Fondul Monetar Internațional consideră că stimulentele guvernamentale acordate pentru a forța creșterea economică prin consumul bazat pe împrumuturi pot crea condițiile pentru izbucnirea unei crize financiare, transmite AFP.

Fondul susține că analizele sale cu privire la cheltuielile de consum și gradul de îndatorare al gospodăriilor arată că economiile beneficiază în primii doi-trei ani după ce gospodăriile și-au majorat gradul de îndatorare, după care riscurile încep să se acumuleze, se arată într-un raport privind stabilitatea financiară globală, publicat marți.al FMI publicat înaintea reuniunii anuale. După ce dezvoltarea economică devine dependentă ce acumularea datoriilor gospodăriilor, mai durează doi-trei ani până când se declanșează o criză financiară, se arată în raportul FMI

Potrivit analizelor efectuate de economiștii FMI, gradul de îndatorare a gospodăriilor a crescut constant în deceniul care a urmat crizei financiare globale din 2008, iar nivelul mediu de îndatorare a gospodăriilor din economiile avansate a urcat de la 52% din PIB în 2008 la 63% din PIB anul trecut. În cazul economiilor în curs de dezvoltare nivelul de îndatorare al gospodăriilor este mai mic, dar a crescut de la 15% din PIB în 2008 la 21% din PIB anul trecut.

Prin împrumuturi, gospodăriile pot cumpăra bunuri și servicii, stimulând consumul și gradul de ocupare, precum și creșterea prețului caselor și acțiunilor băncilor, ceea ce duce la o expansiune a economiei. Însă raportul FMI subliniază că, după un an sau doi, această relație devine una negativă, pe măsură ce gospodăriile sunt puternic îndatorate, ele devin vulnerabile la șocurile negative.

Conducerea Fondului Monetar Internațional recomandă Executivului de la Bucureşti să reorienteze politicile economice dinspre susţinerea consumului către stimularea investiţiilor și să diminueze deficitul bugetar până la 1,5% din produsul intern brut (PIB) în 2020.
În același timp, Băncii Naţionale a României (BNR) i se recomandă să reducă dobânzile la facilităţile de credit şi de depozit din jurul dobânzii de politică monetară.

„Directorii consideră că evaluarea ex post privind România a oferit unele lecţii potenţial utile pentru crearea viitoarelor programe ale Fondului, inclusiv necesitatea de a acorda mai multă atenţie constrângerilor legate de economia politică şi de capacitate, prioritizării şi paşilor reformelor şi situaţiilor financiare ale sectorului privat şi rolului acestora în finanţarea economiei”, arată raportul publicat joi de FMI.

De asemenea, oficialii FMI au realizat câteva constatări asupra motivelor pentru care acordul nu a fost finalizat.

„(Directorii) au notat că, deşi obiectivele politicilor din cadrul programului au fost potrivite în mare măsură, iar unele progrese au fost realizate, paşii înapoi în reformele structurale cheie şi îngrijorările legate de calitatea măsurilor fiscale au împiedicat finalizarea programului”, potrivit raportului FMI.
Totodată, În ceea ce priveşte politica monetară, conducerea FMI recomandă BNR să îngusteze coridorul dobânzilor facilităţilor de credit şi de depozit.

„Directorii au încurajat banca centrală să rămână vigilentă în privinţa presiunilor inflaţioniste în creştere şi să ia în considerare înăsprirea condiţiilor monetare. Ei au recomandat susţinerea unor dobânzi mai mari în piaţă prin îngustarea coridorului dobânzilor şi prin sterilizarea excesului de lichiditate. Acest lucra va crea condiţiile unei creşteri ulterioare a dobânzii de politică monetară”, arată documentul FMI.

În luna aprilie, FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei românești la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, iar guvernul se așteaptă la o rată de creştere a economiei de 5,2% pentru acest an.
e

În ultima perioadă, economia României se confruntă cu un nou risc, cel al accelerării preţurilor din domeniul imobiliar, ceea ce ar putea duce la acumularea de tensiuni şi la lărgirea deficitelor, potrivit datelor raportului asupra stabilităţii financiare, prezentat joi de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Liviu Voinea.

Economia din România continuă să avanseze rapid pe baza consumului privat stimulat de guvern prin creşteri de salarii în sectorul public şi scăderi de taxe, potrivit News.ro.
De asemenea, se presupune că o astfel de creştere nu este sustenabilă pe termen lung şi generează dezechilibre care vor trebui corectate ulterior.

