarie 2018), urmată de Renault, cu 1.231 unităţi (+ 70,03%), Ford cu 995 unităţi (+18,74%), Skoda cu 936 unităţi (+ 3,43%) şi Volkswagen, cu 790 unităţi (cu o scadere de 26.85 %).</p>
<p>SURSA: Mediafax</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Finante</p>
<p>Băncile au revenit la licitațiile de obligațiuni organizate de MF</p>
<p>Băncile au revenit în ultimele două săptămâni la licitațiile organizate de Ministerul Finanțelor pentru vânzarea de titluri de stat, instrument prin care Guvernul se împrumută de la bănci, conform Profit.ro.</p>
<p>Motivele pentru cererea mai ridicată din partea băncilor sunt suma mică pe care statul vrea să o împrumute în februarie și plățile de circa 6,5 miliarde de lei pe care Finanțele trebuie să le facă către bănci în această lună.</p>
<p>Statul a planificat să obțină în februarie de pe piața internă 2,13 miliarde de lei, din care 1,9 miliarde de lei la licitațiile principale și alte 225 milioane lei la sesiunile de alocare suplimentară.</p>
<p>De asemenea, la licitația de săptămâna trecută, statul a împrumutat 699 milioane lei (inclusiv 45 milioane lei la sesiunea suplimentară de a doua zi), după ce cererea din partea băncilor a depășit de circa patru ori față de oferta anunțată de Finanțe, de 345 milioane lei, din care 45 la licitația suplimentară, potrivit sursei citate.</p>
<p>SURSA: PROFIT.RO</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Macroeconomie</p>
<p>Creşterea PIB pe 2018 a fost de 4,1%</p>
<p>Creşterea economică pe 2018 a fost de doar 4,1%, după ce trimestrul patru s-a soldat cu o valoare identică (previzibilă după datele istorice), în linie cu cele trei trimestre precedente, potrivit Curs de guvernare.</p>
<p>Astfel, estimarea-semnal publicată de Institutul Național de Statistică arată un rezultat mult sub prognoza iniţială de 5,5%, catre a stat la baza Legii bugetului pe 2018 şi chiar semnificativ sub recenta ajustare la 4,5%, făcută în prognoza de iarnă de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (aceeaşi instituţie care a reiterat prognoza de 5,5% ca bază pentru Legea Bugetului pentru 2019).</p>
<p>După valorile în creştere din primele trei sferturi ale anului trecut, a venit, inevitabil, şi o reducere a vitezei de creştere a PIB, dacă se ia evoluţia de la un trimestru la altul.</p>
<p>De asemenea, din perspectiva formei în care se face mediatizarea de obicei este evoluția Produsului Intern Brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent, de unde rezultă şi creşterea economică pe tot anul, potrivit sursei amintite.</p>
<p>SURSA: CURS DE GUVERNARE</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Energie</p>
<p>Profitul Romgaz s-a diminuat cu 22% în 2018</p>
<p>Producătorul de gaze Romgaz, companie de stat, a obţinut anul trecut un profit net de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu 22% faţă de anul precedent, a declarat, vineri, Andrei Boban, directorul economic al companiei, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.</p>
<p>„Anul 2018 a fost unul complicat, cu evenimente care au influenţat semnificativ rezultatele noastre financiare”, a spus, la rândul său, Dumitru Rotar, director general adjunct.</p>
<p>El s-a referit la modificarea preţului de referinţă pentru calcularea redevenţelor, care în februarie a devenit cel de la bursa din Viena, conform datelor oferite de Hotnews.</p>
<p>Tarifele de înmagazinare au fost diminuate cu 25%, iar cheltuielile cu impozitul din veniturile din reglementare au crescut.</p>
<p>SURSA: HOTNEWS</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/revista-presei-11-15-februarie-2019-6357/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brief 30 iulie- 4 august 2018</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-30-iulie-4-august-2018-5846/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-30-iulie-4-august-2018-5846/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 07 Sep 2018 07:06:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[brief]]></category>
		<category><![CDATA[club economic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=5846</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ Creditele ipotecare luate de tineri, recalculate Peste 40% dintre creditele ipotecare de acum sunt luate de tineri până în 35 de ani, arată datele Băncii Naționale Române. Procentul e mare, dar sumele împrumutate sunt mai mici decât acum un deceniu, înainte de criza financiară, potrivit Digi24.ro. Tinerii care își cumpără apartamente [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ</p>
<h3><a name="_Toc520869562"></a>Creditele ipotecare luate de tineri, recalculate</h3>
<p>Peste 40% dintre creditele ipotecare de acum sunt luate de tineri până în 35 de ani, arată datele Băncii Naționale Române. Procentul e mare, dar sumele împrumutate sunt mai mici decât acum un deceniu, înainte de criza financiară, potrivit Digi24.ro.</p>
<p>Tinerii care își cumpără apartamente plătesc un avans și de 30%, dublu față de acum 10 ani, conform datelor Economica.net. Aceasta nu este singura diferență. Anul trecut, un credit ipotecar contractat de tineri era în medie de 183.000 lei, pe o perioadă de aproximativ 23 de ani. Spre comparație, în 2008, media pieței era de 211.000 lei, pe o perioadă de 27 de ani.</p>
<p>Cu lecțiile învățate din experiențele generațiilor anterioare, tinerii sunt mai prudenți și se documentează bine atunci când vor să se împrumute, potrivit Digi24.ro. &#8222;Nu cad pradă atât de ușor propagandei noilor complexe imobiliare sau noilor dezvoltatori, ci caută să se orienteze către investiții bine documentate din punct de vedere informațional, așteaptă să găsească un moment prielnic pentru astfel de investiții&#8221;, susține sociologul Ana Bulai.</p>
<p>Sursa: Economica.net</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3>Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 388 milioane euro în iulie</h3>
<p>Rezervele valutare la Banca Națională a României se situau, la finele lunii iulie, la 31,378 miliarde euro, în scădere cu 388 milioane euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, de 31,766 miliarde euro, informează Banca Națională a României printr-un comunicat remis AGERPRES.</p>
<p>Conform BNR, în cursul lunii iulie au avut loc intrări de 1,462 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice etc și ieșiri de 1,85 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.</p>
<p>De asemenea, rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone, potrivit sursei citate.</p>
<p>În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,467 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 iulie 2018 au fost de 34,845 miliarde euro, față de 35,349 miliarde euro la 30 iunie 2018.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>COMPANII, AFACERI</p>
<h3><a name="_Toc520955539"></a>Coffee 2 Go România se extinde cu încă 5 unități</h3>
<p>Lanțul de cafenele Coffee 2 Go, care a deschis până în prezent 30 de unități în marile orașe din România, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, cu 60% mai mare față de 2016, conform datelor Profit.ro.</p>
<p>De asemenea, anul trecut, Coffee 2 Go a investitit circa 100.000 euro în utilarea tuturor unităților cu mașini de cafea noi. Pentru acest an, Coffee 2 Go România estimează o cifră de afaceri de 1,3 milioane de euro și deschiderea a încă cinci unități, majoritatea de tip mini cafenea Inside.</p>
<p>Din totalul cifrei de afaceri, jumătate provine din vânzările înregistrate de cafenelele administrate în regim de franciză. Grupul Coffee 2 Go a fost înființat în 2013 și a deschis până acum 30 coffee spot-uri în regim propriu sau franciză.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>UTILITĂȚI, ENERGIE</p>
<h3><a name="_Toc520869566"></a>ANRE: Prețul gazelor naturale pentru consumatori cresc de la 1 august</h3>
<p>Prețul gazelor naturale pentru clienții casnici va crește, începând cu data de 1 august 2018, cu 5,83%, informează Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei printr-un comunicat remis joi AGERPRES. &#8222;Având în vedere solicitările furnizorilor de gaze naturale și în urma analizei minuțioase a costurilor reflectate în prețul final, Comitetul de reglementare, aplicând prevederile legale, a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru o ajustare, în medie cu 5,83%, a prețului la gazele naturale pentru clienții finali casnici, începând cu data de 1 august 2018&#8221;, se menționează în comunicat.</p>
<p>Totodată, potrivit inițiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creșterii necontrolate a prețurilor gazelor naturale din producția internă, generate de poziția dominantă a celor doi mari producători care au cota de piață, fiecare de peste 46% și împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% și OMV Petrom &#8211; 46,08% din total producție).</p>
<p>Sursa: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ</p>
<h3><a name="_Toc520869574"></a>Piața imobiliară a avut parte de o scădere pentru prima dată în ultimii 3 ani</h3>
<p>În al doilea trimestru din 2018, prețurile solicitate pentru locuințele disponibile spre vânzare în România, atât apartamente, cât și case, s-au majorat, per ansamblu, cu 1,4% față de cele trei luni anterioare, avans similar cu cel consemnat în primul trimestru din 2018, conform datelor Profit.ro. „Începând din a doua jumătate a anului trecut, ritmul de creștere a prețurilor proprietăților rezidențiale a încetinit din cauza volatilității cererii pe segmentul Prima Casă, din cauza scăderii ofertei de proprietăți existente, precum și numărului insuficient de locuințe nou-construite&#8221;, a declarat Adrian Erimescu, CEO Imobiliare.ro.</p>
<p>Dintre marile orașe analizate, Capitala se remarcă prin cea mai mică diferență de preț la 12 luni, respectiv 4,4%. Aceasta se află la polul opus față de Cluj-Napoca și în ceea ce privește evoluția prețurilor din 2008 încoace: aici apartamentele au recuperat cel mai puțin din ieftinirile provocate de recesiune, acest tip de proprietăți fiind, în momentul de față, cu aproape 40% mai scumpe decât în T2 2008. Dintre reședințele de județ ale țării, cele mai mari creșteri pe segmentul apartamentelor au avut loc în Sfântu-Gheorghe (6,3%), Alexandria (6%), Piatra-Neamț (5%), Târgoviște (4,8%) și Buzău (4,5%), potrivit sursei citate.</p>
<p>La polul opus, Baia Mare a înregistrat o ușoară scădere (de 0,1%) a așteptărilor vânzătorilor, lista celor mai mici variații de preț fiind completată de Oradea (un plus de 0,7%), Alba Iulia (+1%), Ploiești (+1,2%) și Satu Mare (+1,2%).</p>
<p>Sursa: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc520784021"></a>Nouă clădire a lui Țiriac în centrul Bucureștiului</h3>
<p>Firma Global East European Investment, deținută indirect de omul de afaceri Ion Tiriac, pregătește terenul din apropierea Pieței Victoriei pentru un turn de birouri, potrivit Economica.net.</p>
<p>De asemenea, compania are autorizație de construcție încă de anul trecut, însă la mijlocul acestei luni a început amenajarea șantierului și demararea primelor lucrări. După ani de amânări, omul de afaceri Ion Țiriac investește din nou în imobiliare.</p>
<p>Noul proiect imobiliar dezvoltat de compania omului de afaceri Ion Țiriac se află însă în oferta brokerilor pentru închiriere, la o chirie de 19 euro/mp, potrivit celor de la Crosspoint. Turnul va avea cinci subsoluri și va fi înalt de 12 etaje, cu 260 de locuri de parcare. Imobilul urmează să fie finalizat in trimestrul III din 2020.</p>
<p>În același timp, firma East Global European Investment este deținută de Weybridge Property SRL (49,9%), Weybridge Holdings Limited (40%) și Weybridge Real Estate SRL (9,99%). Omul de afaceri Ion Țiriac a investit în proiectul rezidențial Stejarii, dar și în proiectul Residenz din Chitila. Fostul tenismen este cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,7 &#8211; 1,8 miliarde de euro de revista Capital în top 300 cei mai bogați români. Cei mai mulți bani îi face din auto, asigurări, energie, dar și din sport.</p>
<p>Sursa: Economica.net</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>COMPANII AFACERI</p>
<h3><a name="_Toc520784027"></a>LIVIU ROGOJINARU: &#8222;Numărul firmelor nou înființate a scăzut cu 9,81%, în primul semestru&#8221;</h3>
<p>Numărul firmelor nou înființate a scăzut cu 9,81% sau cu 7.778 unități în perioada 1 ianuarie &#8211; 30 iunie 2018, față de aceeași perioadă a anului 2017, la 71.473, arată datele oficiale de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).</p>
<p>Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR, susține că, raportat la perioada similară din 2016, între 1 ianuarie &#8211; 30 iunie 2017 numărul firmelor nou înființate a crescut cu 31,23%, ajungând la 79.251. Domnia sa a declarat: &#8222;Zonele care au înregistrat cel mai ridicat număr de noi firme înființate au fost Municipiul București și județele Cluj și Timiș, atât anul trecut, cât și anul acesta&#8221;. Numărul firmelor a scăzut ca urmare a instabilității accentuate a legislației fiscale și pe fondul volumului imens de acte normative adoptate (în prima jumătate din 2018, au fost adoptate 120 de acte normative, peste 45% din legile și ordonanțele adoptate afectând direct și semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile), a mai menționat secretarul general al CNIPMMR.</p>
<p>Totodată, secretarul general al CNIPMMR a afirmat, într-o conferință de presă, că, în primele 90 de zile ale acestui an, mediul de afaceri a fost obligat să implementeze 217 noi reglementări care modifică/completează Legea 227/ 2015 privind Codul Fiscal, 97 chiar din prima zi a anului și alte 120 adoptate la distanțe foarte mici de timp, potrivit Bursa.</p>
<p>Sursa: Bursa</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-30-iulie-4-august-2018-5846/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brief 4-8 iunie 2018</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-4-8-iunie-2018-5545/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-4-8-iunie-2018-5545/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 16 Jun 2018 15:00:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[brief clubeconomic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=5545</guid>

					<description><![CDATA[MACROECONOMIE &#160; Prețurile producției industriale s-au majorat în România spre deosebire de restul UE Prețurile produselor care ies pe porțile uzinelor au înregistrat în luna aprilie 2018, comparativ cu luna martie 2018, un avans de 0,1% în Uniunea Europeană și au stagnat în zona euro, în timp ce în România au crescut cu 0,4%, după [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>MACROECONOMIE</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc515945191"></a>Prețurile producției industriale s-au majorat în România spre deosebire de restul UE</h3>
<p>Prețurile produselor care ies pe porțile uzinelor au înregistrat în luna aprilie 2018, comparativ cu luna martie 2018, un avans de 0,1% în Uniunea Europeană și au stagnat în zona euro, în timp ce în România au crescut cu 0,4%, după un avans de 0,2% înregistrat în luna martie comparativ cu luna februarie, arată datele publicate luni de Eurostat.</p>
