Deficitul comercial al României a avansat cu 34,8% în primele patru luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 5,04 miliarde de euro, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele patru luni din 2018, deficitul comercial a fost de 3,74 miliarde euro, potrivit datelor INS. În primele trei luni din 2019, deficitul comercial era de 3,65 miliarde euro, cu 33,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Profit.ro.
De asemenea, în primele patru luni din 2019, deficitul balanței comerciale a fost de 5,04 miliarde euro, mai mare cu 1,3 miliarde euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Totodată, în primele patru luni, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de mașini și echipamente de transport (48% la export și 36,9% la import) și alte produse manufacturate (32% la export și respectiv 30,3% la import). Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele patru luni a fost de 17,91 miliarde euro la expedieri și de 21,131 miliarde euro la introduceri, reprezentând 77,6% din total exporturi și 75,2% din total importuri. În 2018, deficitul comercial al României a avansat cu 16,8%, față de anul anterior, până la 15,1 miliarde euro.

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) implementează la nivel național, pe o perioadă de 12 luni (27 iunie 2018 – 26 iunie 2019), Proiectul „Legislație actualizată pentru un comerț calitativ cu produse agroalimentare” – ID proiect 111846/Cod Sipoca 165. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 843.158 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din FSE este 693.954,33 lei.
Obiectivul general al proiectului este formularea de propuneri alternative la politicile publice pentru actualizarea cadrului legislativ specific în vederea îmbunătățirii activităților de comerț cu produse agroalimentare din România.
Până la această dată au fost realizate în cadrul proiectului următoarele activități: o cercetare asupra nevoilor de modificări legislative în domeniul vizat de proiect, realizat pe un esantion de 232 de persoane (reprezentanți ai ONG-urilor, partenerilor sociali, autorităților publice), trei cursuri de instruire în domeniul comerțului cu produse agroalimentare și în domeniul fiscal cu 50 de reprezentanți ai unor ONG-uri în domeniul
vizat de proiect, două evenimente de diseminare și dezbatere a propunerilor de modificări legislative. Ca urmare a acestor activități au fost formulate 53 de propuneri de modificări legislative în 14 acte normative, care sunt în curs de diseminare la autoritățile publice locale, Parlamentul și Guvernul României.
Dintre principalele propuneri de modificări legislative vizate:

I Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și
serviciilor de piață A) Definirea distribuției de bunuri de larg consum ca sector economic.
Deși noțiunea este folosită în foarte multe acte normative naționale, nu este definită în niciun act normativ, iar în lipsa acestui demers distribuitorii de bunuri nu sunt eligibili în cadrul niciunui program operațional cu finanțare europeană nerambursabilă.
B) Activă și responsabilă implicare a autorităților publice locale în stabilirea strategiei de dezvoltare a rețelei de distribuție, cu accent pe promovarea produselor agroalimentare locale.
C) Crearea unei legislații „transversale” la nivel național de reglementare a accesului, regimului parcării și a regimului orar al aprovizionării vehiculelor de transport de marfă în unitățile administrativ teritoriale.
D) Amplasarea structurilor de vânzare cu suprafață mai mare de 400 mp se va face exclusiv în teritoriul periurban.
Prin modificările propuse, comunitățile locale vor avea mai multe avantaje din punctul de vedere al menținerii și încurajării IMM-urilor, micilor producători și afacerilor locale, precum și pentru interesele consumatorilor prin varietatea mai mare de produse, prin încurajarea
specificității locale.
Ultimii 10-15 ani au fost marcați în România în domeniul comerțului de dezvoltarea haotică și necontrolată a rețelelor de supermagazine. Dezvoltarea de structuri mari și de parcuri comerciale generează dificultăți majore cel puțin în următoarele direcții: traficul aglomerat
în zone intravilane, închiderea magazinelor mici, generare de șomaj, dependența producătorilor români de acceptarea ofertei în aceste lanțuri comerciale multinaționale.
Parlamentul European a incriminat abuzul de putere dominantă al supermagazinelor
prin Declarația 88/2007, solicitând autorităților europene și naționale anchetă și propunerea de măsuri adecvate.
Până în prezent nici Guvernul, nici Parlamentul României nu au propus „măsuri adecvate” la nivel național, în sensul indicat de Parlamentul European.
II Hotărârea de Guvern nr. 775/2015 privind Aprobarea Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015-2020
Introducerea distribuției de bunuri ca sector economic în SNC pentru a face posibilă accesarea de programe operaționale cu finanțare comunitară.
În lipsa unor mecanisme de finanțare publice pentru dezvoltarea distribuției
autohtone de bunuri, efectele asupra economiei naționale vor fi în lanț următoarele:

