Comisia Europeană, într-o acțiune fără precedent, declanșează Articolul 7 al Tratatului UE împotriva Poloniei, procedură care poate genera pierderea dreptului de vot în cadrul UE.

Comisia Europeană (CE) a adoptat o măsură fără precedent și a impus sancțiuni Poloniei pe care o acuză că încalcă prin reforme judiciare valorile democratice de bază ale Uniunii Europene, potrivit agenției poloneze de presă de stat PAP, scrie The Associated Press.

Ministrul polonez al Justiției Zbigniew Ziobro a părut să confirme această măsură, miercuri, spunând că a primit decizia cu calm și insistând asupra faptului că Polonia este o țară care respectă legea, scrie News.ro.

Potrivit PAP, care nu-și identifică sursa, Comisia a declanșat Articolul 7 al Tratatului UE, o procedură care poate conduce la pierderea drepturilor de vot ale Varșoviei în Consiliul European.

Articolul 7, prezentat drept „opțiunea nucleară”, nu a mai fost folosit împotriva vreunui stat membru până acum. Această măsură este considerată un semn al îngrijorării profunde a europenilor față de reformele guvernamentale controversate în domeniul justiției.

Însă eventualele sancțiuni – precum retragerea drepturilor de vot – pot interveni doar într-o a doua fază, care necesită, în vederea lansării ei, un vot în unanimitate al țărilor europene (fără cel vizat).

În contextul în care Ungaria a anunțat deja că se va opune, adoptarea efectivă a unor sancțiuni pare improbabilă. Bruxellesul contează însă pe greutatea simbolică a declanșării procedurii, care va permite implicarea tuturor statelor membre în dezbatere.

Deși este conștientă că o suspendare a drepturilor de vot rămâne o amenințare teoretică, UE are deja în vedere noi instrumente. Circulă ideea condiționării accesului la fonduri structurale europene de respectarea valorilor și deciziilor UE. „O țară care intră în derivă față de statul de drept nu poate în același timp să ceară Bruxellesului să o susțină cu fonduri de coeziune în valoare de miliarde de euro”, al căror principal beneficiar este Polonia, a avertizat ministrul francez Nathalie Loiseau.

Organizația Națiunilor Unite înăsprește sancțiunile impuse Coreei de Nord, ca ripostă pentru programele balistice și nucleare. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate o rezoluție care consolidează în mod sensibil sancțiunile deja impuse Coreei de Nord și care, dacă va fi respectată, va priva Phenianul de venituri anuale în valoare de un miliard de dolari, relatează AFP.

O nouă ripostă față de programele balistic și nuclear nord-coreene, acest text reprezintă un anumit succes al Statelor Unite, care și-au convins partenerii chinez – cel mai important susținător al Phenianului – și rus să consolideze presiunea internațională asupra unei țări acuzate că este o ”amenințare mondială”. Propusă de Statele Unite, Rezoluția 2371 vizează să interzică venituri din exporturi nord-coreene în sectoarele cărbunelui, fierului și pescuitului. Această nouă rezoluție are ca obiectiv să determine Phenianul să negocieze în urma primului său tir al unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) pe 4 iulie, Ziua Națională americană.

Coreea de Nord a procedat pe 28 iulie la un al doilea tir de ICBM. Președintele CE nu abandonează însă posibilitatea unei replici europene Președintele american Donald Trump a salutat pe Twitter votul unanim al Consiliului de Securitate, subliniind că noile sancțiuni vor avea ”un impact financiar foarte important” asupra Phenianului. ”Un cost de peste un miliard de dolari pentru Coreea de Nord”, a apreciat el. La puțin timp după aceea, Casa Albă a anunțat într-un comunicat că ”președintele apreciază cooperarea Chinei și Rusiei în asigurarea adoptării acestei rezoluții”.

”El va continua să lucreze împreună cu aliații noștri în vederea consolidării presiunii diplomatice și economice asupra Coreei de Nord, cu scopul de a pune capăt comportamentului ei amenințător și destabilizator”, se arată în comunicat. Mingea este acum în terenul nord-coreean, care ”trebuie să răspundă” cererilor internaționale, a declarat ambasadoarea americană la ONU Nikki Haley. „Acestea sunt sancțiunile cele mai stricte contra unei țări de o generație”, a lansat ea.