<p>Conform sursei citate, țările membre UE în care prețurile producției industriale au crescut cel mai mult de la o lună la alta au fost Grecia (1,8%), Letonia (1,1%), Spania și Marea Britanie (ambele cu 0,7%), Olanda (0,5%) și România (0,4%). În ritm anual, luna aprilie 2018, comparativ cu luna aprilie 2017, prețurile producției industriale au înregistrat un avans de 0,1% atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, potrivit Agerpres.</p>
<p>În același timp, pe marile grupe industriale, comparativ cu martie, creșteri s-au înregistrat la industria bunurilor intermediare (plus 0,54%), industria bunurilor de uz curent (0,51%) și industria energetică (1,48%). Raportat la aprilie 2017, prețurile producției industriale au urcat cu 5,43% în industria bunurilor intermediare, cu 2,97% în industria bunurilor de capital, cu 2,86% în cea a bunurilor de folosință îndelungată, cu 2,73% în industria bunurilor de uz curent și cu 5,36% în cea energetică.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc516205049"></a>Economia românească a rămas neschimbată în primul trimestru</h3>
<p>Marea majoritate a statelor membre UE au înregistrat o creștere economică în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, excepție făcând România, a cărei economie a stagnat, și Estonia, care a înregistrat o ușoară contracție (minus 0,1%), arată datele publicate joi de Eurostat.</p>
<p>De asemenea, atât în Uniunea Europeană cât și în zona euro, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 0,4% în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, potrivit Agerpres. În rândul statelor membre, cel mai puternic ritm de creștere de la un trimestru la altul s-a înregistrat în Polonia și Letonia (ambele cu un avans de 1,6%), urmate de Finlanda și Ungaria (ambele cu un avans de 1,2%).</p>
<p>Totodată, în România, Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, după un avans de 0,3% în trimestrul patru 2017 comparativ cu trimestru trei 2017 și un avans de 2,2% în trimestrul trei 2017 comparativ cu trimestrul al doilea, conform sursei amintite.</p>
<p>Eurostat subliniază, însă, că datele comunicate joi ar putea fi revizuite într-o nouă estimare care ar urma să fie dată publicității în data de 20 iulie 2018.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc516033208"></a>Comerțul cu amănuntul din România s-a majorat semnificativ</h3>
<p>România a înregistrat, în aprilie, cel mai semnificativ avans din Uniunea Europeană la comerțul cu amănuntul, comparativ cu perioada similară din 2017, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).</p>
<p>De asemenea, în ritm anual, comerțul cu amănuntul a crescut cu 1,7% în zona euro și în Uniunea Europeană. În aprilie, comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au urcat cu 3,4%, cele de combustibili au crescut cu 1,3%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,3%. Cele mai mari creșteri anuale au fost raportate în România (7,4%), Polonia (6,6%) și Lituania (6,5%) și Franța, cel mai semnificativ declin fiind raportat în Malta (minus 3,1%), Belgia (minus 1,5%) și Slovenia (minus 1,4%), potrivit sursei citate.</p>
<p>Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au urcat cu 1,5%, cele de combustibili au crescut cu 0,6%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,5%. Cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Germania (2,3%), România (1,7%), Irlanda, Lituania și Marea Britanie (toate cu 1,5%), cel mai semnificativ declin fiind raportat în Portugalia (minus 4,1%), Slovenia (minus 2%) și Estonia (minus 1,8%).</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ</p>
<h3><a name="_Toc515945195"></a>Rezervele valutare administrate de BNR au scăzut la 33,123 miliarde euro</h3>
<p>Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 31 mai, de 33,123 miliarde euro, cu 416 milioane euro mai mici față de 30 aprilie, când erau 33,539 miliarde euro, conform datelor centralizate de Profit.ro.</p>
<p>De asemenea, în cursul lunii mai au fost Intrări de 2,184 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele, potrivit BNR.</p>
<p>Totodată, au fost ieșiri de 2,6 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.</p>
<p>Plățile scadente în luna iunie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 1,698 miliarde euro. La 31 decembrie 2017, rezervele valutare ale BNR se situau la nivelul de 33,494 miliarde euro, față de 33,062 miliarde euro la 30 noiembrie 2017 și față de 34,242 miliarde euro la 31 decembrie 2016.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc516117819"></a>ING Bank lansează un credit instant cu buletinul destinat firmelor mici</h3>
<p>ING Bank a venit cu o linie de credit instant pentru persoanele juridice cu cifra de afaceri de până la 9 milioane de lei, conform Profit.ro. Clienții băncii au nevoie doar de buletin și pot obține aprobarea și punerea la dispoziție a unei sume de până la 350.000 de lei în doar câteva minute, potrivit oficialilor băncii. În mod uzual, procesul de acordare a unui credit durează o săptămână, până la 10 zile, spune Maria Cenușă, oficial ING Bank, responsabil cu linia de afaceri dedicată micro-companiilor. “Cu orice document solicitat clientului introduc o posibilitate de eroare de 30%”, spune ea.</p>
<p>De asemenea, banca solicită un comision de acordare de 1% și mai cere și un comision de administrare, în funcție de client, dar nu solicită comision pentru neutilizarea liniei. Linia de credit nu implică garanții reale, fiind garantată cu ipotecă asupra conturilor la ING și garanția personală a acționarului (fideiusiune), potrivit sursei citate.</p>
<p>ING a intrat în 2012 pe piața creditelor pentru IMM, mai târziu decât restul băncilor, care au și avut de suferit de pe urma creditării acestei categorii, cu o rată a creditelor neperformante de circa 50% în timpul crizei.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>UTILITĂȚI, ENERGIE</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc516160617"></a><a name="_Toc516161178"></a><a name="_Toc516205069"></a>Exportul de gaze spre Bulgaria și Republica Moldova va deveni un fapt real</h3>
<p>Ministerul Energiei a emis joi autorizația de construire pentru consolidarea sistemului de transport între Onești (Bacău) și Isaccea (Tulcea) și inversarea fluxului de gaze pe conducta Isaccea-Negru Vodă, proiect care va permite exportul de gaze din România spre Bulgaria, potrivit unui comunicat al instituției, remis AGERPRES. &#8216;Proiectul pe care tocmai l-am autorizat va permite României să alimenteze Bulgaria cu gaze naturale din producție proprie, dar și preluarea de către Transgaz a gazelor din platoul continental al Mării Negre. Beneficiile proiectului se vor simți inclusiv în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a diferitelor zone ale țării mai ales pe timpul iernii când, din cauza temperaturilor scăzute, cresc foarte mult consumurile&#8221;, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, citat în comunicat.</p>
<p>Lucrările ar urma să se desfășoare în perioada 2018-2019. Anul acesta ar trebui ca faza I să fie finalizată, iar proiectul să fie pus în funcțiune, urmând ca partea a doua a lucrărilor să fie gata în 2019.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc516033229"></a>Anul viitor va fi introdusă TVA de 9% pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare</h3>
<p>Cota redusă de 9% a taxei pe valoarea adăugată (TVA) va fi extinsă, începând cu 1 ianuarie 2019, și la serviciile de alimentare cu apă și canalizare, în baza unui proiect de lege aprobat de Senat. În forma inițială, proiectul introducea această cotă redusă de TVA și pentru livrarea de electricitate și de gaze naturale, ca și pentru alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, dar aceste ultime prevederi nu au mai fost avizate, conform datelor Profit.ro.</p>
<p>Astfel, în forma acceptată de senatori, TVA de 9% va fi valabilă, de anul viitor, și pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare, inclusiv livrarea apei pentru irigații în agricultură, dar nu și pentru livrarea de energie. Senatul este prima Cameră sesizată, decizia urmând să aparțină Camerei Deputaților. Măsura propusă este argumentată prin faptul că, în prezent, aplicarea taxei pe valoarea adăugată în cazul serviciilor de utilități publice prezintă ”anomalia” aplicării cotei reduse de 9% pentru furnizarea apei, în schimb serviciul de colectare a apei menajere este taxat cu cota standard de 19%.</p>
<p>În trecut, au mai existat astfel de proiecte de extindere a cotei reduse pentru astfel de servicii, dar nu au fost adoptate.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc516117831"></a>ANRE: Operatorii burselor de gaze vor fi obligați să raporteze regulat prețurile minime și maxime</h3>
<p>Bursele de gaze vor fi obligate, de la 1 ianuarie 2019, să publice informații despre prețurile de tranzacționare, precum și lista companiilor care au depus oferte, potrivit unui ordin aprobat miercuri de Comitetul de reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), potrivit Economica.net.</p>
<p>Ordinul se referă la noile reguli generale privind piața centralizată de gaze naturale, unde va exista o piață a produselor standardizate pe termen scurt, precum și o piață a produselor standardizate pe termen mediu și lung.</p>
<p>Totodată, zilnic vor trebui să fie publicate prețul de închidere al zilei de tranzacționare, variația prețului de închidere al zilei față de prețul de închidere al zilei anterioare, prețul la sfârșitul zilei de tranzacționare, variația prețului la sfârșitul zilei de tranzacționare față de prețul la sfârșitul zilei de tranzacționare anterioară, precum și lista participanților înregistrați la piața care au depus minimum o ofertă în piață, indiferent de sensul acesteia &#8211; vânzare sau cumpărare.</p>
<p>Un alt aspect important vizat de ANRE este și acela care privește dezvoltarea piețelor Intra-Day (în cursul zilei de livrare) și PZU (piața pentru ziua următoare) pentru asigurarea echilibrării sistemului național de transport al gazelor naturale în așa fel încât să contribuie la creșterea siguranței și continuității alimentării cu gaze naturale.</p>
<p>SURSA: Economica.net</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>COMPANII, AFACERI</p>
<h3><a name="_Toc516117849"></a>Penny Market își lărgește aria de activitate</h3>
<p>Retailerul german Penny Market, operat de grupul REWE, deschide un nou magazin la Turda, rețeaua națională ajungând acum la 224 de unități, conform datelor centralizate de Profit.ro.</p>
<p>Cel de-al doilea magazin Penny Market din Turda este amplasat pe strada Andrei Mureșanu, nr. 5, are un spațiu de vânzare de 864 metri pătrați și o echipă de 14 angajați. Grupului german REWE a deschis primul magazin pe piața locală în anul 2005. Întreaga rețea este deservită de 3 centre logistice situate în localitățile: Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. În prezent, REWE România deține 224 de magazine Penny Market la nivel național și activează cu un număr de peste 4,300 de angajați.</p>
<p>Expansiunea locală continuă și în 2018 cu un număr de 20 – 25 de magazine noi.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ</p>
<h3><a name="_Toc515945217"></a>Profitul afacerii Stejarii deținută de Ion Țiriac a scăzut cu 12,5%</h3>
<p>Omul de afaceri Ion Țiriac a încasat anul trecut un profit cu 12,5% mai mic din afacerea Stejarii, cu apartamente de lux destinate închirierii, după ce în 2016 indicatorul crescuse fulgerător cu 80%, potrivit Capital.</p>
<p>În paralel, cifra de afaceri a crescut cu același procent de 12,5%. Complexul Stejarii, în care și Ion Țiriac are un apartament, a generat în 2017 un profit net de circa 4,33 mil. euro, față de 4,94 mil. euro un an mai devreme, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice.</p>
<p>Nivelul datoriilor Stejarii sunt de 55,8 mil. euro, în ușoară scădere față de nivelul din 2016. Țiriac a reușit să-și sporească numărul de chiriași în ultimii ani, după deschiderea complexului de agrement Stejarii Country Club, o investiție de 18 mil. euro inaugurată la sfârșitul lui 2013. Ion Țiriac a fost desemnat anul trecut cel mai bogat român de către revista Capital, cu o avere estimată la 1,7-1,8 mld. euro.</p>
<p>SURSA: Capital</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc516205079"></a>Prețul apartamentelor s-a majorat, în mai, la 1.215 euro pe metru pătrat</h3>
<p>Prețul mediu cerut pentru apartamentele scoase la vânzare în luna mai la nivel național a crescut la 1.215 euro pe metru pătrat, cu 1,5% peste nivelul consemnat la finele lunii aprilie, respectiv 1.197 de euro pe metru pătrat, se arată într-o analiză a unui portal imobiliar, remisa joi AGERPRES.</p>
<p>Tendința ascendentă a fost resimțită în toate marile centre regionale ale țării, atât pe piața veche, cât și pe cea nouă. Pe parcursul lunii mai, Iașiul a reușit, conform analizei realizate de Imobiliare.ro, să depășească pragul de 1.000 euro/mp ca medie de preț la apartamente, alăturându-se astfel celorlalte orașe mari, printre care se numără și Craiova.</p>
<p>De asemenea, apartamentele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,5% (de la 1.552 la 1.559 euro/mp), iar cele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale cu 2,2% (de la 1.460 la 1.492 euro/mp). În vreme ce locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 2% (de la 1.122 la 1.145 euro/mp), cele nou-construite au consemnat un avans apropiat, respectiv 2,2% (de la 1.127 la 1.152 euro/mp). În Iași, conform Imobiliare.ro prețurile solicitate pentru apartamente au înregistrat, luna trecută, o creștere de 5%, acesta reușind să depășească pragul de 1.000 euro/mp. Astfel, dacă un apartament din Iași putea fi achiziționat, în medie, cu 967 euro/mp în aprilie, acum acesta ar costa 1.015 euro/mp.</p>
<p>Apartamentele din blocurile vechi s-au scumpit cu 1,7%, de la 1.186 la 1.206 euro/mp. Cele din ansamblurile noi au consemnat un avans de 1,3%, de la 1.169 euro/mp la finele lui aprilie, până la 1.184 euro/mp la finele lui mai.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>IT&amp;C</strong></p>
<h3><a name="_Toc516033250"></a>Vodafone România va încheia un acord cu Telekom România</h3>
<p>Vodafone România a încheiat un acord cu Telekom România pentru servicii wholesale, pe baza căruia Vodafone va putea lansa servicii de internet fix și TV, folosind rețeaua de fibră optică a Telekom din zonele urbane, conform unui comunicat remis, marți, AGERPRES. &#8222;Acest acord reprezintă un pas înainte în implementarea uneia dintre prioritățile noastre principale, și anume extinderea către gospodării și familii. În plus față de oferta comercială existentă, clienții noștri vor beneficia, după implementarea acordului, de pachete convergente, care vor include servicii mobile, servicii fixe în bandă largă și de televiziune, însoțite de aceeași calitate a serviciilor de care se bucură deja în relația cu noi&#8221;, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România. Pe segmentul de clienți persoane fizice, Vodafone România oferă servicii de voce și date mobile, precum și serviciul de streaming video și de muzică 4GTV+.</p>