1. Lipsa sustenabilității multor investiții în domeniul producției de bunuri agroalimentare și nonagricole, realizate prin PNDR.
2. Creșterea gradului de dependență a producătorilor autohtoni de comerțul realizat de supermagazine, corelat cu creșterea presiunii asupra prețului de cost al alimentelor și implicit cu efecte nefaste asupra calității acestora.
3. Diminuarea „suprafețelor” de depozitare și comercializare cu ridicata și cu amănuntul ale operatorilor economici cu capital românesc.
4. Scăderea locurilor de muncă în domeniul serviciilor comerciale și implicit creșterea presiunii economice, bugetare și sociale.
5. Creșterea galopantă a dependenței pieței de consum de produse nonautohtone.

III Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice
Instituirea contravenției pentru comercializarea băuturilor alcoolice minorilor de către unitățile autorizate să comercializeze băuturile alcoolice.

V Hotărârea Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023
Condiționarea operatorilor economici din sectorul vitivinicol de apartenența la o asociație profesională, în vederea accesării de fonduri europene nerambursabile.
Apreciem ca imperativă această măsură pentru încurajarea asocierii, în spiritul Regulamentului nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, precum și pentru garantarea pentru producători a accesului la informații privind organizarea comună a pieței vinului și a programelor de finanțare europeană accesibile.
În exercițiul financiar curent, accesarea fondurilor europene este sub 25% din totalul anual de 47,7 mil. euro, după ce în exercițiul financiar anterior prin Programul Național Suport 2009 – 2013 sectorul vitivinicol a absorbit în proporție de 100% fondurile europene puse la dispoziție de Comisia Europeană.
Prin acest proiect propunem autorităților publice naționale acceptarea unor măsuri legislative care să conducă la recâștigarea independenței economice a României raportat la producția și comerțul cu produse agroalimentare românești în contextul:

• expansiunii necontrolate a marilor rețele de supermagazine,
•  închiderii micilor magazine de proximitate și a celor specializate,
•  dependenței producătorilor români de produse alimentare de marile rețele comerciale,
•  lipsei accesului la fonduri europene pentru distribuția tradițională de bunuri,
•  lipsei forței de muncă în sectoarele producției și comerțului de bunuri agroalimentare.

Ovidiu Gheorghe
Președinte ACDBR www.acdbr.ro

Numărul de asociați şi acționari ai firmelor din România active din punct de vedere juridic a ajuns la un maxim istoric la începutul anului 2019, respectiv la un număr de peste 1,38 milioane de antreprenori, conform datelor Hotnews.ro.

De asemenea, din analiza datelor, reiese că începutul anului 2019 reprezintă perioada cu cel mai mare număr de asociați/ acționari în cadrul firmelor din România active din punct de vedere juridic, în creștere cu aprox. 20.000 de antreprenori/antreprenoare față de luna decembrie 2018.

În același timp, numărul de profesioniști (inclusiv PFA și societăți comerciale) care au fost dizolvați, radiați sau suspendați a scăzut în perioada ianuarie – februarie 2019 în comparatie cu aceeași perioadă a anului 2018, înregistrându-se diferențe procentuale de peste 25%, conform sursei citate.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica a crescut marginal in luna martie

In luna martie 2019, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al CFA Romania a crescut marginal fata de luna anterioara cu 0,5 puncte pana la valoarea de 34,9 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 12,7 puncte). Aceasta evolutie s-a datorat componentei de anticipatii a Indicatorului.

