Producătorul danez de jucării Lego a anunțat că va disponibiliza 1.400 de angajați, sau 8% din personalul de la nivel global, după ce a raportat o scădere a vânzărilor și profitului în prima jumătate a acestui an, conform Business Insider.

Compania a declarat că veniturile sale au scăzut cu 5% la 14,9 miliarde de coroane (2,4 miliarde de dolari) în primele șase luni din 2017. Profitul a scăzut cu 3% la 3,4 miliarde de coroane (544.000 de dolari).

”Suntem dezamăgiţi de declinul veniturilor pe pieţele pe care suntem stabiliţi şi am luat măsuri corective”, a spus preşedintele Lego, Jorgen Vig Knudstorp.

Acesta a afirmat că obiectivul pe termen lung al companiei este de a ajunge la „mai mulți copii pe piețele noastre bine stabilite în Europa și Statele Unite” și a adăugat că există „oportunități de creștere puternică pe piețe în creștere, cum ar fi China”.

Lego a precizat ca va desfiinţa aproximativ 1.400 de posturi, dintr-un total de 18.200, majoritatea în 2017.

În luna august, Lego l-a înlocuit pe directorul general Bali Padda după doar opt luni de mandat, cu industriaşul danez Niels B. Christiansen.

România s-a situat, în luna iunie 2017, comparativ cu mai 2017, pe poziția a patra în Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul de scădere a volumului comerțului cu amănuntul de la o lună la alta, cu un declin de 0,4%, scăderi mai mari fiind înregistrate doar în Lituania (minus 1,7%), Letonia (minus 0,8%) și Bulgaria (minus 0,5%), arată datele publicate, joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În zona euro, comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,5% în luna iunie comparativ cu luna precedentă, în timp ce în Uniunea Europeană s-a înregistrat un avans de 0,4%. Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că, atât vânzările de combustibili, cât și vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 0,6%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări s-au majorat cu 0,1%.

În schimb, în ritm anual, în luna iunie 2017 comparativ cu luna iunie 2016, comerțul cu amănuntul în România a înregistrat o creștere de 7,6%, mai mult decât dublu față de avansul de 3,1% înregistrat atât în zona euro cât și în UE 28. Creșteri mai mari decât în România ale comerțului cu amănuntul, în ritm anual, au fost înregistrate doar în Slovenia (10,2%), Croația (8,2%) și Slovacia (8,1%). Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 3,9% în ritm anual iar vânzările de combustibili au crescut cu 3,7% în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări au înregistrat o creștere de doar 0,2%.

În cazul României, Institutul Național de Statistică (INS) a informat că în luna iunie 2017 față de iunie 2016, cifra de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, ca serie brută, a înregistrat un salt de 7,3%, iar ca serie ajustată de 6,5%. De asemenea, în comparație cu luna mai din acest an, în iunie 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), a scăzut, ca serie brută, cu 1,5%, din cauza vânzărilor mici de produse alimentare, băuturi și tutun (-2,8%) și de produse nealimentare (-1,5%). Comerțul cu amănuntul s-a diminuat în iunie față de mai, anul curent, și ca serie ajustată, cu 0,4%, ca urmare a scăderii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-1,7%) și vânzărilor de produse nealimentare (-0,3%).

Regiuni importante pentru culturile de grâu din mai multe părți ale lumii sunt amenințate de secetă, ceea ce se traduce prin diminuarea recoltelor de grâu de calitate, ceea ce va duce prețurile la cele mai mari niveluri din ultimii ani, transmite Reuters.

Oferta de grâu de calitate, cu un conținut ridicat de proteine este unul dintre puținele sortimente unde se înregistrează un deficit, pe o piață globală invadată de stocuri mari de cereale după o serie de patru ani în care s-au înregsitrat recolte peste medie. Însă oferta generoasă i-au descujarat pe producătorii din SUA să mai cultive grâu, iar vremea secetoasă face ca în prezent să se înregistreze un deficit pentru grâul de calitate din America de Nord și până în Australia. În Europa, seceta amenință să reducă producția de cereale din Italia și Spania la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.