<p>Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc, unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicații mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date și comunicații fixe. Vodafone Group are divizii în 25 de țări, 46 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 18 țări. La 31 martie 2018, Vodafone Group avea 535,8 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile și 19,7 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix, incluzând India și toți clienții Vodafone din entitățile create în urma unor fuziuni și asocieri.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p><strong> </strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-4-8-iunie-2018-5545/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brief 28 mai-1 iunie 2018</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-28-mai-1-iunie-2018-5543/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-28-mai-1-iunie-2018-5543/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 16 Jun 2018 14:57:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[brief clubeconomic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=5543</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />Macroeconomie INS: Managerii preconizează creșteri în domeniile economiei Managerii estimează o creștere a activității în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii, o creștere moderată a numărului de salariați în construcții și servicii, precum și o creștere a prețurilor în construcții și în comerțul cu amănuntul, potrivit Tendințelor în evoluția activității economice în perioada mai &#8211; [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>Macroeconomie</p>
<h3><a name="_Toc515427728"></a><strong>INS: Managerii preconizează creșteri în domeniile economiei</strong></h3>
<p>Managerii estimează o creștere a activității în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii, o creștere moderată a numărului de salariați în construcții și servicii, precum și o creștere a prețurilor în construcții și în comerțul cu amănuntul, potrivit Tendințelor în evoluția activității economice în perioada mai &#8211; iulie 2018, publicate marți de Institutul Național de Statistică.</p>
<p>În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2018, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +14%), conform datelor centralizate de Agerpres. Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendință de creștere accentuată (sold conjunctural +47%), în timp ce, pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice se va înregistra scădere (sold conjunctural -27%), potrivit sursei citate.</p>
<p>În sectorul de servicii se estimează creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +7%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de creștere moderată (sold conjunctural +7%).</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc515340829"></a>MF: Guvernul nu intenționează suspendarea Pilonului II de pensii</h3>
<p>Guvernul nu intenționează suspendarea Pilonului II de pensii, acest subiect nefiind discutat în cadrul întâlnirilor cu oficialii europeni, precizează, vineri, reprezentanții Ministerului Finanțelor, conform Agerpres. Potrivit acestora, oficialii români vor prezenta, în perioada următoare, rezultatul evaluării Pilonului II de pensii administrate privat. &#8222;Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la &#8216;intenția Guvernului de a inversa reforma sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul II de pensii&#8217;, Ministerul Finanțelor Publice face următoarele precizări: Raportul DG ECFIN (Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare din cadrul Comisie europene, n.r.), în urma misiunii de evaluare de la începutul lunii aprilie, prezintă doar punctul de vedere al oficialilor europeni asupra discuțiilor de pe agendă. În acest sens, afirmația &#8222;Guvernul are în vedere o inversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul 2 de pensii&#8221; este o apreciere subiectivă&#8221;, afirmă reprezentanții de la Finanțe.</p>
<p>De asemenea, discuția referitoare la Pilonul II de pensii a reapărut în spațiul public după ce Programul legislativ 2018 pentru perioada mai &#8211; decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul în 28 aprilie, anunță existența unui proiect de lege potrivit căruia contribuțiile la Pilonul II ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie &#8211; 31 decembrie 2018. Mai mult, documentul propunea o contribuție a angajatului, în suma fixa, de 84 lei în primul an care urmează să crească anual pana la 125 lei în anul 5, dedusă din impozitul pe venit. Totodată, și angajatorul ar putea plăti această contribuție care, în cazul său, urmează să fie dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați). Reacțiile nu au întârziat să apară, cele mai importante organizații din mediul de afaceri solicitând menținerea Pilonului II.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc515427731"></a><strong>Resțantele la creditele în lei s-au micșorat în aprilie</strong></h3>
<p>Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna aprilie 2018, se cifrează la 5,22 miliarde de lei, în scădere cu 1% față de suma raportată în martie 2018, iar restanțele la creditele în valută au coborât cu 1,47%, la 4,21 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).</p>
<p>De asemenea, totalul creditelor în lei atingea, în aprilie, 152,94 miliarde de lei (cu 1,38% peste valoarea din luna precedentă), din care 63,32 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 85,58 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație. Creditele în valută totalizau 88,16 miliarde echivalent lei în aprilie 2018 (cu 0,36% mai puțin față de martie 2018), din care 44,89 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 40,23 miliarde de lei credite luate de populație.</p>
<p>În același timp, bucureștenii aveau, la finele lunii aprilie, credite în lei restante în suma de 1,85 miliarde de lei și în valută de 2 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 55,35 miliarde de lei, iar al celor în valută la 42,94 miliarde de lei.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>UTILITĂȚI, ENERGIE</p>
<h3><a name="_Toc515423591"></a><a name="_Toc515424910"></a><a name="_Toc515427746"></a><strong>Pretul certificatelor de CO2 s-a dublat</strong></h3>
<p>În condițiile în care cotațiile certificatelor de emisii de dioxid de carbon au crescut dramatic, Complexul Energetic Oltenia, companie care este obligată să le cumpere pentru a putea produce energie, va fi obligată să plătească mai mult, potrivit Economica.net.</p>
<p>Prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon s-a dublat, pe piața secundară, de la începutul anului până acum. Astfel, potrivit datelor de pe platforma EEX (European Energy Exchange), pe piața secundară un certificat de emisii se tranzacționează acum cu 16 euro, față de 8 euro la începutul anului. Situația pune presiune pe Complexul Energetic Oltenia, unul dintre primii doi producători de energie electrică din România, alături de Hidroelectrica.</p>
<p>Complexul Energetic Oltenia a obținut anul trecut un profit net de 180,8 milioane de lei, față de o pierdere netă de 139,8 milioane de lei din anul 2016. Cifra de afaceri a fost de 2,9 miliarde de lei, în creștere cu 30% față de valoarea indicatorului din anul precedent, 2,2 miliarde de lei. CEO are o capacitate totală instalată de 3.240 MW, operând 11 grupuri în termocentralele Turceni, Rovinari, Isalnița și Craiova 2. Compania și-a planificat pentru acest an un buget de investiții de 810 milioane de lei, cea mai mare sumă urmând să fie alocată pentru centrala Rovinari.</p>
<p>SURSA: Economica.net</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc515340847"></a>Complexul Energetic Oltenia și-a programat pentru acest an investiții de 810 milioane de lei</h3>
<p>Complexul Energetic Oltenia și-a planificat pentru acest an un buget de investiții de 810 milioane de lei, cea mai mare suma urmând să fie alocată pentru centrala Rovinari, potrivit datelor postate pe site-ul companiei.</p>
<p>Astfel, din suma totală, pentru sucursala Rovinari se vor cheltui 370 de milioane de lei, pentru Turceni &#8211; 112 milioane de lei și pentru Isalnita &#8211; 62 de milioane de lei. La sucursala Craiova II se vor investi 52 de milioane de lei, iar la Direcția Minieră, 202 milioane de lei, conform datelor centralizate de Agerpres.</p>
<p>În același timp, reprezentanții CE Oltenia mai precizează că fondurile alocate din surse proprii pentru investiții au fost în continuă creștere, de la 345 de milioane de lei în 2013, la 473 milioane de lei în 2017. Complexul Energetic Oltenia a obținut anul trecut un profit net de 180,8 milioane de lei, față de o pierdere netă de 139,8 milioane de lei din anul 2016. Cifra de afaceri a fost de 2,9 miliarde de lei, în creștere cu 30% față de valoarea indicatorului din anul precedent, 2,2 miliarde de lei.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3>Analiză asupra prețurilor gazelor naturale</h3>
<p>România a înregistrat, în semestrul doi din 2017, cel mai mic preț mediu (exprimat în euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,1 euro per 100 kWh), tariful fiind puțin sub jumatate din pretul mediu din UE 28 (6,3 euro per 100 kWh), conform datelor publicate pe 30 mai de Oficiul European de Statistica (Eurostat).</p>
<p>La nivelul UE, taxele si cotizațiile au reprezentat peste un sfert (27%) din prețul gazelor pentru consumatorii casnici, potrivit Bursa. Și la energia electrică destinată populației, România se situează printre țările cu prețuri scăzute în UE, cu un tarif de 12,9 euro pentru 100 de kWh. Cele mai ridicate prețuri se înregistrează în Germania (30,5 euro pentru 100 de kWh), Danemarca (30,1 euro pentru 100 de kWh) și Belgia (28,8 euro pentru 100 de kWh).</p>
<p>La nivelul UE, în perioada cuprinsă între semestrul doi din 2016 și semestrul doi din 2017, prețul la energia electrică destinată populației a scăzut cu 0,2%, la 20,5 euro, pentru 100 de kWh.</p>
<p>SURSA: Bursa</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ</p>
<h3><a name="_Toc515514356"></a>INS: Numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale s-a majorat cu 10,3%</h3>
<p>Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în primele patru luni din 2018 a fost de 11.852, în creștere cu 10,3% față de perioada similară din 2017, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate miercuri.</p>
<p>Potrivit sursei citate, au fost înregistrate creșteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+394 autorizații), Sud-Vest Oltenia (+254), Sud-Muntenia (+246), Nord-Est (+114), Sud-Est (+65) și Centru (+54). Scăderi au fost în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-14 autorizatii) și București-Ilfov (-5), potrivit Agerpres.</p>
<p>De asemenea, datele INS arată că în luna aprilie 2018 s-au eliberat 3.735 autorizații pentru construirea de clădiri rezidențiale, din care 60,3% sunt pentru zona rurală.</p>
<p>Conform INS, în luna aprilie 2018, față de aceeași lună a anului precedent, se remarcă o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (+408 autorizații), creștere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+125 autorizații), Sud-Muntenia (+88), Sud-Est (+74), Nord-Est (+67), Sud-Vest Oltenia (+55) și Centru (+24). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: București-Ilfov (-17 autorizații) și Nord-Vest (-8).</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-28-mai-1-iunie-2018-5543/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brief 14-18 mai 2018</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-14-18-mai-2018-5462/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-14-18-mai-2018-5462/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 29 May 2018 19:21:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[brief]]></category>
		<category><![CDATA[club economic]]></category>
		<category><![CDATA[clubeconomic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=5462</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />MACROECONOMIE România se află printre țările cu cea mai mare creștere economică din UE Letonia, Polonia, Ungaria, Cehia și România au înregistrat în primul trimestru din 2018 cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2017, arată estimarea preliminară publicată marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Economia zonei [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>MACROECONOMIE</p>
<h3><a name="_Toc514216971"></a>România se află printre țările cu cea mai mare creștere economică din UE</h3>
<p>Letonia, Polonia, Ungaria, Cehia și România au înregistrat în primul trimestru din 2018 cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2017, arată estimarea preliminară publicată marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).</p>
<p>Economia zonei euro a urcat cu 2,5% în primele trei luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2017, iar Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 2,4%, potrivit Agerpres. În trimestrul patru din 2017, expansiunea a fost de 2,8% în zona euro și de 2,7% în UE. Cele mai mari creșteri anuale din UE în perioada ianuarie &#8211; martie 2018 s-au înregistrat în Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7%), Cehia (4,5%) și România (4,2%).</p>
<p>De asemenea, în estimarea Eurostat nu sunt disponibile datele din opt state (Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Luxemburg, Malta, Slovenia și Suedia) privind evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2018. Conform datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, pe serie brută, și cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2017 Produsul intern brut în trimestrul I 2018 s-a menținut, în termeni reali, la același nivel cu cel înregistrat în trimestrul IV 2017.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<h3><a name="_Toc514216972"></a>Economia României s-a majorat cu 4% în primul trimestru</h3>
<p>Economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, pe serie brută, și cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2017, arată primele estimări publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).</p>
<p>Produsul intern brut în trimestrul I 2018 s-a menținut, în termeni reali, la același nivel cu cel înregistrat în trimestrul IV 2017. &#8222;Față de același trimestru din anul 2017, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 4% pe seria brută și cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustata sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2018, fiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în 5 aprilie 2018&#8221;, precizează INS.</p>
<p>Totodată, Comisia Naționala de Prognoză estimează că avansul economiei în acest an va fi de 6,1%, urmat de creșteri de 5,7% în 2019 și 2020 și de 5% în 2021, potrivit Agerpres. În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<h3><a name="_Toc514216973"></a>ING și BCR revizuiesc în jos prognoza de creștere economică a României</h3>
<p>ING Bank a revizuit de la 4,7% la 3,5% prognoza de creștere economică în 2018, după datele aferente primului trimestru, care arată o încetinire considerabilă a creșterii PIB, conform Profit.ro.</p>