Liviu Voinea a atras atenția asupra unei eventuale expuneri, reprezentată de creşterea accelerată a preţurilor din domeniul imobiliar, în contextul acumulării de tensiuni.
”Contextul macroeconomic este favorabil, dar se acumulează tensiuni din cauza creşterii peste potenţial şi a lărgirii deficitelor. (…) A apărut un nou risc, deocamdată având o intensitate scăzută, de accelerare a preţurilor imobiliarelor”, a afirmat Voinea.

Totodată, preţurile apartamentelor din marile oraşe din România au crescut cu 1,2% în aprilie, ajungând la 1.000 de euro pe metru pătrat, comparativ cu luna precedentă. Orașele în care scumpirea imobilelor s-a resimțit cel mau mult sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa.

Potrivit raportului BNR, există o tendinţă de creştere a deficitului structural al bugetului general consolidat, de la 1% în 2013 şi 2,6% în 2016, acesta putând ajunge la 3,9% în 2017 şi 4% în 2018, în timp ce principalul risc la adresa economiei româneşti este cel de reducere a încrederii investitorilor în economiile emergente, dar acesta s-a diminuat în ultimele luni.

Comisia Europeană avertizează România referitor la o abatere semnificativă în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, se arată într-un comunicat al CE.

Anul trecut, Consiliul UE a propus României să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 și să realizeze o ajustare bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017.

„Luni, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul UE a adoptat ulterior o recomandare în care confirmă nevoia ca România să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că avansul nominal al cheltuielilor guvernamentale nu va depăși 3,3% în 2017, ceea ce corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. Pe baza estimărilor de primăvară publicate recent de CE, există riscul unei devieri semnificative de la ajustarea recomandată în 2017”, arată documentul citat.

În anul următor, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit  de 1% din PIB.

De asemenea, Comisia Europeană va reveni în 2018 cu recomandări privind ajustarea politicii fiscale în linie cu cerințele incluse în Pactul de Creștere și Stabilitate, care se translatează într-un efort fiscal substanțial pentru anul viitor.

„În absența modificării politicilor, există riscul unei abateri semnificative de la acea cerință în 2018. În plus, estimările de primăvară publicate recent de CE previzionează un deficit guvernamental general de 3,5% din PIB și 3,7% din PIB pentru 2017 și 2018, peste plafonul de 3% din PIB acceptat în Uniunea Europeană. Per ansamblu, opinia Consiliului este că vor fi necesare noi măsuri semnificative începând din 2017 pentru a îndeplini prevederile Pactului de Creștere și Stabilitate, pe fondul deteriorării semnificative a perspectivei fiscale”, potrivit CE.

Totodată, patru state membre UE, inclusiv România, au avut un deficit guvernamental egal sau mai mare de 3% din PIB, conform unei estimări preliminare publicate în aprilie de Eurostat.

Spania a înregistrat un sold negativ de 4,5% din PIB, Franța un deficit de 3,4% din PIB iar România și Marea Britanie un deficit de 3% din PIB.

După ce Emmanuel Macron s-a calificat în finala pentru alegerile prezidențiale din Franța împreună cu liderul Frontului Național Marine le Pen, piețe au răsuflat ușurate, însă se vor confrunta cu riscurile politice din Italia, se arată într-o analiză realizată de Deutsche Bank, transmite Business Insider.

Macron s-a plasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale franceze, la o diferență de aproximativ 2 puncte procentuale de candidata de extremă dreapta Marine Le Pen. Macron a obținut 23,8% din voturi, iar Le Pen 21,5%.

Sondajele de opinie efectuate după primul tur de scrutin îl dau câștigător detașat pe Macron în fața lui Le Pen, cu un scor de 60% la 40%.

Victoria pro-europeanului Macron elimină riscul ieșirii Franței din zona euro și chiar din Uniunea Europeană. Însă riscurile nu s-au risipit complet, analiștii băncii germane subliniind posibilitatea ca în Italia să aibă loc alegeri în acest an poate readuce îngrijorarea investitorilor legată de destrămarea zonei euro.

În ultimii ani, partidul Cinci Stele din Italia de orientare populistă a crescut foarte mult, iar respingerea prin referendum, în decembrie, a reformelor constituționale a fost văzută ca o creștere a populismului, ceea ce înseamnă că alegerile ar putea fi viitorul mare pericol pentru stabilitatea UE.

„Europa are încă un calendar politic aglomerat, cu alegeri în Marea Britanie în iunie, în Germania în septembrie și în Italia înainte de aprilie 2018. În opinia noastră, unul dintre cele mai mari riscuri care poate provoca un șoc pe piețe este Italia. Pentru că alegerile ar putea avea loc peste mai mult de șase luni, piața ar putea să nu se concentreze încă pe acesta”, au precizat analiștii Deutsche Bank.