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut fata de luna anterioatra cu 0,4 puncte, pana la valoarea de 47,1 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 17,1 puncte). Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 1,0 puncte pana la valoarea de 28,9 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 10,5 puncte).

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, peste 84% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7946, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8541.

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2020/aprilie 2019) a inregistrat o valoare medie de 4,03%.

Sunt de remarcat anticpatiile de majorae a dobanzilor pentru scadentele pe termen mediu (5 ani), peste 80% dintre participanti anticipand aceasta evolutie, precum si anticipatiile de majorare a primei de risc a Romaniei, peste 88% dintre participanti anticipand aceasta evolutie.

Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata perceptia grupului de analisti membri ai CFA Romania privind evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

• Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
• Anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

Titlul CFA este unul dintre cele mai prestigioase din lume in randul profesionistilor din domeniul financiar. Administrat de catre CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregateste si testeaza candidatii in domeniul eticii si standardelor profesionale, analizei situatiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei si evaluarii diverselor instrumente financiare si de investitii.

Astazi, in lume exista peste 150.000 de detinatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliati la cele 152 societati membre ale CFA Institute.

Candidatii pentru titlul CFA trebuie sa promoveze o serie de trei examene cu frecventa anuala. Fiecare examen presupune cca 250-300 de ore de studiu individual. In plus, sunt necesari 4 ani de experienta profesionala relevanta in domeniul financiar, precum si aderarea la un cod de standarde etice si profesionale stricte.

CFA Romania este asociatia profesionistilor in investitii din Romania, in mare parte detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). CFA Romania este una dintre cele peste 152 de societati membre ale CFA Institute, asociatia avand misiunea de a promova interesele specialistilor in investitii si de a mentine standarde ridicate de integritate si excelenta profesionala.

In prezent, CFA Romania are peste 230 de membri, majoritatea detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®) sau candidati pentru unul din cele 3 niveluri ale examinarii care conduce la acordarea acestui titlu. Profesionistii care sunt membri CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice etc.

Termeni si conditii

Nici una dintre informatiile prezentate in cadrul acestui material nu trebuie interpretata ca o invitatie sau recomandare de a achizitiona sau de a dispune de orice produs, sau de a va angaja in orice alta tranzactie, sau consiliere in domeniul investitiilor, in domeniul juridic sau in oricare alt domeniu. Informatia care se regaseste in cadrul acestui material este prezentata numai in scop informativ. Informatia prezentata este foarte generala si este posibil sa nu fie relevanta in cazuri individuale concrete. CFA Romania nu da o garantie asupra gradului de corectitudine si complexitate a informatiilor prezentate in acest material.

2019 03

România a avut, și luna trecută, cea mai mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană, în condițiile în care rata anuală a inflației a urcat la 4,2%, potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat.

De asemenea, topul creșterilor de preț este completat de Ungaria, cu o creștere de 3,8% a prețurilor de consum, și Olanda, cu o rată a inflației de 2,9%, conform Profit.ro.

Primul loc în topul european al scumpirilor a devenit o poziție obișnuită pentru România. Astfel, martie a fost a treia lună consecutivă în care România a avut cel mai puternic salt al prețurilor de consum după ce, în septembrie anul trecut, a cedat, pentru prima dată în 9 luni, primul loc în clasamentul scumpirilor.

În februarie, România a avut o rată a inflației de 4%, cea mai mare din UE la acel moment și în urcare de la 3,2% în luna ianuarie. La nivelul zonei euro, inflația a fost de 1,4% luna trecută, în scădere, de la 1,5% februarie, menținându-se sub șinta Băncii Centrale Europene, de aproape 2%.

Deficitul comercial al României a avansat cu 45% în primele două luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 2,41 miliarde de euro, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele două luni din 2018, deficitul comercial a fost de 1,66 miliarde euro, potrivit datelor INS, scrie Profit.ro

De asemenea, în primele două luni din 2019, deficitul balanței comerciale a fost de 2,413 miliarde euro, mai mare cu 751,1 milioane euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit sursei citate.