„Întrebarea de un milion de dolari la care sectorul de trading încearcă să găsească un răspuns este ce procentaj din oferta mondială va fi grâu cu un conținut ridicat de proteine?”, a declarat Terry Reilly, analist principal la Futures International din Chicago.
În prezent există o ofertă abundentă de grâu de calitate slabă, Departamentul American al Agriculturii estimând că la finele anului agricol 2017/2018 stocurile mondiale de grâu vor atinge un nivel record de 260,6 milioane tone. Însă producătorii de făină și brutarii au nevoie de grâu de panificație, cu un conținut de proteine de cel puțin 12%, pentru a putea face pâine de calitate.

Grâul de primăvară din SUA, care în mod normal are un conținut de proteine de 14% și chiar mai mare, se vinde la un preț mai mare decât grâul de calitate mai scăzută. Însă conform celor mai recente estimări ale USDA, producția de grâu de primăvară a SUA va fi de 423 de milioane busheli (1 bushel este echivalentul a 27,2 kilograme n.r.), cea mai mică de după 2002.

În aceste condiții, cotațiile futures la grâu la Chicago Board of Trade au ajuns la începutul lunii la 5,50 dolari per bushel, cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani, în timp ce la bursa Minneapolis Grain Exchange, o piață de nișă pentru grâul de primăvară cu un conținut ridicat de proteine, cotațiile au depășit pragul de 8 dolari per bushel, o premieră în ultimii patru ani.

Direcția viitoare a pieței va depinde de cum vor arăta la finalul sezonului recoltele de grâu de primăvară din SUA și Canada. Săptămâna viitoare piața va afla cât de grave sunt pagubele provocate de secetă culturilor de grâu din Dakota de Nord, de departe cel mai mare producător de grâu de primăvară din SUA.

Impactul secetei este amplificat și de faptul că suprafețele cultivate cu grâu în acest an în SUA sunt cele mai mici de după 1919, din cauza prețurilor mici din anii precedenți care i-au determinat pe fermieri să se reorienteze spre alte culturi precum soia sau porumb.
Tot din cauza secetei, traderii și analiștii și-au redus estimările referitoare la producția de grâu a Australiei, al patrulea exportator mondial de grâu, până la 20% sub estimările oficiale.

„Piața a început să ia în calcul o recoltă cuprinsă între 19 și 21 milioane de tone”, a declarat Matthew Pattison, responsabil de trading la Nidera, o companie achiziționată anul acesta de grupul chinez COFCO Group. Comparativ, în luna iunie directorul principalului organism de prognoză din Australia miza pe o producție de grâu de 24,1 milioane tone.

În cazul în care exportatorii australieni vor avea mai puțin grâu de livrat, clienții din Indonezia și Coreea de Sud vor fi obligați să se îndrepte spre furnizorii din bazinul Mării Neagre, unde producția a crescut în mod semnificativ. Australia a început deja să piardă cote de piață în favoarea Ucrainei și Rusiei iar analiștii se tem că această tendință va continua.

Culturile de cafea la nivel mondial sunt afectate de schimbările climatic, în ultimii ani cererea fiind mai mare decât producția, avertizează specialiștii și autoritățile din Columbia, care participă la primul Forum mondial al ţărilor producătoare de cafea, informează AFP.

„Toată lumea va fi afectată. Cafeaua este foarte sensibilă la cele mai mici variaţii de temperatură. Pe măsură ce clima se încălzește, toate ţările vor fi afectate”, a declarat brazilianul José Sette, directorul executiv al Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO), care reuneşte 43 de ţări exportatoare şi şapte țări importatoare, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Institutul pentru climă din Australia, trage un semnal de alarmă și atenționează că până în 2050 suprafețele pe care se va mai putea cultiva cafea se vor înjumătății, din cauza creşterii temperaturilor care favorizează dezvoltarea unor maladii ce afectează arborele de cafea.