Riscul politic italian fiind încă îndepărtat, investitorii europeni își vor îndrepta atenția pe Banca Centrală Europeană, care va începe să restrângă programul de suplimentare a lichidităților, fiind posibil ca procesul să înceapă în 2017.

Dobânzile pentru creditele în lei vor crește din cauza Brexitului și a politicii promovate de Donald Trump și a deciziilor FED, însă efectele vor fi limitate consideră președintele Asociației Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, și vicepreședintele BRD, Petru Bunescu.

„Din cauza riscurilor enumerate, există o creștere a volatilității atât pe ratele de schimb valutar, cât și pe cele de dobândă. Ne aflăm la un minim istoric al dobânzii și este foarte important cum ne construim portofoliile de active (n.red. de credite)”, a declarat Sergiu Oprescu, președinte Alpha Bank și ARB la Romanian Financial Conference, organizată de BusinessMark.

Președintele ARB a explicat că riscurile sunt mai mari ca Robor-ul să crească decât în urmă cu 4-5 ani. În prezent, Robor este de 0,8% pe an față de 4-5% cât era în urmă cu cinci ani. Bancherii trebuie să explice clienților lor acest risc majorat.

La rândul său, Petre Bunescu, vicepreședinte BRD, atrage atenția că mediul de afaceri se confruntă cu riscuri crescute, dar consideră că în condiții corecte se pot găsi soluții prin care IMM-urile să devină clienți eligibili pentru creditare, mai ales într-un an când se înregistrează minime istorice ale dobânzilor.

„Până la urmă acum sunt îndeplinite condițiile ideale de creditare: inflație negativă și dobânzi la minime istorice. Chiar nici în aceste condiții să nu găsim proiecte bancabile? Pentru anul acesta nu aș vedea o evoluție așa dramatică în privința dobânzilor. Până la urmă dobânda promovată de FED are un efect marginal asupra econmomiei românești“, a declarat Petre Bunescu.

Amplificarea aversiunii față de risc a investitorilor a tras în jos piețele de capital la nivel global. Bursele de mărfuri scad și ele pe fondul previziunilor mai puțin optimiste privind evoluția cererii din China. Euro scade și el, mai ales pe fondul neclarităților din cursa electorală franceză, transmite Reuters.

Acțiunile cotate la bursele europene, precum și indicii futures din SUA, au scăzut luni pe fondul instabilității geopolitice generate de lansarea a patru rachete balistice din Coreea de Nord, de refuzul categoric al lui Alain Jupe de a intra în cursa pentru președinția Franței, de anunțarea unei noi majorări de capital la Deutsche Bank, de declarația fără precedent a lui Donald Trump, care-l acuză pe Barack  Obama că a ordonat instalarea de microfoane în Trump Center, unde își avea sediul de campanie și de corecția în minus anunțată în weekend de către China privind rata de dezvoltare economică din acest an. Toate acestea au cântărit mult mai greu decât avalanșa de fuziuni și achiziții care are loc de ceva vreme pe piața europeană.

Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 0,4%, mai ales din cauza sectorului minier și a băncilor după ce Deutsche Bank a anunțat că are nevoie de mai mult capital. Acțiunile Deutsche Bank au pierdut luni 6% după ce s-a aflat că cea mai mare bancă din Germania trebuie să suplimenteze emisiunea de acțiuni pentru a-și majora capitalul cu opt miliarde euro. „Întrebarea pe care și-o pun investitorii este dacă aceasta va fi ultima majorare de capital sau dacă banca nu va nevoie de încă una peste câțiva ani”, a spus Stefan de Schutter, trader la Alpha – Frankfurt, referindu-se la Deutsche. „Până acum niciuna dintre măsurile de restructurare nu a dat roade.”

Indicele FTSEuroFirst index al primelor 300 de acțiuni și indicele DAX din Germania au pierdut 0,7%, ambele fiind afectate de scăderea Deutsche Bank. Indicele sectorului bancar european s-a depreciat cu un procent.

Imaginea de ansamblu pare a arăta un reflux pe piețe, după ce recent au depășit toate recordurile înregistrate de-a lungul timpului. Investitorii anticipează aproape sigur o creștere a ratei dobânzii-cheie în SUA, chiar din această lună. Premierul chinez Li Kegiang a avertizat la rândul său că economia chineză se va confrunta mai mari decât se așteptă. În Europa, agenda este făcută de evoluțiile ascendente ale partidelor de extremă și populiste și posibile victorii ale reprezentanții acestora în cadrul apropiatelor alegeri parlamentare din Olanda și Franța