În același timp, în primele două luni, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de mașini și echipamente de transport (48,4% la export și 36,8% la import) și alte produse manufacturate (32% la export și respectiv 30,1% la import). În 2018, deficitul comercial al României a avansat cu 16,8%, față de anul anterior, până la 15,1 miliarde euro.

De asemenea, comerțul cu amănuntul din România a crescut, în februarie, cu 9,1% față de februarie 2018 și cu 1,1% față de luna ianuarie, potrivit datelor oferite de Profit.ro.

Față de ianuarie, comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,4% atât în UE, cât și în zona euro. Datele sunt avansate într-un context în care salariile bugetarilor au fost majorate în ultima perioadă, Profit.ro relatând că România a devenit lider în UE la cât dă statul din venituri pentru plata salariilor, cu impact și asupra consumului.

În același timpm, în ritm anual, cele mai bune evoluții ale comerțului cu amănuntul, de 11,8% și 11,4%, au fost în Slovenia și Croația, în timp ce, în ritm lunar, în fruntea clasamentului s-au situat Belgia și Letonia (ambele cu 1,6%), urmate de Estonia, Irlanda și Polonia (1,4%). Volumul comerțului cu amănuntul este măsurat prin evoluția cifrei de afaceri în comerțul de retail, ajustată în funcție de evoluția prețurilor și efectele sezoniere.

După patru luni de evenimente prin care țara noastră a dezvăluit Franței o imagine inedită, creativă și inovatoare, Sezonul România – Franța se pregătește pentru inaugurarea sa în România. Ambasadorul Republicii Franceze în România, Michèle Ramis, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Maria Magdalena Grigore și Francois Bloch, director general BRD și președinte al comitetului de mecenat în oglindă al Sezonului România-Franța, au deschis joi, 28 martie 2019, la Institutul Francez din București, evenimentul de prezentare a proiectelor pe care Franța le propune publicului românesc între 18 aprilie și 14 iulie 2019.

Participanții au descoperit, în prezentarea comisarilor generali ai Sezonului, Andrei Țărnea și Jean-Jacques Garnier, o programare al cărui fir narativ stă sub sloganul „Uitați de clișee!”. În arte vizuale, muzică, literatură, cinema, gastronomie, teatru, dans, dezbateri, conferințe sau evenimente dedicate mediului de afaceri, Sezonul va surprinde, din 18 aprilie, publicul de toate vârstele, din peste 30 de orașe.

Calea Victoriei din București va reprezenta axa centrală a deschiderii la Muzeul Național de Istorie a României cu expoziția „Dessine-moi la guerre. 1914 – 2014: desene din presă despre conflictele secolelor XX şi XXI”, la Muzeul Național de Artă al României cu lucrările din colecția de artă contemporană Société Générale reunite sub titlul „Specii de spații” și cu expoziția „Acești români care au făcut Franța, acești francezi care au făcut România” sau la Muzeul Colecțiilor de Artă cu expoziția „Eli Lotar (1905-1969)”, organizată de Muzeul Național al Literaturii (MNLR). Instalațiile, jocurile de lumini și concertele vor fi elementele cheie la SPOTLIGHT – Festivalul Internațional al Luminii, în cadrul căruia Franța este țară invitată de onoare. Desigur, prima oprire a Șaretei culinare care ne invită să degustăm deliciile bucătăriei franceze va fi chiar SPOTLIGHT, iar serile se vor încheia pe ritmurile muzicii actuale franceze la Club Control.

În continuare, Muzeul Național de Artă Contemporană va propune monografia artistului Raphaël Zarka intitulată „Gnomonica”, dar și expoziția „Renault și arta, o istorie vie”, o selecție din colecția de artă contemporană a companiei Renault. Dialogul dintre România și Franța va fi dezvăluit din nou de MNLR cu expoziția plurivalentă „Gherasim Luca – Erou – Limită”, prezentată la deschiderea Sezonului de la Paris.