La rândul său, ICO subliniază că, de doi ani, producţia mondială nu mai poate cererea pentru consum. În perioada octombrie 2015 – septembrie 2016, au fost consumaţi 151,3 milioane saci de (un sac = 60 kg), ceea ce reprezintă un deficit de 3,3 milioane saci comparativ cu supraproducţia din anii precedenţi. Începând din 2012, consumul de cafea creştere în medie cu 1,3% pe an, adaugă ICO.

O producţie inferioară nu va putea răspunde la o cerere mondială în creştere, explică Roberto Vélez, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Cafea din Columbia (FNC), al treilea mare producător mondial de cafea.

„Şocurile climatice sunt mult mai agresive”, a avertizat Roberto Vélez. El a dat drept exemplu valul de frig care în 1975 a lovit Brazilia, principalul producător şi exportator mondial de cafea, fenomen care a distrus jumătate din recoltă. Dacă un astfel de scenariu se va repeta „de unde vom putea acoperi deficitul de 25 de milioane de saci?” s-a întrebat Roberto Vélez.

În 2016, Brazilia a recoltat 51,4 milioane saci de cafea, dar pentru acest an se anticipează o scădere a producției cu 11,3%, din cauza unui ciclu bianual negativ pentru soiul de cafea arabica.

Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a avertizat la Forumul de la Medellin că, în viitor, terenurile braziliene vor fi mai puţin apte pentru cultura cafelei, încălzirea globală afectând mai mult ţările îndepărtate de linia Ecuatorului.

La rândul său, Roberto Vélez a atras atenţia asupra concentrării culturilor de cafea între principalii producători (Brazilia, Vietnam, Columbia, Indonezia şi Honduras), unde un eventual fenomen climatic ar pune în pericol oferta mondială de cafea.

Un număr de aproximativ 25 de milioane de familii din 60 de ţări trăiesc de pe urma cultivării cafelei, o piaţă de 100 de miliarde de dolari la nivel mondial, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO).

Achizițiile de companii europene au înregistrat un avans în ultimele luni, datorită optimismului generat de perspectivele economice din regiune, pe de altă parte s-a observat o diminuare a volumului de tranzacții la nivel global, iar valoarea totală a tranzacțiilor în SUA a scăzut drastic din cauza incertitudinii legate de reforma fiscală și de planurile de simplificare a reglementărilor ale președintelui Donald Trump, informează Reuters.

În Europa, fuziunile și achizițiile au crescut anual cu 45% la 234 de miliarde de dolari în al doilea trimestru al acestui an, companiile mizând pe faptul că economiile din regiune se vor redresa, conform datelor Thomson Reuters.

Totuși, achizițiile și fuziunile de la nivel global au scăzut cu 12% la 771 miliarde de dolari, iar cele din SUA au scăzut cu 36% la 281 de miliarde de dolari.

„Redresarea economică are loc în Europa și face companiile mai atractive, ciar dacă sunt obstacole mai mari din partea reglementărilor”, a declarat Hernan Cristerna, director pentru fuziuni și achiziții la JPMorgan Chase.

În al doilea trimestru, Atlantia, operatorul italian de drumuri, a făcut o ofertă de 16,3 miliarde de euro pentru operatorul spaniol Abertis Infraestructuras, iar companiile din industria chimică Huntsman (SUA) și Clariant (Elveția) au ajuns la un acord asupra unei fuziuni de 14 miliarde de dolari. Și în SUA au avut loc acorduri importante, între care achiziția de către furnizorul de echipamente medicale Becton Dickinson a companiei C R Bard, pentru 24 miliarde de dolari.

Volumul fuziunilor și achizițiilor din SUA, în funcție de valoarea acordurilor, a înregistrat o scădere, iar numărul tranzacțiilor a stagnat.