<p>ING se așteaptă ca BNR să nu mai majoreze dobânda cheie în acest an și vede dificultăți mult mai ridicate pentru Guvern să atingă ținta de deficit, în contextul unei evoluții mai slabe a economiei. BCR a revizuit, de asemenea, prognoza de creștere de la 4,7% la 4,1% pentru acest an. Statistica a anunțat azi o creștere de 4% în primul trimestru din 2018 comparativ cu perioada similară din 2017 și o stagnare față de ultimul trimestru din 2017.</p>
<p>De asemenea, economiștii BCR au fost mai rezervați în prognozele anterioare și anticipau o stagnare a PIB față de ultimul trimestru din 2017 și un avans anual de 4,7%. Atât BCR, cât și ING se așteaptă ca economia să arate un avans mai mare în al doilea trimestru.</p>
<p>Potrivit ING, BNR va fi grevată de politica fiscală suboptimă în continuare, în condițiile în care alegerile din 2018 și 2019 e puțin probabil să aducă ajustări fiscale. Astfel, BNR va relua întărirea politicii monetare mai ales pentru a preveni deprecierea leului și să evite, astfel, ciclul de depreciere-inflație-depreciere, notează ING.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<h3><a name="_Toc514130711"></a>Deficitul de cont curent a atins 967 milioane de euro</h3>
<p>Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 967 milioane de euro, în primele trei luni din 2018, în creștere cu peste 25% comparativ cu cel din perioada similară din 2017, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naționale a României (BNR) remis, luni, AGERPRES.</p>
<p>În perioada similară a anului trecut, deficitul de cont curent s-a cifrat la 770 de milioane de euro. Conform sursei citate, în structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 460 milioane de euro, balanța serviciilor a avut un excedent mai mic cu 94 milioane de euro, iar cea a veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 328 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mare cu 29 milioane de euro.</p>
<p>Totodată, în perioada ianuarie &#8211; martie 2018, datoria externă totală a crescut cu 2,050 miliarde euro. Datoria externă pe termen lung a însumat 69,598 miliarde euro la 31 martie 2018 (72,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2017, iar datoria externă pe termen scurt a ajuns la finele lui martie la nivelul de 25,929 miliarde euro (27,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,3% față de 31 decembrie 2017.</p>
<p>Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2018 a fost de 84,8%, comparativ cu 87,2% la finele lui 2017.</p>
<p>SURSA: Agerpres<a name="_Toc514130712"></a></p>
<h3>INS: Rata anuală a inflației s-a majorat la 5,2%</h3>
<p>Rata anuala a inflației a urcat la 5,2% în aprilie 2018, de la 5% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 7,2%, a celor alimentare cu 4% și a serviciilor cu 2,83%.</p>
<p>De asemenea, o rată mai mare a inflației anuale a fost consemnată în luna iunie 2013, când prețurile de consum au urcat cu 5,37%. &#8222;Prețurile de consum în luna aprilie 2018 comparativ cu luna aprilie 2017 au crescut cu 5,2%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 4,3%. Rata medie a inflației în ultimele 12 luni (mai 2017 &#8211; aprilie 2018) față de precedentele 12 luni (mai 2016 &#8211; aprilie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,2%&#8221;, se arată într-un comunicat al INS.</p>
<p>În același timp, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, pe 9 mai, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prognoza anterioară indica o inflație de 3,5% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ</p>
<h3><a name="_Toc514305127"></a>NN Asigurari de Viață crește dividendele</h3>
<p>NN Asigurări de Viață, cel mai mare jucător local de profil, va acorda acționarilor dividende în suma de 33,81 milioane de lei pentru exercițiul financiar al anului 2017, comparativ cu 24,16 milioane de lei în 2016 și 17,45 milioane de lei în 2015, potrivit datelor Profit.ro.</p>
<p>În același timp, profitul net total al asiguratorului în 2017 a fost de 34,33 milioane de lei, de la 25,66 milioane de lei în 2016 și 18,63 milioane de lei în 2015. Potrivit datelor furnizate Profit.ro, NN Asigurări de Viatță a acordat, pentru anii 2005 – 2014, dividende în suma totală de 277 milioane de lei, din care 24,7 milioane de lei (5,5 milioane de euro) pentru 2014.</p>
<p>Cu o cota de 36,52%, NN Asigurări de Viață (fosta ING Asigurări de Viață) este cel mai mare asigurator de profil din România și a subscris în 2017 prime de 736,94 milioane de lei, în creștere cu 11,4% față de anul precedent. Principalii concurenți ai companiei sunt BCR Asigurări de Viață și BRD Asigurări de Viață. Piața asigurărilor generale și de viață din România a atins 9,7 miliarde de lei în 2017, cu 3,5% mai mult comparativ cu anul precedent, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Asigurările de viață au generat subscrieri de 2,02 miliarde lei, în urcare cu aproape 21% față de 2016.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<h3><a name="_Toc514390870"></a>ING Bank România a evoluat pe segmentul financiar</h3>
<p>ING Bank România a anunțat joi o creștere de 32% a veniturilor în primele trei luni ale acestui an, până la 425 milioane lei, în contextul în care numărul de clienți activi a crescut cu 15%. ”Numărul de clienți activi a crescut cu 15% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul de clienți cu salariul la ING a crescut cu 24% în ultimul an”, se arată în comunicat.</p>
<p>Totodată, profitul brut a ajuns la 214 milioane lei, cu 95 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, datorită unei creșteri puternice a veniturilor, dar și a unor costuri de risk și operaționale bine controlate, conform datelor furnizate de Profit.ro.</p>
<p>În același timp, rata creditelor neperformante este în continuă scădere, ajungând la finalul primului trimestru la 3,1%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în martie 2017. Portofoliul de credite al băncii a ajuns la 21.4 miliarde la finalul lunii martie 2018, mai mare cu 16% față de acum 12 luni, acoperind o cotă de piață de 8,9%, o creștere de 0.9 puncte procentuale față de martie 2017.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>UTILITĂȚI, ENERGIE</p>
<h3>Cererea de gaze naturale crește</h3>
<p>Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat miercuri obligația de constituire a stocului minim ce revine fiecărui titular de licență de furnizare care asigură aprovizionarea cu gaze naturale a clienților finali. ”Pentru asigurarea continuității în alimentarea cu gaze naturale și pe perioada sezonului rece, până la data de 31 octombrie 2018, furnizorii clienților finali au obligația de a constitui, pe perioada sezonului cald, un stoc minim de 21.361.818, 260 MWh”, a informat ANRE.</p>
<p>Această cantitate este defalcată astfel: stocul aferent categoriei de clienți finali casnici – 9.054.583 MWh, stocul aferent categoriei de clienți finali producători de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației – 3.538.781 MWh, în timp ce stocul aferent categoriei de clienți finali noncasnici este de 8.768.453 MWh, scrie News.ro.</p>
<p>De asemenea, în funcție de modificările care vor interveni în portofoliul de clienți finali, ca urmare a schimbării furnizorului de gaze naturale în perioada 29 martie – 20 septembrie 2018, obligațiile de stoc minim aferente fiecărui furnizor vor fi recalculate și ajustate în mod corespunzător, în luna octombrie, fără ca valoarea totală a stocului minim național aprobată miercuri să fie afectată, adaugă reprezentanții ANRE.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<h3><a name="_Toc514351672"></a><a name="_Toc514390880"></a>INS: Conductele de petrol și gaze aveau o lungime de 16.601 kilometri la finele lui 2018</h3>
<p>Conductele magistrale petroliere și de gaze aveau, la finele anului trecut, o lungime de 16.601 kilometri, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.</p>
<p>Din totalul conductelor, 80,5% (13.350 kilometri) erau destinate transportului de gaze naturale, din care 12.797 kilometri pentru transport gaze naturale și 553 kilometri pentru tranzit internațional, potrivit Agerpres.</p>
<p>De asemenea, conductele pentru transportul țițeiului aveau o lungime de 2.776 kilometri (16,7% din total), cele pentru transport gazolină 336 kilometri (2%) și cele pentru transport etan &#8211; 139 kilometri (0,8%), potrivit sursei citate.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<h3><a name="_Toc514390891"></a>Rompetrol repornește instalația de polietilenă de înaltă densitate</h3>
<p>Rompetrol, singura companie din România care operează instalații petrochimice, anunță repornirea instalației de polietilenă de înaltă densitate (HDPE) de pe platforma rafinăriei Petromidia, potrivt Economica.net.</p>
<p>Compania va continua și în acest an investițiile în petrochimia de la Midia. &#8222;Compania și-a propus repornirea în perioada următoare a instalației de polietilenă de înaltă densitate, oprită timp de peste patru ani din cauza volatilității ridicate a cotațiilor la materia primă (etilenă) și produse finite. În acest sens, s-au început în primul trimestru al anului procedurile de revizie și testare a instalației (verificare/modernizare echipamente, avizări, etc)&#8221;, se arată în comunicatul companiei Rompetrol Rafinare Constanța, emis cu ocazia prezentării bilanțului pentru primul trimestru al acestei luni.</p>
<p>Potrivit comunicatului, 12% din investițiile programate în acest an, de 57 de milioane de dolari, vor merge către petrochimia de la Midia. Creșterea pe partea de produse petrochimice face parte de altfel din strategia companiei austriece OMV pentru perioada 2018-2025. Principalii acționari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% &#8211; direct și indirect) și statul român prin Ministerul Energiei (44,7%).</p>
<p>SURSA: Economica.net</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-14-18-mai-2018-5462/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brief 23-29 aprilie 2018</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-23-29-aprilie-2018-5348/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-23-29-aprilie-2018-5348/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 04 May 2018 07:16:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[brief]]></category>
		<category><![CDATA[club economic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=5348</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />MACROECONOMIE România se află printre țările UE cu cele mai mici datorii guvernamentale Datoria guvernamentală a României se situa, la sfârșitul trimestrului patru din 2017, la 300,7 miliarde de lei, sau 35% din PIB, în scădere cu 0,4 puncte procentuale de la 35,5% din PIB, în precedentele trei luni, arată datele publicate marți de Oficiul [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>MACROECONOMIE</p>
<h3><a name="_Toc512404115"></a>România se află printre țările UE cu cele mai mici datorii guvernamentale</h3>
<p>Datoria guvernamentală a României se situa, la sfârșitul trimestrului patru din 2017, la 300,7 miliarde de lei, sau 35% din PIB, în scădere cu 0,4 puncte procentuale de la 35,5% din PIB, în precedentele trei luni, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).</p>
<p>Comparativ cu trimestrul trei din acest an, șapte state membre UE au înregistrat, în perioada octombrie-decembrie 2017, o creștere a datoriei guvernamentale ca raport din PIB, în timp ce în 21 de state datoria guvernamentală a coborât (inclusiv în România), potrivit Agerpres. Cel mai scăzut nivel al datoriei guvernamentale ca raport din PIB în trimestrul patru din 2017 s-a înregistrat în Estonia (9%), Luxemburg (23%), Bulgaria (25,4%), Cehia (34,6%) și România (35%) iar cel mai ridicat nivel în Grecia (178,6%), Italia (131,8%) și Portugalia (125,7%). În cazul zonei euro, datoria guvernamentală a scăzut în perioada octombrie-decembrie 2017 la 86,7% din PIB, de la 88,1% din PIB în trimestrul trei din 2017.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc512404116"></a>Ungaria si Romania dețin cel mai mare nivel al deficitului bugetar din UE</h3>
<p>Ungaria și România înregistrau în trimestrul patru din 2017 cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental din UE, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).</p>
<p>De asemenea, în zona euro, deficitul guvernamental s-a situat la 0,6% din PIB în trimestrul patru din 2017, stabil comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce în Uniunea Europeană deficitul guvernamental s-a situat tot la 0,6% din PIB, în scădere față de 0,7%. În România, deficitul guvernamental a scăzut la 2,4% din PIB în trimestrul patru din 2017, de la 2,9% din PIB în precedentele trei luni și 3,6% din PIB în perioada octombrie-decembrie 2016. Majoritatea statelor membre UE au înregistrat, în trimestrul patru din 2017, excedent bugetar: Malta (4,5% din PIB), Cehia și Luxemburg (ambele cu 2,3 % din PIB), Danemarca și Suedia (ambele cu 1,6% din PIB), Finlanda (1,1% din PIB), Germania (1,3% din PIB), Olanda (1% din PIB), Bulgaria (0,5% din PIB) și Slovacia (0,3% din PIB), iar Estonia și Lituania au avut echilibru bugetar.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>UTILITĂȚI, ENERGIE</p>
<h3><a name="_Toc512490622"></a>Senatorii au decis ca turnurile turbinelor eoliene să fie impozitate</h3>
<p>Codul Fiscal va fi modificat pentru a include în categoria clădirilor și turnurile de susținere a turbinelor eoliene, conform unui proiect de lege susținut de Ministerul Finanțelor și aprobat miercuri de Senat, conform Profit.ro. Prin această modificare, autoritățile locale vor putea impune taxe și impozite pentru astfel de construcții. Proiectul de lege a fost inițiat de actualul partid de guvernământ, care a considerat că trebuie dezbătut în procedura de urgență.</p>
<p>În prezent, Codul Fiscal stabilește, la capitolul taxe și impozite locale, că este definită drept ”clădire &#8211; orice construcție situată deasupra solului și/ sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite”. Autorii proiectului de lege propun completarea articolului cu următoarea prevedere: ”În categoria clădirilor se includ și turnurile de susținere a turbinelor eoliene”. Inițiatorii arată că noul Cod Fiscal, aprobat în 2015, a creat neclarități în domeniu, fiind necesară revenirea la prevederea vechiului cod, care încadra turnurile de susținere a turbinelor eoliene în categoria clădirilor asupra cărora autoritățile administrației publice locale puteau să impună impozite și taxe locale. Pentru acest proiect de lege, Camera Deputaților este forul decizional al Parlamentului.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IT&amp;C</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc512404160"></a>Avenir Telecom își lărgește piața de comercializare</h3>
<p>Distribuitorul de telefoane mobile și accesorii Avenir Telecom lansează o nouă linie de business, centrată pe telefoanele mobile și accesoriile Energizer, ce vizează deschiderea de magazine tip insulă în galeriile marilor centre comerciale din București și din țară. „Decizia a venit ca urmare a creșterii vânzărilor de telefoane mobile și de accesorii la nivelul întregii piețe, susținută de comportamentul de consum al cumpărătorilor români, care își doresc produse de calitate, certificate și cu garanție crescută, la prețuri accesibile. În acest context, considerăm o oportunitate deschiderea de magazine proprii, tip insulă, în care sa vindem doar produse Energizer”, a declarat Costin Soare, director general Avenir Telecom.</p>