Cele peste 200 de proiecte și peste 400 de evenimente vor continua până pe 14 iulie.

„România și Franța sunt unite prin legături vechi și profunde, o cultură comună și valori împărtășite, iar în acest moment, tinerele generații sunt cele care ne pot ajuta să le ducem mai departe. Sezonul România-Franța oferă și va oferi noi oportunități de comunicare și canale prin care putem ajunge la tinerele generații și ne permite să promovăm cele două țări prin schimburi culturale, educaționale, economice, gastronomice și să arătăm că avem o moștenire comună”, a declarat Michèle Ramis.

„Ne bucurăm să putem anunța astăzi un program care se adresează tuturor categoriilor de vârstă și care încurajează generațiile tinere să fie parte din viața culturală, de creație și inovație a României și a Franței, construind noi forme de cooperare bilaterală, pentru viitor. Pentru Ministerul Afacerilor Externe, oportunitatea de a coordona, la nivelul României, derularea Sezonului este una cu adevărat importantă și reprezintă unul dintre cele mai ample exerciții de diplomație publică și culturală desfășurate în ultimii ani”, a declarat Maria Magdalena Grigore.

Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român, a precizat: „Ne-am spus adeseori în timpul acestei prime părți a Sezonului România-Franța 2019, în timpul acestor prime patru luni, că nu există nimic mai frumos, nimic din ce și-ar putea dori un institut cultural în existența sa, decât să poată „trăi” un sezon cultural comun. În aceste zile de predare a ștafetei, în care Franța se pregătește febril să demareze activitățile ce se vor desfășura în România până în ‪14 iulie, gândul meu se îndreaptă către echipele celor două institute, francez și român, către echipa ambasadei noastre de la Paris. Acei oameni care au „trăit” efectiv Sezonul, zile și uneori nopți, ceas cu ceas, zile pasionante, zile pline, zile în care bucuria de a fi parte din acest Sezon unic, istoric se împletea cu dorința de a face totul pentru ca fiecare proiect, simplu sau complex, să fie dus cu bine la capăt. Să fie de neuitat pentru cei prezenți.”

În intervențiile lor, cei doi comisari au subliniat esența acestui exercițiu unic de redescoperire reciprocă: beneficiind de o strategie de comunicare curajoasă, Sezonul România-Franța îndeamnă publicul din cele două țări să uite de clișee pentru a se putea bucura de moștenirea noastră comună și pentru a înțelege profunzimea relațiilor dintre țările noastre. În cadrul Sezonului, aceste relații se traduc prin colaborări excepționale între operatori culturali, economici și academici, instituții și asociații din România și Franța care, împreună, au inițiat sute de proiecte pentru a fi derulate timp de opt luni.

Informații suplimentare

Sezonul România-Franța 2019 este organizat de următoarele instituții:

Din partea României: Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Turismului, Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Educației, Ministerul Economiei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri și Antreprenoriat, Ambasada României la Paris și Institutul Cultural Român.

Comisar general: Andrei Țărnea

Din partea Franței: Institutul Francez cu sprijinul Ministerului pentru Europa și Afaceri Externe, Ministerului Culturii, Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Educației Naționale, Ministerului pentru Învățământ Superior, Cercetare și Inovare, Ministerului Tranziției Ecologice și Solidarității, Ministerului Sportului, al Ambasadei Franței la București, al rețelei filialelor Institutului Francez din România și al Alianțelor franceze.

Comisar general: Jean-Jacques Garnier

Mai multe informații se regăsesc pe cele două site-uri: www.sezonulromaniafranta.ro și www.saisonfranceroumanie.com.

În sfârșit, după nenumărate promisiuni nerespectate făcute încă din primăvara lui 2018, CNAIR a lansat pe 20 și 21 martie 2019 trei licitații de lucrări pe Autostrada A3 aferente segmentelor Nădășelu-Mihăiești-Zimbor (30,06 km), Zimbor-Poarta Sălajului (12,24 km) și Nușfalău-Suplacu de Barcău (13,55 km). Vă reamintim că lotul Nădășelu-Mihăiești a mai fost licitat în 2015, contractul fiind semnat în mai 2016 și reziliat în iulie 2017.