„Unele companii americane așteaptă să vadă claritate referitoare la fiscalitate și reforma reglementărilor promise de administrația Trump. Acest tip de incertitudine este în obstacol major în calea mega-acordurilor”, a precizat Bill Curtin, director global pentru fuziuni și achiziții la Hogan Lovells.

Dobânda de referinţă, care în prezent se situează la minimul istoric de 1,75%, nu va mai fi diminuată deoarece Banca Națională a României consideră că trebuie încurajată economisirea și crearea de resurse financiare pe plan intern, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia dezbaterii lucrării fostului guvernator al Băncii Angliei, Mervyn King, „Sfârșitul alchimiei: Banii, băncile și viitorul economiei mondiale”.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată de BNR ultima dată în mai 2015, cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75%, nivel minim istoric. BNR a ales să nu scadă sub acest nivel, deși dobânzi mai mici sunt practicate de multe bănci centrale la nivel global.
”Dobânzile mici persistă la nivel global. Noi nu am scăzut dobânda sub 1,75%. Încurajăm economisirea pentru că, intuitiv, noi la BNR credem ca țara trebuie să-și creeze resurse (…)”, a afirmat Mugur Isărescu, citat de news.ro.

La nivel mondial, cele mai multe bănci centrale au dobânzi de referință de 0% sau apropiate de acest nivel. Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a majorat recent dobânzile pentru a doua oară în ultimele luni. Dobânda de referință a crescut cu 0,25 puncte procentuale, Fed țintind un interval de 1%-1,25% și a anticipat că în acest an va opera încă o majorare, în pofida unor date economice mixte apărute în ultima perioadă.

Pe fondul ieftinirii materiilor prime agricole, indicele prețurilor produselor alimentare la nivel global a scăzut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, conform unui anunț al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de Reuters.

Food Price Index (FPI), indicele publicat lunar de către FAO și care reflectă modificările prețurilor înregistrate de coșul de alimente compus din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr, a înregistrat o scădere de 1,8% în aprilie față de luna precedentă, ajungând la 168 de puncte.

În ultimii cinci ani, indicele FPI a scăzut în urma supraproducției, încetinirii creșterii economiei mondiale și a aprecierii dolarului. Pe piețele internaționale, alimentele sunt însă cu 10% mai scumpe comparativ cu aprilie 2016, subliniază FAO.

Prețul cărnii de porc a înregistrat o creștere la nivel mondial, pe baza cererii solide din Uniunea Europeană și a consumului mai ridicat din China și Coreea de Sud. În cazul cărnii de ovine, prețul a urcat în urma cererii sezoniere.

În ceea ce privește zahărul, prețul acestuia a înregistrat o scădere de 9,1% luna trecută, după ce a fost estimată o producție mai mare de trestie în Brazilia.

Totodată, FAO și-a îmbunătățit estimările în ceea ce privește producția de cereale de la nivel mondial în sezonul 2017-2018, aceasta ajungând până la 2,599 miliarde de tone, iar producția de grâu ar urma să ajungă la 740 de milioane de tone, un nivel ușor mai scăzut față de producția record înregistrată anul trecut.

Cotația țițeiului Brent scade sub 50 de dolari pe baril pentru prima dată în acest an după ce stocurile din USA au ajuns la un nou record, întărind temerea că decizia OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) de a reduce producția nu dă rezultatele scontate, transmite Bloomberg.

Stocurile de petrol din SUA au crescut în săptămâna care s-a încheiat pe 17 martie cu cinci milioane de barili, a comunicat Administrația pentru Informații în Energie a SUA, anunț care a declanșat imediat o avalanșă de ordine de vânzare, ceea ce a împins țițeiul tip Brent sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată după noiembrie 2016.

Cea mai recentă cădere a cotației denotă că petrolul a pierdut toate câștigurile după ce la finele anului trecut OPEC alături de Rusia au căzut de acord să reducă producția pentru a pune capăt celor doi ani de criză a prețurilor care au afectat industria petrolieră.