<p>Pe lângă inaugurarea de magazine proprii Avenir Telecom, subsidiara locală a grupului francez Avenir Telecom SA, a devenit hub regional de distribuție, gestionând din România vânzările pentru patru țări: Polonia, Cehia, Slovacia și Republica Moldova în România. Avenir Telecom operează unul dintre cei mai mari retaileri GSM, Internity, cu o rețea națională de 50 de magazine.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ</p>
<p><strong>Acţionarii Băncii Transilvania au reales Consiliul de Administraţie pentru următorii patru ani</strong></p>
<p><strong>Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua cea mai mare bancă din România, a anunţat joi că acţionarii săi au reales Consiliul de Administraţie pentru următorii patru ani, iar Horia Ciorcilă a primit al cincilea mandat pentru funcţia de preşedinte al board-ului, scrie News.ro .</strong></p>
<p>”Horia Ciorcilă, fondator BT şi preşedinte al Consiliului de Administraţie din anul 2002, a primit al cincilea mandat consecutiv pentru această funcţie. De asemenea, cei şase membri CA au obţinut un nou mandat din partea acţionarilor”, a anunţat joi banca.</p>
<p>Componenţa Consiliului de Administraţie al băncii este următoarea: Horia Ciorcilă (preşedinte) şi membrii Ivo Gueorguiev (Marea Britanie), Thomas Grasse (Germania), Costel Lionăchescu, Costel Ceocea, Vasile Puşcaş şi Mirela Bordea, scrie <a href="https://www.news.ro/economic/actionarii-bancii-transilvania-au-reales-consiliul-de-administratie-pentru-urmatorii-patru-ani-1922400226002018041018082922"><strong>News.ro</strong></a>.</p>
<p>În perioada 2014–2018, sub coordonarea Consiliului de Administraţie, cota de piaţă a BT a crescut cu 4%, Banca Transilvania ajungând în anul 2016 pe locul 2 în topul băncilor din România, potrivit. Economica.net.</p>
<p>BT a devenit una dintre cele mai mari 100 de bănci din Europa. Recent, Banca Transilvania a marcat două dintre cele mai mari achiziţii din ţară: Volksbank România şi Bancpost.</p>
<p>Banca Transilvania a raport în primul trimestru un profit net mai mare cu circa 49%, de 366 milioane lei, în timp ce profitul Grupului Financiar Banca Transilvania a urcat cu 46%, la 389 milioane lei.</p>
<p>De asemenea, Banca Transilvania a realizat în primele trei luni ale acestui an venituri operaţionale de 735,76 milioane lei, cu peste 26% mai mari, iar veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 13,6%, la 518,23 milioane lei.</p>
<p>În primele trei luni ale acestui an, banca a acordat 44.000 de credite noi clienţilor persoane fizice, IMM şi Corporate.</p>
<p>Cu peste 13% cotă de piaţă, Banca Transilvania este a doua bancă din România. BT are peste 2,5 milioane de clienţi activi, circa 7.000 de angajaţi şi aproape 500 de sedii.</p>
<p>Banca Transilvania are în prezent peste 28.000 de acţionari români persoane fizice şi aproape 55% capital românesc.</p>
<p>Banca Transilvania are o capitalizare de 11,89 miliarde lei.</p>
<h3><a name="_Toc512576243"></a>Valoarea restanțelor firmelor și populației la bănci s-a diminuat în martie</h3>
<p>Valoarea totală a creditelor restante în lei și valută ale populației și firmelor, înregistrată la 31 martie 2018, se cifrează la 9,558 miliarde de lei, în scădere cu 27,7%, fatță de suma raportată la finalul lunii similare din 2017, conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).</p>
<p>Astfel, restanțele în lei însumau peste 5,27 miliarde lei, fiind în scădere cu 12,8%, iar cele în valută s-au depreciat cu peste 40%, la 4,26 miliarde lei, potrivit Economica.net.</p>
<p>De asemenea, numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,12% în februarie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 672.516, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 7,24 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 3,12 miliarde în lei și echivalentul a 2,92 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,21 miliarde lei.</p>
<p>SURSA: Economica.net</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc512576260"></a>Grupul Siemens prelungește contractul cu West Gate</h3>
<p>Grupul german Siemens, cu afaceri în România de 160 milioane de euro în 2016 din activități în domeniile electrificării, automatizărilor și digitalizării, a prelungit contractul de închiriere pentru încă 5 ani a spațiului de birouri cu West Gate, parc de afaceri deținut de Liviu Tudor.</p>
<p>În același timp, suprafață închiriată a fost extinsă cu aproximativ 700 metri pătrați West Gate găzduiește Siemens încă din 2008, iar contractul recent semnat va intra în vigoare în luna decembrie 2018, conform Profit.ro. West Gate este amplasat în cartierul Militari, în imediata apropiere a stației de metrou Preciziei, fiind compus din cinci clădiri de birouri, având o suprafață totală închiriabilă de 75.000 de metri pătrați. Compania a dezvoltat parcurile de birouri West Gate și Novo Park, care totalizează circa 150.000 de metri pătrați de spații de birouri de clasa A. Genesis Property este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus privat din România, West Gate Studios, care cuprinde 925 de garsoniere și apartamente destinate închirierii. Valoarea investițiilor realizate de Genesis Property în România se ridică la peste 400 de milioane de euro.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc512490627"></a>Sun Plaza se află printre preferințele vizitatorilor</h3>
<p>Centrul comercial Sun Plaza, situat în sudul Bucureștiului și care reunește peste 170 de magazine pe o suprafață închiriabilă de 81.000 de metri pătrați, a depășit pragul de 100 de milioane de vizitatori, potrivit datelor Profit.ro.</p>
<p>Centrul comercial a încheiat recent un amplu proces de reconfigurare. Peste 20.000 de metri pătrați de spații comerciale au făcut obiectul reconfigurarilor, dintre care 11.000 de metri pătrați într-o aripă nou construită în care au fost inaugurate peste 40 de noi magazine, Sun Plaza având în prezent un grad de ocupare de 100%. Sun Plaza este deținut de către compania austriacă S IMMO AG. Principalii chiriași ancoraă ai centrului comercial sunt Cora, Leroy Merlin, Cinema City, H&amp;M, Zara, C&amp;A, Forever 21, Altex, Bebetei și Flanco.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-23-29-aprilie-2018-5348/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brief 19-25 martie</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-19-25-martie-5183/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-19-25-martie-5183/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Mar 2018 08:51:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[club economic]]></category>
		<category><![CDATA[clubeconomic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=5183</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ Ministerul Finantelor a împrumutat 473 milioane lei de la bănci Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 473 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat tip benchmark pe 73 de luni, la un randament mediu de 4,20% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ</p>
<h3><a name="_Toc509293102"></a><strong>Ministerul Finantelor a împrumutat 473 milioane lei de la bănci</strong></h3>
<p>Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 473 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat tip benchmark pe 73 de luni, la un randament mediu de 4,20% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).</p>
<p>Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, însă băncile au supra-subscris oferta, până la 576 milioane lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit luni, potrivit Agerpres.</p>
<p>De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat în martie 2018 împrumuturi de la băncile comerciale de aproximativ 3,95 miliarde de lei, din care 3,5 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 450 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<h3><a name="_Toc509465926"></a></h3>
<h3>Credit Europe Bank Romania a progresat în 2017</h3>
<p>Credit Europe Bank România încheiat anul financiar 2017 cu 54 milioane lei profit brut, în creștere cu 32% față de anul anterior, și un venit operațional – înainte de provizioane, de 221 milioane lei, conform Profit.ro.</p>
<p>De asemenea, în 2017, totalul depozitelor clienților a rămas constant, la un nivel de peste 600 de milioane de euro. Banca a avut o rată a solvabilității de 20%. „Pe segmentul retail, sub brand-ul CardAvantaj, cardurile de credit au continuat să fie principalul motor al creșterii. Numărul acestora a continuat să se mărească, iar rulajul sumelor utilizate a crescut cu peste 10% față de 2016. O astfel de creștere este rezultatul atragerii de noi clienți precum și a activării portofoliului actual”, a declarat Yakup Cil, CEO al Credit Europe Bank România.</p>
<p>Totodată, banca țintește către o creștere a vânzărilor de carduri de 20% și o majorare a rulajului sumelor utilizate cu peste 15% față de anul trecut, concomitent cu o mărire a cotei de piață și a rentabilității.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc509293105"></a><strong>România pierde încrederea investitorilor străini </strong></h3>
<p>Când BNR a prezentat balanța de plăți pe luna ianuarie, veștile bune au fost că am avut totuși un excedent al contului curent, chiar dacă mai mic decât cel din luna ianuarie 2017, potrvit Economica.net.</p>
<p>De asemenea, veștile proaste au fost că investițiile străine directe au scăzut cu 19,9% an la an și depozitele nerezidenților s-au diminuat cu peste 200 de milioane de euro într-o singură lună. „Statisticile privind evoluția balanței de plăți în luna ianuarie 2018, prezentată de BNR, indică o continuare a tendinței de deteriorare a contului curent, evoluție determinată de avântul cererii interne, susținut de nivelul redus al costurilor reale de finanțare.</p>
<p>Pe de altă parte, conform acestor statistici investițiile străine directe au scăzut, iar datoria externă totală s-a diminuat, evoluții care reflectă intensificarea gradului de prudență, în contextul incertitudinilor din sfera politicii economice&#8221;, a declarat Adrian Radulescu, economist sef Banca Transilvania.</p>
<p>Datoria externă totală pe termen scurt a crescut cu 1.7% ytd la 25.6 miliarde euro în prima lună a anului curent, evoluție influențată și de majorarea costurilor de finanțare. Anul trecut, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de peste 6,464 miliarde de euro, în creștere cu 84,79% comparativ cu anul anterior.</p>
<p>SURSA: Economica.net</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>COMPANII, AFACERI</p>
<h3><a name="_Toc509465948"></a>Kaufland deschide trei magazine în Republica Moldova</h3>
<p>Retailerul Kaufland a demarat construcția primelor trei magazine în Chișinău și intenționează să deschidă 15 magazine în Republica Moldova, 6 dintre ele fiind în Chișinău. Kaufland dorește să investească peste 100 de milioane de euro în primii trei ani de activitate în Republica Moldova.</p>
<p>În acest sens, vor fi create cel puțin 1.000 de locuri de muncă în următorii 5 ani. În același timp, compania planifică să mai investească câte 30-50 de milioane de euro anual.</p>
<p>După deschiderea acestor trei magazine, Kaufland va continua extinderea, intenția fiind de a deschide magazine de minimum 2.000 de metri pătrați, localizate în orașe cu cel puțin 30.000 de locuitori și cu o arie de acoperire de peste 60.000 de locuitori. În Europa, Kaufland serbează 50 de ani de existență.</p>
<p>SURSA: Curierul Național</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc509293123"></a><strong>Compania Bilbor a fost scoasă la vânzare</strong></h3>
<p>Activele producătorului de apă minerală Bilbor Mineral Water, intrat în insolvență în urmă cu aproape 3 ani, au fost reofertate la vânzare, dar la un preț și mai mic decât ultima ofertă, fiind fixat acum la 3,2 milioane euro, conform datelor Profit.ro.</p>
<p>În primăvara anului trecut, Profit.ro anunța în exclusivitate că brandul a fost evaluat la peste 5 milioane de euro, Tymbark, producător controlat de grupul polonez Maspex Wadowice, fiind interesat să preia compania, informația fiind atunci confirmată. Bilbor Mineral Water face parte din grupul United Romanian Breweries Bereprod (URBB).</p>
<p>Totodată, Bilbor Mineral Water a fost lansată în 2010 și a presupus o investiție inițială în valoare de peste 10 milioane de euro în construcția unei fabrici în localitatea Bilbor, din județul Harghita, la 12 kilometri de Borsec. Pe lângă Bilbor, URBB are în portofoliu mărci de bere precum Tuborg, Carlsberg și Skol și sucurile Granini.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>UTILITĂȚI, ENERGIE</p>
<h3><a name="_Toc509465933"></a>Importurile de gaze s-au diminuat la începutul anului 2018</h3>
<p>România a importat, în ianuarie 2018, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 202.200 tone echivalent petrol (tep), cu 28,7% (81.400 tep) mai puțin față de perioada similară din 2017, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică /INS/.</p>
<p>Producția internă de gaze naturale a depășit, în perioada menționată, 737.000 tep, fiind cu 3,7% (5.000 tep) sub cea din aceeași perioadă din 2017, potrivit Agerpres.</p>
<p>Conform proiectului Strategiei Energetice a României, publicat pe site-ul ministerului de resort, producția anuală de gaze naturale este de așteptat să scadă ușor, până la o medie de 9-10 miliarde metri cubi pentru perioada 2016 – 2030, conform sursei amintite.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc509551778"></a>Centralele eoliene au înghețat din cauza vremii nefavorabile</h3>
<p>România trebuie să păstreze un echilibru în ceea ce privește mix-ul energetic, iar acest echilibru va sta la baza strategiei energetice care este în curs de elaborare și va fi adoptată până la finele anului, a declarat, joi, ministrul Energiei, Anton Anton. &#8222;As începe cu următoarea afirmație care este destul de dură: hai să nu tăiem ceva înainte de a pune ceva în loc. Adică România este o țară binecuvântată de Dumnezeu. E o țară care dispune de resurse bogate de energie regenerabilă, hidro, geotermală, biomasă, energie eoliană, solară și din resurse clasice, cărbune, gaz, petrol&#8230; nuclear&#8221;, a declarat Anton Anton.</p>
<p>De asemenea, Ministrul Energiei a participat joi la workshop-ul &#8216;Perspective și cerințe pentru noile planuri de acțiune privind energia regenerabilă în România&#8217;, organizat de Forumul interparlamentar pentru energie regenerabilă și eficiența energetică &#8211; EUFORES împreună cu Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și energie din Senat, organizează joi workshop-ul &#8216;Perspective și cerințe pentru noile planuri de acțiune privind energia regenerabilă în România&#8217;.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc509551780"></a>Ministrul Mediului anunță un proiect menit să intensifice producția de resurse regenerabile</h3>