Este ”mai urgent ca niciodată să se pună capăt programelor nuclear și balistic nord-coreene, iar Phenianul să fie adus la masa negocierilor”, a subliniat omologul ei francez François Delattre. Noul ambasador rus la ONU Vasili Nebenzia a subliniat însă că ”va fi imposibil să se rezolve acest conflict doar prin adoptarea de sancțiuni”. El a reclamat ”o abordare globală” și ”o strategie politică”. Sancțiunile ”nu pot să fie un scop în sine”, ci mai degrabă ”un instrument care să determine această țară la discuții constructive”, a apreciat diplomatul rus.

Noile sancțiuni vizează să împiedice exporturile nord-coreene de fier, de minereu de fier, de plumb, de minereu de plumb, de pește și de crustacee. În schimb, ele nu vizează, așa cum se evoca inițial în cadrul negocierii lor, în urmă cu o lună, livrări de produse petroliere către Coreea de Nord. În rezoluție, Coreea de Nord este acuzată că se livrează unei ”deturnări masive a slabelor sale resurse” în vederea continuării dezvoltării unor ”arme nucleare și mai multor programe costisitoare în domeniul rachetelor balistice”.

Grupul Volkswagen va reveni după 17 ani în Iran, a anunţat marţi cel mai mare producător auto european, transmit DPA şi Reuters.

Iranienii își vor putea cumpăra de luna viitore autoturisme Volkswagen, profitând de ridicarea sancţiunilor internaționale. Grupul german a încheiat un contract cu importatorul iranian MammutKhodro pentru livrararea modelelor Tiguan și Passat, în principal în centrele de vânzare din regiunea Teheranului, a anunțat VW într-un comunicat.

De asemenea, producătorii auto francezi Renault şi PSA Peugeot Citroen au anunţat că vor reveni în Iran după ce țara a scăpat de regimul impus de sancțiunile economice internaționale

Volkswagen, care a ieşit de pe piaţa iraniană în 2000, se aşteaptă la vânzări anuale de peste trei milioane de maşini în această ţară.

Compania Volkswagen este lider de piață în Europa și China. În aceste condiții, Iranul, cu o populație de 80 de milioane de locuitori, este o oportunitate rară de creștere. În Brazilia, vânzările au înregistrat un declin de 1,9 %, la 116.600 unităţi.

”Prin revenirea în Iran, compania Volkswagen umple un gol de pe harta sa mondială”, a declarat în comunicat Anders Sundt Jensen, directorul de proiect al companiei pentru Iran.

Portofoliul Volkswagen este format din 12 mărci, printre care Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania.

Rusia a anunțat miercuri că nu are de gând să returneze peninsula Crimeea Ucrainei sau să discute despre acest subiect cu partenerii externi. Declarațiile vin la scurt timp după ce Donald Trump a spus că solicită Kremlinului restituirea peninsulei anexate în 2014, transmite Reuters.

Moscova consideră că votul aproape unanim al populației din Crimeea la referendumul din 2014 în favoarea unirii cu Rusia îi conferă acesteia dreptul de a-și anexa acest teritoriu, care i-a aparținut până în 1954 când liderul sovietic Nikita Hrușciov a cedat peninsula Ucrainei.

De cealaltă parte, Ucraina spune că rezultatul referendumului este fals, fiind ținut după ce trupele rusești erau deja prezente în peninsulă.

„Nu vom returna teritoriul nostru. Crimeea este un teritoriu ce aparţine Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, citată de Reuters.

Anexarea Crimeei din 2014 a atras asupra Rusiei sancțiuni din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene, răcind relațiile cu Moscova la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece.

Toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au fost de acord să prelungească cu încă un an – până la 23 iunie 2017 – sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse pentru rolul avut în anexarea Peninsulei Crimeea în martie 2014, mişcare condamnată de statele occidentale, referendumul de unire organizat de forţele pro-ruse fiind considerat ilegal.

În pachetul de sancţiuni se regăseşte interdicţia importului de produse din Crimeea, interzicerea oricărei investiţii în zonă, cooperarea în domeniul turismului şi exportul de bunuri şi servicii către regiunea anexată.

Statele membre ale Uniunii Europeane sunt aşteptate să decidă dacă prelungesc până la sfârşitul anului 2016 sancţiunile împotriva Rusiei pentru rolul avut în criza ucraineană, începută în aprilie 2014, după ce miliţii pro-ruse au ocupat clădiri administrative din Doneţsk şi Lugansk. Moscova speră ca măsurile coercitive să fie ridicate sau măcar îmblânzite, iar vizita preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la forumul economic de la Sankt-Petersburg poate fi un semn în acest sens.