Cele trei proceduri de achiziție publică însumează 55,85 km din Autostrada Transilvania și au o valoare estimată totală de aproape 2,58 miliarde lei fără TVA. Primele termene de depunere a ofertelor sunt pe 20, 21 respectiv 22 mai 2019.

Câștigătorii vor avea la dispoziție 12 luni de proiectare și alte 24 de execuție în teren pe sectoarele Nădășelu-Mihăiești-Zimbor și Zimbor-Poarta Sălajului. Tronsonul Nușfalău-Suplacu de Barcău este mai ușor, traseul fiind în mare parte la câmpie, și trebuie proiectat în 6 luni și construit efectiv într-un an și jumătate.

Ce se întâmplă cu secțiunea Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău (44 km)? Deocamdată avem doar (alte) promisiuni. Ultimele dădeau luna februarie 2019 ca termen pentru pornirea licitațiilor, dar nu s-a întâmplat nimic. Mai așteptăm, unde ne grăbim?!

Deznodământul pe lotul Suplacu de Barcău-Chiribiș (26,35 km) se amână după ce CNSC a admis contestația celor de la Construcții SA, iar bătălia va fi tranșată în instanță.

De asemenea, și segmentul Chiribiș-Biharia (28,55 km) are o contestație admisă la CAB, iar CNAIR este obligată să reevalueze ofertele. Cel mai probabil vom avea un nou câștigător, compania Strabag, după care poate urma o nouă rundă de… ați ghicit, contestații!Asociația pro infrastructură

Fundația Friedrich Ebert (FES) România a lansat studiul „Tineri în România: 2018-2019”. Principalele concluzii ale studiului sunt: – Politica pare să joace un rol marginal în viața majorității tinerilor români. Atât nivelurile de participare cât și interesul față de participare sunt scăzute, participarea la proteste fiind forma cea mai populară de activism.

Mai puțin de un sfert dintre membrii eșantionului au fost implicați în acte participative. În comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are cel mai mic procent al respondenților implicați politic.

În comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are unul dintre cele mai mici niveluri ale sprijinului democratic. – Procentajele celor care au opinii pozitive privind starea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în România sunt mai mici decât cele ale respondenților critici. Într-o comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are nivelurile cele mai reduse dintre statele membre UE când este vorba despre evaluarea stării democrației, deși acestea sunt mai mari comparativ cu statele care nu sunt membre UE.

De asemenea, România are al doilea cel mai scăzut nivel de sprijin pentru drepturile minorităților etnice, și cel de-al treilea cel mai scăzut nivel de sprijin pentru drepturile săracilor, comparativ cu alte țări incluse în prezentul studiu. – Respondenții din acest proiect de cercetare s-au plasat pe o scală stânga-dreapta cu o valoare medie spre dreapta, însă apropiată de mijlocul scalei. Totuși, majoritatea tinerilor manifestă un sprijin puternic pentru redistribuire și pentru un stat puternic: 55,7% consideră că veniturile săracilor și bogaților ar trebui să devină mai egale, 47,5% sunt complet de acord cu afirmația conformă căreia cotele de participare a guvernului în afaceri și industrie ar trebui să crească și 65% că Guvernul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru a se asigura că toți au ce le trebuie.

În același timp, aproximativ 30 % dintre respondenți și-au exprimat dorința de a pleca din România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, un procentaj relativ mic pentru regiune, și care constituie o scădere semnificativă față de cifrele din 2014, când aproape 60 % dintre tinerii români se gândeau să emigreze. În cea mai mare parte, dorința și planurile de plecare sunt corelate cu sentimentul de sărăcie și lipsa accesului la bunuri de consum. Marea majoritatea a emigranților doresc să rămână în UE, în special în Germania și Marea Britanie.