<p>Ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, a declarat, joi, în cadrul unei conferințe despre schimbările climatice si protecția climei organizată de Ambasada Germaniei, că va fi lansat un proiect prin care să crească producția de resurse regenerabile, permițându-le autorităților locale să acceseze fonduri, potrivit Economica.</p>
<p>La aceeași conferință, primarul municipiului Buzau, Constantin Toma, a spus că primarii din România nu pot face prea multe lucruri pentru că nu au competențe. &#8222;Viziunea fără acțiune e frustrare, și acțiunea fără viziune înseamnă haos. Din păcate, dupa 90, în România nu am avut nici viziune și nici acțiune și nu am găsit încă răspunsul”, a afirmat el, scrie News.ro.</p>
<p>De asemenea, Gavrilescu a spus că proiectul care vizează creșterea producției de resurse regenerabile și care va fi lansat în săptămânile următoare este destinat autorităților locale, pentru a putea să atragă fonduri. &#8222;Ne dorim foarte mult creșterea producției de energie regenerabilă. Vom lansa un proiect prin care să creștem resursele regenerabile. Trebuie să facem în rândul populației o educare conștientă, în sensul de protejare a acestor resurse naturale, despre cum trebuie să avem grijă de resursele regenerabile, ce se întâmplă cu deșeurile care poluează, ce se întâmplă cu emisiile, și altele decât cele de carbon, tot ce înseamnă marea industrie, marii poluatori&#8221;, a adăugat ea.</p>
<p>SURSA: Economica</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ</p>
<h3><a name="_Toc509551788"></a>Globalworth lansează un program de finanțare în valoare de 1,5 miliarde euro</h3>
<p>Globalworth, companie fondată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas și liderul industriei de clădiri de birouri din România, lansează un program de finanțare în valoare de până la 1,5 miliarde de euro, prin intermediul Euro Medium Term Notes (EMTN), o facilitate neangajată care permite emisiuni periodice de titluri de împrumut pe piețele externe. Prospectul pentru acest program a fost aprobat, miercuri, de Banca Centrală a Irlandei.</p>
<p>Titlurile emise pot fi denominate în orice monedă, iar compania menționează că ar putea cere listarea tilurilor din acest program-cadru la Irish Stock Exchange sau la Bursa de Valori București (BVB), conform datelor centralizate de Profit.ro. EMTN sunt titluri de împrumut pe termen mediu, emise și tranzacționate în afara SUA și Canada, care permit emitentului să acceseze mai ușor piețele externe pentru a atrage finanțare.</p>
<p>Portofoliul companiei are o valoare totală de 1.8 miliarde de euro, 90% dintre aceasta fiind reprezentată de active producătoare de venit, preponderent în sectorul de birouri, închiriate către aproximativ 440 de companii naționale și multinaționale din 28 de țări și 37 de sectoare de activitate.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-19-25-martie-5183/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brief 12-18 martie 2018</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-12-18-martie-2018-5160/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-12-18-martie-2018-5160/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 18 Mar 2018 11:09:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[club economic]]></category>
		<category><![CDATA[clubeconomic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=5160</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />    MACROECONOMOIE INS: Rata anuală a inflației a ajuns la pragul de 4,7%, în februarie Rata anuală a inflației a urcat în februarie 2018 la 4,7%, de la 4,3% în ianuarie 2018, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,74% și a celor nealimentare cu 6,27% comparativ cu luna februarie 2017, potrivit datelor Institutului Național [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><h3></h3>
<p><span style="background-color: #d5d5d5"> </span></p>
<h3><a name="_Toc508773661"></a><strong> </strong></h3>
<h3><strong>MACROECONOMOIE</strong></h3>
<h3><strong>INS: Rata anuală a inflației a ajuns la pragul de 4,7%, în februarie</strong></h3>
<p>Rata anuală a inflației a urcat în februarie 2018 la 4,7%, de la 4,3% în ianuarie 2018, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,74% și a celor nealimentare cu 6,27% comparativ cu luna februarie 2017, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate marți.</p>
<p>De asemenea, prețul serviciilor a crescut cu 2,92% față de luna februarie 2017. &#8222;Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2017 &#8211; februarie 2018) față de precedentele 12 luni (martie 2016 &#8211; februarie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,1%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,6%&#8221;, notează INS, conform Agerpres. Potrivit sursei citate, față de luna ianuarie 2018, prețurile au urcat cu 0,30%, în februarie 2018, în condițiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 0,61%, cele nealimentare cu 0,13%, iar serviciile cu 0,18%.</p>
<p>Totodată, față de luna decembrie 2017, prețurile au urcat cu 1,08%, în februarie 2018, în condițiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 1,25%, cele nealimentare cu 1,21%, iar serviciile cu 0,5%. În luna februarie a acestui an, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,5%, de la 3,2%, prognoza de inflație pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3,1%.</p>
<p>Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 este determinată de acele componente ale cosului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începând cu ultimul trimestru din 2018.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc508773662"></a><strong>PwC România introduce în Europa centrală și de este raportul CEO Survey </strong></h3>
<p>PwC România lansează marți raportul CEO Survey pentru România și Europa Centrală și de Est, acesta fiind un document care analizează opiniile executivilor cu privire la evoluția economică și a mediului de business în anul 2018.</p>
<p>Potrivit organizatorilor, raportul detaliază perspectivele de creștere și amenințările la adresa dezvoltării, impactul tehnologiei și necesarul de specialiști cu competențe digitale, responsabilitatea socială a companiilor, precum și efectul economic, social și politic al globalizării.</p>
<p>În același timp, raportul oferă recomandări pentru adaptarea organizațiilor la o lume în care aspecte precum încrederea, educația, tehnologia și inovarea sunt la fel de importante ca și aspectele financiare. Prezentarea raportului va fi făcută de către Ionuț Simion &#8211; Country Managing Partner, PwC România și Olga Grygier-Siddons &#8211; CEO, PwC Europa Centrală și de Est. (</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc508773663"></a><strong>Grupul austriac Erste a majorat prognoza de creștere economică a României</strong><strong>(?)</strong></h3>
<p>Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a majorat prognoza de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,1% la 4,7%, avansul urmând să fie susținut de creșterea investițiilor. Totuși, ritmul de creștere va fi mult sub cel din 2017, de 7%, care a fost susținut, printre altele, de efectele policii monetare laxe asupra consumului privat.</p>
<p>De asemenea, estimarea proprietarului BCR, cea mai mare bancă din sistemul local, este cu mult sub prognoza oficială de creștere economică a României, de 6,1%. &#8222;Credem că investițiile vor înlocui consumul ca principal pilon de creștere în 2018. Formarea brută de capital fix și-a revenit în a doua jumătate din 2017, iar perspectivele pentru acest an sunt bune, în contextul unor fluxuri mai mari din fondurile structurale și de investiții ale UE, al optimismului pe piețele rezidențiate și de birouri și planurilor ambițioase legate de cheltuieli de capital publice&#8221;, spun analiștii Erste.</p>
<p>În aceeași măsură, grupul Erste anticipează că deficitul bugetar al României va depăși în acest an, pragul de 3% prevăzut de Tratatul de la Maastricht.SURSA: Profit.ro</p>
<h3><strong>INS: </strong><strong>Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 20,7% în ianuarie 2018</strong></h3>
<p>Cifra de afaceri din industrie s-a majorat, în termeni nominali, în ianuarie, cu 20,7% în comparație cu aceeași lună din anul 2017, relevă datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).</p>
<p>Cea mai importantă creștere a fost consemnată în industria prelucrătoare (+21,9%), în timp ce industria extractivă a înregistrat un recul de 6,7%, potivit Agerpres.</p>
<p>De asemenea, în intervalul analizat, pe marile grupe industriale, majorări ale cifrei de afaceri au înregistrat: industria bunurilor de capital (+23,9%), industria bunurilor intermediare (+23,2%), industria energetică (+19,8%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+14,1%) și industria bunurilor de uz curent (+13,2%).</p>
<p>Pe de altă parte, industria extractivă a scăzut cu 17,2%. Datele statistice arată, totodată, ca pe marile grupe industriale au fost semnalate creșteri în: industria bunurilor intermediare (+8,3%), industria bunurilor de capital (+7,3%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (+5,2%). La polul opus s-au situat industria energetică și industria bunurilor de uz curent, cu scăderi ale afacerilor cu 9,7%, respectiv 8,6%.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ</p>
<h3><a name="_Toc508947976"></a>Agricover Credit IFN, a semnat pentru 20 milioane euro</h3>
<p>Agricover Credit IFN, divizia de finanțare a grupului Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, a împrumutat 20 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank &#8211; BSTDB), după ce în urmă cu aproape 2 ani a mai tras 15 milioane euro de la BEI, pentru finanțări agricole. În toamna anului trecut, BERD a intrat în acționariatul grupului Agricover.</p>
<p>Acum, BEI a creditat Agricover Credit IFN cu 5 milioane de euro pentru a finanța proiectele întreprinderilor mici și mijlocii, iar Banca Mării Negre a participat cu 15 milioane de euro, sumă rambursabilă pe 7 ani, fără garanții și asumarea de către societate de obligații. În prima parte a anului trecut, Agricover Credit IFN a încheiat un acord de finanțare în valoare de 70 milioane lei cu International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale.</p>
<p>Agricover Credit IFN este prima instituție financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic. Grupul reunește diviziile Agri-Business și Agri-Finance, având peste 850 angajati și un număr de peste 4.500 clienți fermieri la nivel național.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>UTILITĂȚI, ENERGIE</p>
<h3><a name="_Toc508943920"></a><a name="_Toc508947984"></a>Noul val de frig surprinde  consumatorii și furnizorii de gaze și electricitate</h3>
<p>Autoritățile române, agențiile de reglementare din domeniul energiei, funrizorii și principalele companii energetice de stat, Transgaz, Romgaz și Transelectrica, riscă să fie surprinse dacă s-au bucurat prea devreme de sfârșitul iernii.</p>
<p>Săptămâna viitoare, un nou val rece, cu ninsori și temperaturi extrem de scăzute, va lovi Europa, potrivit unei atenționari a Severe Weather Europe. În cazul României, este anticipată, pentru începutul săptămânii viitoare, reducerea temperaturilor minime sub nivelul de -5 grade Celsius.</p>
<p>De asemenea, valul de frig din urmă cu două săptămâni a surprins autoritățile și companiile autohtone, indicatorul Line Pack, care arată volumul efectiv de gaze aflat în sistem într-un anumit moment, coborând în apropierea stîrii de risc, de 33 milioane metri cubi.</p>
<p>Un nou import de gaze de la Gazprom ar putea fi inevitabil, numai că, la fel ca în urmî cu două săptămâni, cererea de gaze rusești va fi mai mare în întreaga Europî, ceea ce va limita oferta și va majora prețurile. În ceea ce privește piața de electricitate, în pofida consumului aflat la niveluri record, producția de energie eoliană și hidro a acoperit întreaga cerere, România exportând curent electric în respectiva perioada caracterizată de o vreme geroasă.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc508861038"></a><strong>UPC România închiriază 6.000 pentru The Bridge</strong></h3>
<p>Forte Partners, dezvoltatorul proiectului de birouri, semnează un contract major de închiriere cu UPC România, parte a grupului Liberty Global, cea mai mare companie internațională de comunicații prin cablu. Forte Partners a închiriat o suprafață de aproape 6.000 de metri pătrați din clădirea The Bridge 2 către UPC România. Noul birou UPC va fi sediul central al companiei, consolidând astfel operațiunile din două locații, sediul din Nordului și cel din Sema Park, începând din 2019. &#8222;Căutăm întotdeauna soluții optime pentru echipa noastră, iar selectarea proiectului The Bridge este o alegere naturală, având în vedere standardele de calitate și de sustenabilitate implementate în aceste spații de birouri de Forte Partners. Organizarea dinamică a noului spațiu susține și cultura noastră organizațională, facilitând schimbul de experiență și conectarea echipelor&#8221;, a declarat Cristian Osadczuk, director financiar UPC România.</p>
<p>Totodată, proiectul de birouri The Bridge, dezvoltat de Forte Partners, a primit recent certificarea LEED Platinum, cu cel mai ridicat scor de certificare LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) acordat de US Green Building Council unei proprietăți din România. Clădirea The Bridge 2, cu o suprafață închiriabilă de 21.000 mp, este în prezent în construcție și va fi finalizată în trimestrul patru al acestui an. UPC România deține peste 1,3 milioane de clienți și a marcat mai multe premiere pe piața digitală din România.</p>
<p>SURSA: Curierul Național</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-12-18-martie-2018-5160/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brief 5-11 martie 2018</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-5-11-martie-2018-5141/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-5-11-martie-2018-5141/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 10 Mar 2018 13:24:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[brief]]></category>
		<category><![CDATA[club economic]]></category>
		<category><![CDATA[clubeconomic]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://clubeconomic.ro/?p=5141</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />MACROECONOMIE Cifra de afaceri in comertul cu amanuntul este în scădere Cifra de afaceri din comerățul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în ianuarie 2018, comparativ cu luna precedentă, atât ca serie brută, cu 25,3%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>MACROECONOMIE</p>
<h3><a name="_Toc508082729"></a>Cifra de afaceri in comertul cu amanuntul este în scădere</h3>
<p>Cifra de afaceri din comerățul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în ianuarie 2018, comparativ cu luna precedentă, atât ca serie brută, cu 25,3%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 0,9%, informează Institutul Național de Statistică.</p>
<p>Față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 11,1%, respectiv cu 11,4%, potrivit Agerpres.</p>
<p>De asemenea, în ianuarie, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a scăzut, raportat la luna precedentă, ca urmare a diminuării vânzărilor de produse nealimentare (-29,5%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-24,7%) și comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-17,7%), conform sursei citate.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ</p>
<h3><a name="_Toc508082749"></a>City Park Mall of Constanța a fost prosper în 2017</h3>
<p>City Park Mall of Constanța, centru comercial aflat în portofoliul NEPI Rockcastle, a încheiat anul 2017 cu o creștere de 46% a cifrei de afaceri a magazinelor și cu un număr total de peste 10 milioane de vizitatori. City Park Mall se află într-un proces de reconfigurare, ce presupune extinderea zonei de food-court, dublarea spațiului de relaxare, precum și construirea a peste 250 de noi locuri de parcare, dispuse pe două etaje. Inaugurat în 2008, City Park Mall are o suprafață destinată închirierii de 51.700 metri pătrați, conform datelor Profit.ro.</p>
<p>Portofoliul companiei pe piața locală include Mega Mall, Promenada Mall, Vulcan Value Center, Timișoara Shopping City, Shopping City Sibiu, City Park Mall of Constanța, Ploiești Shopping City, Brăila Mall, Galați Shopping City, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center și alte centre comerciale în întreaga țară, dar și clădirile de birouri Floreasca Business Park, The LakeView din București, City Business Centre din Timișoara și The Office din Cluj.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc508343084"></a>Salariile muncitorilor s-au majorat cu 6,5%</h3>
<p>Venitul mediu brut al unui muncitor în construcții a ajuns la 512 euro/lună în 2017, în creștere cu 6,44% față de anul anterior, în timp ce productivitatea medie anuală a fost de circa 23.000 de euro pe salariat, în declin cu 7,3% față de 2016, arată datele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO).</p>
<p>De asemenea, constructorii spun că salariul mediu din sector va continua să crească, doar dacă vor avea proiecte noi la care să lucreze. „Creșterea de tarife vine din mai multe motive. Unul legat de creșterea salariului minim. Vechea marotă a salariilor mici pentru muncitori calificați nu se mai poate susține, pentru că a generat fluxul de muncitori care au plecat să lucreze pe salarii vestice lăsând aici spațiile goale. Salariile medii au crescut, ceea ce înseamnă că firmele au făcut eforturi mari să își mențină forța de muncă, chiar dacă nu toate au investit în pregătirea personalului“, a declarat Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO. Anul trecut, statul a investit în infrastructură doar 26,7 mld. lei, cu 9,5% mai puțin decât în 2016 și cu 35% sub nivelul din 2015, potrivit Capital.</p>
<p>Rezultatul arată că sectorul construcțiilor inginerești s-a redus în 2017 cu 21%, cel al construcțiilor nerezidențiale s-a diminuat cu 12,6%, lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 24,6%, iar cele de reparații capitale s-au redus cu 17,7%, potrivit sursei amintite. Singura creștere impresionantă a fost consemnată de sectorul construcțiilor rezidențiale, adică 69,7%.</p>
<p>SURSA: Capital</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>COMPANII, AFACERI</p>
<h3>Cifra de afaceri a grupului Jumbo s-a majorat considerabil</h3>
<p>Jumbo, cel mai mare retailer de jucării din Grecia, a raportat luni o creștere cu 11% a profitului net înregistrat în primul semestru al anului fiscal curent, care se va încheia la 30 iunie 2018, grație unor vânzări în creștere rapidă în Bulgaria și România, transmite Reuters.</p>
<p>Reprezentanții companiei au precizat că, în perioada iulie-decembrie 2017, a realizat un profit net de 90,4 milioane euro, față de 81,4 milioane euro în perioada similară a anului 2016. Vânzările la șase luni au crescut cu 10,2% până la 443 milioane euro, în condițiile în care vânzările realizate în România au crescut cu peste 50%, până la 60,9 milioane de euro, potrivit Economica.net.</p>
<p>În aceste conditii, Jumbo a informat că va plăti un dividend interimar de 0,1728 euro pe acțiune. În prezent, compania Jumbo operează o rețea de 51 de magazine în Grecia și alte 24 de magazine în Cipru, Bulgaria și România. Până în luna decembrie 2018, Jumbo intenționează să deschidă alte patru noi magazine în România, unul în Grecia și altul în Bulgaria.</p>
<p>SURSA: Economica.net</p>
<p><strong> </strong></p>
<p>PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ</p>
<h3><a name="_Toc508256817"></a>BCR susține programul Prima Casa</h3>
<p>Banca Comercială Română (BCR), membra a Erste Group, cea mai importantă bancă din România după valoarea activelor, a anunțat miercuri că vrea să acorde credite de peste un miliard de lei prin noul plafon alocat în cadrul programului Prima Casă, conform Profit.ro.</p>
<p>Din noul plafon acordat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru 15 bănci finanțatoare, 511 milioane de lei au revenit BCR, scrie News.ro. ”Fondurile alocate BCR reprezintă 26,5% din totalul celor puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice pentru acest program. Ca atare, BCR va acorda credite în valoare de aproximativ un miliard de lei, iar sumele pot fi folosite pentru achiziția sau construcția de locuințe prin programul Prima Casă”, potrivit comunicatului.</p>
<p>Suma maximă care poate fi o obținută poate ajunge la 66.500 de euro, iar termenul maxim este de acordare este de 30 de ani Acordarea creditului Prima Casă BCR se face în limita plafonului disponibil alocat de Ministerul de Finanțe, potrivit sursei amintite.</p>
<p>De asemenea, BCR a înregistrat anul trecut un profit net de 668,1 milioane lei (146,2 milioane euro), în scădere cu aproape 36%, de la 1,041 miliarde lei în 2016.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>UTILITĂȚI, ENERGIE</p>
<h3><a name="_Toc508256836"></a>Petrotel-Lukoil SA va furniza energie electrică</h3>
<p>Petrotel-Lukoil SA a obținut din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) o licență de furnizare a energiei electrice pe o durată de 5 ani. Grupul rus mai deține o astfel de licență în România, emisă însă pentru o altă companie, Lukoil Energy &amp; Gas, valabilă până la finalul anului 2019, conform datelor oferite de Profit.ro.</p>
<p>În prezent, Petrotel Lukoil SA nu mai deținea nici licența de producere de energie electrică, nici una de furnizare. Compania a deținut o licență de producere până în 2009, însă a fost retrasă prin preluarea termocentralei din incinta rafinăriei de catre Lukoil Energy &amp; Gas.</p>
<p>Licența obținută acum ar putea semnifica fie intenția companiei de a separa activitatea de furnizare de cea de producție, fie este doar o măsură de a se asigura că deține o licență valabilă la expirarea celeilalte, pe care o deține Lukoil Energy &amp; Gas.</p>
<p>Rafinăria Petrotel Ploiești, controlată de grupul rus Lukoil, a înregistrat în 2016 un profit net de aproape 300 milioane lei, de 20 de ori mai mare decât cel raportat în 2015, de 15,13 milioane lei, potrivit unui document al companiei.</p>
<p>Grupul rus Lukoil controlează Petrotel prin intermediul companiei Lukoil Europe Holdings, înregistrată în Olanda, care deține peste 99% din acțiunile rafinăriei din Ploiești. Restul capitalului se află în posesia fondului de investiții Broadhurst Investments.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p><strong> </strong></p>
<h3>Transgaz își respectă promisiunile față de BRUA</h3>
<p>SNTGN Transgaz își îndeplinește angajamentele cu privire la proiectul conductei de gaze BRUA și respinge acuzațiile potrivit cărora ar face un joc în favoarea Ungariei, susțin reprezentanții Transgaz într-un comunicat publicat pe site-ul companiei.</p>
<p>Precizările societății vin în contextul unor informații apărute în spațiul public în România cu privire la proiectul BRUA și la capacitățile de transport gaze naturale dintre România și Ungaria, potrivit Agerpres.</p>
<p>De asemenea, BRUA va aduce țării venituri importante din tarifele de transport gaze naturale și va transforma România într-un jucător incontestabil pe piața gazelor naturale a Uniunii Europene. Transgaz își îndeplinește angajamentele, conform proiectului inițial, care a beneficiat de sprijinul tuturor Guvernelor României și de asemenea respinge categoric acuzațiile că ar face un joc în favoarea Ungariei&#8221;, se arată în comunicatul Transgaz.</p>
<p>De asemenea, proiectul este gândit să asigure o integrare mai aprofundată a piețelor europene de gaze și va spori securitatea furnizării. Transgaz a primit finațări pentru acest proiect de la Uniunea Europeană, care a acordat un grant de 179 de milioane de euro, precum și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (50 de milioane de euro) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (60 de milioane de euro). Sursa: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc508343080"></a>PNI a alocat 2,1 milioane de euro Complexului Energetic Oltenia</h3>
<p>Complexului Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, i-au fost alocate 2,1 milioane lei prin Planul Național de Investiții (PNI), reprezentând prima tranșă aferentă blocului energetic nr.7 de la Sucursala Isalnita. ”Se estimează că cea de-a doua tranșă alocată celor două proiecte ale CE Oltenia cuprinse in PNI va fi virată în cursul acestui an”, arată un comunicat publicat pe site-ul companiei. La sfârșitul anului 2017, mecanismul PNI a devenit funcțional, prima tranșă de 6,2 milioane de lei fiind virată în conturile CE Oltenia, pentru blocul energetic nr.4 de la Sucursala Rovinari, scrie News.ro. Mecanismul PNI permite producătorilor de energie să aplice în scopul obținerii de fonduri nerambursabile egale cu 25% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectelor de investiții cuprinse in PNI, care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și modernizarea instalațiilor de producere a energiei electrice din România. De asemenea, compania a mai anunțat că peste 75% din numărul de salariați ai CE Oltenia au beneficiat de majorări salariale. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Ministerul Energiei deține 77,15% din acțiunile companiei, în timp ce Fondul Proprietatea controlează 21,55% din acțiuni. Restul acțiunilor aparțin Electrocentrale Grup (0,84%) și Societății pentru Închiderea – Conservarea Minelor.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-5-11-martie-2018-5141/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brief 12-18 februarie 2018</title>
		<link>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-12-18-februarie-2018-5090/</link>
					<comments>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-12-18-februarie-2018-5090/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Claudiu Apostol]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 24 Feb 2018 09:34:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Revista Presei]]></category>
		<category><![CDATA[brief]]></category>
		<category><![CDATA[februarie]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://clubeconomic.ro/?p=5090</guid>

					<description><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" />MACROECONOMIE BNR anunță accelerarea ratei inflației valabile pentru finalul lui 2018 Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. De asemenea, prognoza anterioară indică o inflație de 3,2% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<img width="150" height="150" src="https://clubeconomic.ro/wp-content/uploads/2016/10/aim_624x416_press-review-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail size-thumbnail wp-post-image" alt="" decoding="async" /><p>MACROECONOMIE</p>
<h3>BNR anunță accelerarea ratei inflației valabile pentru finalul lui 2018</h3>
<p>Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.</p>
<p>De asemenea, prognoza anterioară indică o inflație de 3,2% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3,1%, potrivit Agerpres.</p>
<p>Totodată, BNR anunță accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale costului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începand cu ultimul trimestru din 2018.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc506442039"></a>Afacerile din comerț s-au majorat cu 7,5%, în 2017</h3>
<p>Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, crescut cu 7,5% în anul 2017 comparativ cu anul 2016, în termeni nominali, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate miercuri.</p>
<p>Potrivit INS, majorarea cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata s-a datorat creșterii comerțului cu ridicata nespecializat (+16,5%), comerțului cu ridicata specializat al altor produse (+14,6%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+6,8%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (+5,9%), comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (+5,2%) și comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (+5,0%).</p>
<p>În același timp, s-au înregistrat și scăderi la comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-1,4%) și la activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-1,2%).</p>
<p>Totodată, creșteri s-au înregistrat la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (+3,5%) și la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (+2,8%). Scăderi s-au înregistrat la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-3,1%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-2,5%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-0,5%) și la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-0,2%).</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<h3><a name="_Toc506442040"></a></h3>
<h3>Rata anuală a inflației a ajuns la 4,3% luna trecută</h3>
<p>Rata anuală a inflației a urcat în ianuarie 2018 la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79% și a celor nealimentare cu 6,23% comparativ cu luna ianuarie 2017, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate miercuri.</p>
<p>Pe de altă parte, prețul serviciilor a crescut cu 0,9% față de luna ianuarie 2017. &#8222;Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2017 &#8211; ianuarie 2018) față de precedentele 12 luni (februarie 2016 &#8211; ianuarie 2017), calculată pe baza IPC, este 1,7%&#8221;, notează INS.</p>
<p>Potrivit sursei citate, față de luna decembrie 2017, prețurile au urcat cu 0,78%, în ianuarie 2018, în condițiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 0,64%, cele nealimentare cu 1,08%, iar serviciile cu 0,32%. Rata anuală a inflației a fost de 3,3%, la finalul lui 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% și a celor nealimentare cu 4,11%, potrivit Agerpres. Prețul serviciilor a crescut cu 0,22%. Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coșului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc506269467"></a>Producția industrială s-a majorat cu 8,2% anul trecut</h3>
<p>Producția industrială a crescut cu 8,2% ca serie brută în 2017 comparativ cu anul precedent, datorită creșterilor celor trei sectoare industriale, respectiv industria prelucrătoare (+8,9%), industria extractivă (+5,9%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+1,0%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică remise luni AGERPRES.</p>