Mai mult, familiile sărace tind să aibă mai mulți copii și să înțeleagă și să utilizeze deficitar mijloacele contraceptive. – Aproximativ 20 % dintre tineri raportează ori că nu știu ce este contracepția ori că, în general, nu o folosesc. Deși cele mai multe persoane care raportează că nu utilizează metode contraceptive sunt într-o relație stabilă sau căsătorite, aproximativ 15 % raportează că sunt singure, având o viață sexuală activă, cu mai mulți parteneri/ partenere.

Totodată, un procentaj mare de tineri simt că sunt supracalificați pentru munca pe care o depun. – Aproximativ 63 % dintre tinerii din întregul eșantion raportează că Dumnezeu este foarte important în viața lor. Importanța mare acordată divinității este asociată cu o valorizare puternică a statutului de persoană căsătorită/a faptului de te căsători și a avea copii și este corelată negativ cu opiniile privind homosexualitatea și avortul.

Culegerea datelor a fost efectuată în luna martie 2018, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1048 de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 29 de ani, prin metoda interviului față în față.

Într-o economie vulnerabilă, pe fondul lipsei investiților pe termen mediu și lung și a instabilității fiscale, multe dintre companii au ales în 2019 să își conserve resursele financiare, mergând pe dezintermediere, iar efectele se vor vedea în slăbirea unor lanțuri comerciale, cu efecte directe în scăderea numărului companiilor și creșterea numărului firmelor închise, a cazurilor de insolvență și faliment, estimează experții de la Sierra Quadrant, conform datelor oferite de Profit.ro/

De asemenea, în 2019, economia românească se pregătește de vremuri tulburi. Instabilitatea fiscală, deprecierea cursului euro, criza din piața forței de muncă și limitarea accesului la finanțare s-au tradus într-o scădere semnificativă a apetitului pentru business, ce se va resimți în mod semnificativ din a doua parte a anului, arată o analiză Sierra Quadrant. „Primele semne negative se văd deja în sectorul construcțiilor, acolo unde scăderea cererii a determinat înghețarea multor investiții, și în comerț, unde accentuarea blocajului financiar a făcut ca multe firme să intre în dificultate’’, spun experții.

A doua editia a Romanian International Gas Conference – RIGC 2019 va avea loc pe 13 martie, la Bucuresti.

Anul trecut pe vremea aceasta începea să-și facă loc în discuțiile publice un subiect mai degrabă tehnic: legea care trebuia să reglementeze exploatările de gaze din Marea Neagră, cunoscută drept „legea offshore”. Subiectul s-a „fofilat” printre știrile zilei, căpătând tot mai mare amploare. Până când a fost preluat în discursul politic și a explodat.

„Investițiile in sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera până în 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 miliarde USD și vor aduce un plus de 40 miliarde USD PIB-ului României. Tot în aceeași perioadă, impactul asupra pieței muncii se traduce prin susținerea unui număr mediu anual de peste 30.000 de locuri de muncă.” Studiul Deloitte din care cităm aici vehicula, poate, cifre greu de crezut. Cu toate acestea, e dificil să nu ai încredere în aceste predicții, avînd în vedere reputația autorilor.

Și atunci, contestatarii „legii offshore”, cel puțin din prima ei fază, au început să atace direct „obiectul” discuției: gazul. Care, ziceau ei, ar trebui să rămână acolo unde e el de la natură, pentru o mai bună folosință din partea urmașilor noștri.

Un argument pe care susținătorii exploatărilor l-au combătut cu ușurință: peste 40 de ani e foarte probabil ca gazul natural să nu mai fie, din punct de vedere economic si tehnologic, „la modă”. Dezbaterea publică nu e neapărat un exercițiu obișnuit în România. Exploatarea gazelor naturale a fost și este un subiect sensibil, pentru că atinge filonul național. Deci cu atât mai mult dezbaterea a scăpat, adesea, de pe drumul argumentelor raționale. Anul s-a încheiat nedecis din acest punct de vedere, iar „legea offshore” a căpătat o mulțime de retușuri. Disputa s-a stins mai ales pentru că la finalul lui 2018, o altă decizie prindea viață: OUG 114. Anul 2019 a început cu păreri pro și contra acestei ordonanțe. Iar dezbaterea privind industria petrolului și gazelor a reînceput.

Probabil că o conferință a gazului trebuia să aibă loc de mult timp la București. Contextul o cerea. Însă organizarea unei conferințe internaționale cere timp șifoarte  multe resurse. Industria a făcut tot ce ținea de ea pentru ca un asemenea eveniment să aibă loc. Rezultatul? „Romanian International Gas Conference” va avea loc miercuri, 13 martie la București, în selecta aulă a Bibliotecii Centrale Universitare.

„Cea de-a doua ediție a Romanian International Gas Conference (RIGC), organizată de Energy Policy Group pe 13 martie a.c. împreună cu parteneri prestigioși – IOGP (Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze), FPPG (Federația Patronală Petrol și Gaze), ACUE (Asociația Federațiilor Companiilor de Utilități din Energie) și UPG (Universitatea de Petrol și Gaze, Ploiești) – reprezintă o ocazie excelentă pentru a dezbate care sunt perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale sectorul românesc al gazelor naturale. Ne vom apleca asupra segmentelor de explorare și producție, transport, distribuție și furnizare, asupra funcționării pieței și, desigur, asupra mediului de reglementare. Este important să subliniem punctele forte, de potențial, ale sectorului gazier românesc și să identificăm obstacolele în calea dezvoltării sale, propunând soluții realiste. De asemenea, vor fi discutate opțiunile tehnologice pe termen lung ale utilizării gazelor naturale, cu constrângerea reducerii drastice a emisiilor de carbon până în anul 2050. Vor participa reprezentanți ai guvernelor statelor vecine (Austria, Ungaria, Bulgaria, Grecia), ai Comisiei Europene, precum și ai industriei și ai mediului academic.”

Radu Dudău, director EPG – Energy Policy Group

„Discutăm deja de ceva vreme despre necesitatea unei conferințe de un asemenea nivel la București. Am depășit toate obstacolele, resursele alocate sunt foarte multe. RIGC a prins din nou viață in acest an și pot doar să sper că acesta a doua editie e inca una dintr-un foarte lung șir.”

Cătălin Niță, director executiv Federația Patronală Petrol și Gaze

„Întâlnirile, discuțiile și concluziile prilejuite de RIGC sunt oportunități extraordinare care ar trebui să ne rezolve – sau cel puțin să ne clarifice – multe probleme ce țin de felul în care ne poziționăm, uneori cu mult prea mult subiectivism și emoție, față de resursele noastre de gaz. Acum, profesioniști și experți români și internationali vor putea analiza împreună, aici, la București, argumentat și la rece, teme de care o să depindă felul în care vom ști – sau nu – să exploatăm la maximum oportunitățile, avantajul și potențialul economic, social, geostrategic și tehnologic generat de zăcămintele de gaz natural de care dispunem. E un moment bun, propice, în care trebuie discutat serios și fără abordări greoaie despre strategia energetică a țării prin prisma gazului de care putem dispune. Toate acestea, pornind de la experiența și expertiza altor țări, dar si de la realitatea tot mai evidentă: gazul natural e combustibilul următorilor 30-40 de ani, așa că am face bine să profităm și noi cat mai mult.”

Adrian Măniuțiu, EM360.ro

“Energy Policy Group vine cu o a doua ediție a unei conferințe internaționale de maximă importanță pentru economia națională dar și pentru punerea în context corect a evoluțiilor din piața globală și europeană a energiei, în particular a gazelor naturale. Este extrem de important să reușim să definim cu înțelepciune locul pe care trebuie să-l ocupe sectorul gazelor naturale în strânsă legătură cu strategiile de mediu și de climă, dar și din perspectiva modului în care sectorul gazelor naturale vine cu o contribuție consistentă la dezvoltarea întregii economii naționale. Exploatarea inteligentă a acestei resurse naturale trebuie să aibă ca beneficiari direcți triunghiul echilateral format din consumatorii finali, operatorii din energie și bugetele publice ale statului român”. 

Daniel Apostol, director de relații externe FPPG