<p>De asemenea, în luna decembrie 2017, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 14,1% ca serie brută, dar a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,7%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 7,9%, respectiv cu 12,2%.</p>
<p>Totodată, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 0,8%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 12,2%, ca urmare a creșterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+16,6%), industria extractivă (+6,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,2%).</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>COMPANII, AFACERI</p>
<h3><a name="_Toc506181594"></a>Agricover îți valoreză capitalul cu peste 3 milioane euro</h3>
<p>Grupul Agricover, deținut de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, și-a majorat capitalul social cu peste 3 milioane euro. Recent, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a decis să cumpere 13% din acțiunile grupului, urmând să achite pentru această participație 7 milioane euro, conform datelor Profit.ro.</p>
<p>Grupul Agricover este format din Divizia Agri-Business și Divizia Agri-Finance. Divizia Agri-Business cuprinde liniile de business mature – distribuția de inputuri (semințe, pesticide, îngrășăminte, motorină), comerțul cu cereale, serviciile de insilozare, valorificarea de lapte, și business-urile noi ale Grupului – distribuția de legume-fructe proaspete și activitatea de procesare a cărnii de porc.</p>
<p>Totalul investițiilor în sectorul agroalimentar este de 10,3 miliarde euro în 624 proiecte în țările în care operează BERD, din care 700 milioane euro investiții în România în 36 de proiecte. Agricover a înregistrat o creștere cu 8% a activiății de distribuție inputuri, în timp ce volumul de cereale și oleaginoase tranzacționate s-a redus cu 27%.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc506442072"></a>Auchan intră și în România pe intermediul comerțului online</h3>
<p>Grupul francez de retail Auchan, unul dintre principalii comercianți de alimente din lume, face primul pas concret în strategia de a intra și în România pe nișa comerțului online, operațiune anunțată de 4 ani, dar neaplicată până în prezent. Retailerul a deschis o platformă prin care clienții pot verifica online ce produse sunt în stocul Auchan, deocamdată opțiunea fiind disponibilă doar pentru centrul comercial din cartierul bucureștean Militari. Acesta este însă primul pas concret al Auchan în direcția comerțului online.</p>
<p>În vara anului trecut, Profit.ro a anunțat în premieră că grupul francez de retail Carrefour, pe a doua poziție în comerțul românesc ca afaceri, după Kaufland, a preluat sub control platforma Bringo, o aplicație IT prin intermediul căreia produsele diferitelor magazine pot fi comandate și primite de cumpărători direct acasă, fără a se mai deplasa la centrul comercial. Aceasta a fost cea mai importantă mișcare din ultimii ani pe o piață a comerțului online cu alimente în care retailerii încă încearcă să găsească cea mai bună intrare. În ceea ce îl privește, grupul francez Auchan a anunțat din aprilie 2014 că va lansa un magazin online în România în circa 2 ani.</p>
<p>Până astăzi, nu a lansat în România un magazin online, în schimb a deschis în Franța, în 2016, când analiza piața din România, serviciul Auchan Frais, care presupune comanda online a unor produse proaspete cu ridicare din magazin. În România, a preferat să intre mai întâi pe nișa benzinăriilor și să deschidă în incinta acestora mici magazine în parteneriat cu Petrom. Astfel, în luna mai a acestui an, Auchan a deschis primul magazin într-o benzinarie Petrom, intenția fiind ca, până la sfârșitul anului, să ajungă la 15 magazine MyAuchan în cadrul stațiilor Petrom din București și din țară. Auchan are însă platforme de vânzare online în Franța Ungaria, Ucraina, Luxemburg, Polonia, Italia, China.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>UTILITATI, ENERGIE</p>
<h3><a name="_Toc506135008"></a><a name="_Toc506135323"></a><a name="_Toc506181581"></a>România va semna un acord pentru a exporta gaze pentru Ungaria</h3>
<p>Ungaria și România vor semna, în curând, un acord pe 15 ani care îi va permite să importe din România jumătate din cantitatea de gaze naturale de care are nevoie în fiecare an, iar livrările ar putea demara după 2022, a declarat vineri premierul ungar, Viktor Orban, transmite Reuters.</p>
<p>Într-o conferință de presă, Viktor Orban a informat că trei companii ungare au câștigat o licitație pentru gazele din România, dar nu a dezvăluit numele celor trei companii. &#8222;În scurt timp vom semna un acord care ne va permite că, în următorii 15 ani, să importam peste patru miliarde metri cubi de gaze naturale din România&#8221;, a spus Orban. &#8222;Era monopolului gazelor rusești va ajunge la final în Ungaria, deoarece vom putea să ne acoperim peste jumătate din importuri din alte surse, în acest caz din România&#8221;, a adăugat premierul ungar.</p>
<p>De asemenea, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Internet a Guvernului de la Budapesta, în data de 6 februarie 2018, Ungaria și România au căzut de acord că România va pune la punct condițiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020. În documentul menționat se precizează că Ungaria va putea importa din România gaze naturale extrase din Marea Neagră, potrivit Agerpres.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<h3></h3>
<h3>Gazul din Marea Neagra provoacă discuții în SUA</h3>
<p>Apropierea momentului adoptării deciziilor de investiție în ceea ce privește perimetrele din Marea Neagră, majorarea de vineri a redevențelor sau alte modificări ale reglementărilor (printre care și posibilă instituire a taxei de finanțare a studiilor de mediu de 1% din valoarea investiției) au intensificat în ultimul timp discuțiile dintre agențiile de reglementare din România și companiile petroliere implicate în proiecte offshore, conform Profit.ro.</p>
<p>Astfel, s-a organizat o întalnire a președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gigi Dragomir și a consilierului său, Nicoleta Husaru, cu Shelley Saxen, consilier economic adjunct al Ambasadei SUA la București. Lukoil deține 72% din drepturile și obligațiile aferente concesiunii Trident (cu resurse de gaze descoperite de peste 30 miliarde metri cubi, consumul României pe 3 ani), restul fiind în posesia PanAtlantic Petroleum (18%) și Romgaz (10%).</p>
<p>De asemenea, Ministerul Mediului susține ca proiectul de lege reprezintă o transpunere a Directivei 52 din 2014 a Uniuni Europene, însă aceasta nu conține nicăieri taxa de 1% din valoarea investiției, propusă de Executivul roman, potrivit unui proiect criticat de mai toată lumea, de la Consiliul Investitorilor Străini (CIS) la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sau Nuclearelectrica.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc506264701"></a><a name="_Toc506265134"></a><a name="_Toc506269483"></a>Noul preț al gazelor naturale extrase în România a intrat în vigoare</h3>
<p>Ordinul ANRM privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România a fost publicat, ieri, în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare. Astfel, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România, în vederea stabilirii redevențelor, se va calcula în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul de la CEGH Viena, potrivit unui anunț, de vineri, al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Ordinul a fost repus în funcție, luna trecută, de premierul interimar Mihai Fifor, potrivit Bursa.</p>
<p>Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevența pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor, a transmis, duminică, ROPEPCA. Harald Kraft, președintele ROPEPCA, a precizat: &#8222;Prețul de referință trebuie să fie prețul de piață din România. Suntem de părere că o piață externă nu reprezintă piața din România. Nu avem nicio legătura cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori și nu este corect pentru plata redevențelor din România&#8221;. O abordare corecăa ar fi plata redevențelor la prețul de piață realizat de producător în România, nu din afară, consideră Harald Kraft. La începutul anului, sursele noastre ne-au spus că unii angajați ANRM, Universitatea de Petrol și Gaze, Asociația ROPEPCA, dar și producătorul OMV Petrom ar fi dorit stabilirea prețului de referință în funcție de prețurile de pe Bursa Română de Mărfuri, adică ar fi vrut ca producătorii să plătească redevența în funcție de prețurile din propriile lor tranzacții. Potrivit acestora, o simulare, la nivelul lunii noiembrie, pe noua formulă, indică o valoare a prețului de referință de 91,68 lei/MWh (aproximativ 972 lei/1.000 mc), în timp ce, în decembrie, operatorii principali de gaze de la noi au vândut pe Bursa Română de Mărfuri la un preț mediu de 89,38 lei/MWh (948 lei/1.000 mc).</p>
<p>SURSA: Bursa</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc506528729"></a>MOL a deschis în România prima stație de alimentare a mașinilor electrice</h3>
<p>MOL și-a lansat joi prima stație proprie de încărcare pentru autovehicule electrice în perimetrul benzinăriei MOL din zona Nicolae Caramfil din București, conform datelor centralizate de Profit.ro.</p>
<p>România ar urma să beneficieze la finalul proiectului de 40 de stații construite pentru alimentarea mașinilor electrice de MOL și E.ON cu finanțare europeană. De asemenea, planul prevede că 14 stații vor fi deschise în acest an de către MOL în cadrul proiectului NEXT-E, în care este partener alături de E.ON.</p>
<p>Alimentarea autovehiculelor la stația de încărcare electrică deschisă joi de MOL se face prin curent alternativ și curent continuu de 50 kW, stația fiind astfel compatibilă cu orice tip de autovehicule vândut în Europa și Asia, electric sau hybrid. În cadrul stației pot fi alimentate simultan 2 mașini, în funcție de model, bateria unui autovehicul electric putând fi încărcată la 80% din capacitatea sa în doar 20 de minute.</p>
<p>România rămâne printre piețele cele mai mici din UE la mașini electrice, 68% dintre români considerând însă la acest moment că mașinile electrice vor fi în topul preferințelor în următorii zece ani.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc506528724"></a><a name="_Toc506482760"></a><a name="_Toc506482351"></a>Republica Moldova dorește atragerea investițiilor românești</h3>
<p>În Republica Moldova activează peste 1.600 de firme românești, iar în anul centenarului sperăm că se vor accelera proiectele energetice, precum gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, a declarat joi Mihai Gribincea, ambasador al Republicii Moldova, într-o conferință prilejuită de listarea companiei Purcari pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB). &#8222;În ultimii ani, relațiile dintre Republica Moldva și România au fost marcate de o excelentă colaborare bilaterală în toate domeniile. Guvernul României a sprijinit constant și dezinteresat Republica Moldova în promovarea reformelor interne și în dificila misiune de consolidare a suveranității și integrității teritoriale a țării. De câțiva ani, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și ne dorim ca Bucureștiul să rămână în continuare în această postură&#8221;, a declarat Gribincea.</p>
<p>Potrivit acestuia, volumul schimburilor comerciale dintre cele două țări a depășit un miliard de dolari SUA, în 2017. &#8222;În Republica Moldova lucrează peste 1.670 de întreprinderi cu capital românesc. Republica Moldova este interesată de atragerea investițiilor românești. Sperăm că anul acesta, an centenar, proiectele energetice, în special gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, se vor realiza într-un ritm accelerat&#8221;, a mai adăugat ambasadorul Republicii Moldova.</p>
<p>SURSA: Agerpres</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ</p>
<h3><a name="_Toc506269493"></a>Lidl se extinde în București</h3>
<p>Retailerul german Lidl continuă să cumpere terenuri în București, de această dată pregătind o tranzacție prin care va cumpăra cu peste 2 milioane de euro două terenuri de aproape 4.000 metri pătrați, o clădire de birouri cu etaj și o hală de producție de la furnizorul de soluții tipografice Best Print Services din București, conform datelor Profit.ro.</p>
<p>Imobilele sunt în zona Valea Oltului, cartierul Drumul Taberei, unde Lidl deține un magazin. În ultimele luni, cum a anunțat Profit.ro, Lidl a semnat tranzacția prin care cumpăra un teren de peste 7.400 metri pătrați pe Șoseaua Fundeni din București de la furnizorul de mobilă Arletta, cu acționariat chinez, urmând să plătească pentru acest activ 2,1 milioane euro plus TVA. Lidl a intrat pe piața locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus. Retailerul este parte a grupului german Schwarz, care mai deține în România rețeaua de hipermarketuri Kaufland, liderul pieței locale de retail. Lidl este unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine din Europa, activând în 27 de țări europene și având peste 140 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu mai mult de 215.000 de angajați, Lidl se numără printre primii 10 comercianți de produse alimentare la nivel mondial.</p>
<p>SURSA: Profit.ro</p>
<p>&nbsp;</p>
<h3><a name="_Toc506354363"></a>Noi prețuri ale locuințelor în 2018</h3>
<p>De mai bine de trei ani încoace, ne-am obișnuit ca locuințele să se tot scumpească. Există însă analiști care sunt de părere că actualul ciclu de creștere economică se apropie de maturitate, ceea ce ar duce la o stabilizare a pieței rezidențiale și a prețurilor, și chiar la scăderi.</p>
<p>Deși prețurile locuințelor au avut, per ansamblu, o traiectorie ascendentă pe tot parcursul lui 2017, ritmul de creștere a acestora a încetinit vizibil spre finalul anului – ăsta inclusiv în Cluj-Napoca, oraș care a stabilit un nou record în materie de scumpiri, potrivit Imobiliare.ro.</p>
<p>De asemenea, prima lună din 2018 a adus o surpriză în ceea ce privește evoluția prețurilor pe segmentul apartamentelor, în condițiile în care, în marile orașe ale țării, doar unitățile locative nou-construite au consemnat creșteri; cele vechi, pe de altă parte, fie s-au ieftinit, fie au rămas la valoarea atinsă în decembrie 2017. Aceste evoluții nu fac decât să alimenteze anumite păreri din piață potrivit cărora prețurile locuințelor din România se apropie de stabilizare, în perioada imediat următoare fiind posibile chiar și scăderi.</p>
<p>Totodată, prețurile terenurilor pretabile pentru construcții se află, de asemenea, în ascensiune. În contextul perpetuării acestor realități economice, așadar, o stabilizare a prețurilor locuințelor noi – și cu atât mai mult o scădere! – ar fi un secenariu destul de nerealist în perioada următoare. În acest context, discrepanța între ieftinirile consemnate la început de 2018 pe piața veche și scumpirile de pe piața nouă apare, cu siguranță, într-o nouă lumină.</p>
<p>SURSA: Adevărul</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://clubeconomic.ro/revista-presei/brief-12-18-februarie-2018-5090/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