Această nouă ieftinire a petrolului va pune presiune pe cei 13 membri ai cartelului exportatorilor de petrol să continue cu tăierile de producție sau să extindă perioada de valabilitate de șase luni a acordului, atunci când se vor întâlni în luna mai, contramăsuri la revenirea pe creștere a producției SUA care zădărnicește efortul de ridica cotația peste 60 de dolari barilul.

„Sunt tot mai mari îndoielile printre jucătorii din piață că noi reduceri operate de OPEC vor putea să restabilească rapid echilibrul de pe piața petrolului”, a declarat Carsten Fritsch de la Commerzbank pentru Bloomberg. „Reducerea livrărilor nu a reușit deocamdată să reducă din excedentul de petrol de pe piață”.

Acțiunile companiilor petroliere au fost afectate de scăderea prețului, tipul Brent atingând un minim de 49 dolari pe baril, în timp ce brandul american West Texas Intermediate (WTI) a atins 47 dolari un baril. Titlurile BP,  Royal Dutch Shell și ExxonMobil au scăzut în line la bursă.

Majorarea stocurilor de petrol din SUA vine după ce producătorii de petrol de șist din SUA au reluat în forță forajele încurajați de revenirea prețului, ceea ce le-a îmbunătățit marja de profit după pierderile înregistrate în cei doi ani de criză a cotațiilor.

Companiile din SUA au crescut numărul sondelor pentru a noua lună consecutivă, determinându-i pe analiști să-și revizuiască în creștere estimările pentru producția din acest an a SUA. Aceasta este o problemă pentru OPEC care spera ca revenirea pe creștere a zăcămintelor de șist să fie doar temporară.

Unii analiști consideră că OPEC trebuie să decidă o reducere și mai mare a producției pentru a obține impactul pe care și-l doresc în piață și scumpirea petrolului.

Între sfârșitul anului 2014 și 2016, Arabia Saudită a adoptat o politică de creștere a producției în încercarea de a restrânge exploatările din zăcămintele de șist din SUA precum și a celor care presupuneau costuri ridicate, însă prăbușirea prețului pe o perioadă atât de extinsă a lovit chiar și propria economie dependentă de exporturile de țiței.

Pe de altă parte, producătorii de petrol de șist și-au îmbunătățit sensibil tehnologiile și au mărit gradul de recuperare a zăcămintelor, ajungând să fie profitabili și dacă prețul coboară puțin sub 50 de dolari pe baril.

Românii au câştigat mai puţin la începutul anului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică INS, câştigul salarial mediu net a ajuns în ianuarie 2017 la 2,300 de lei, în scădere faţă de luna precedentă 2,3%. Cu toate acestea, suma este cu 18 procente mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cele mai mari valori au fost înregistrate în fabricarea produselor din tutun, iar cele mai mici pentru angajații din hoteluri şi restaurante.
Comparativ cu luna ianuarie a anului 2016, salariul mediu net s-a majorat cu 18,4%. Pe de altă parte, câștigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă, deoarece nu s-au putut realiza producţii ori încasări mai mari sau angajări de personal cu câştiguri salariale majorate.
Cele mai importante scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi pe apă, cu 31,9% și cu 28,6% pentru sectorul de fabricare a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului. Scăderi au fost observate şi în silvicultură şi exploatare forestieră, fabricarea altor mijloace de transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu valori cuprinse între 17,5% şi 23,5%, precum şi în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, tranzacţii imobiliare, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea produselor textile, cercetare-dezvoltare, industria metalurgică, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor și echipamentelor, cu valori cuprinse între 12% şi 16,5%.
Majorările câștigului salarial mediu net în anumite sectoare s-au datorat acordării de prime ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi de realizările de producţie ori de încasările mai mari.
Creșteri importante ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate și în fabricarea produselor din tutun (+50,9%), activităţi de asigurări, şi ale fondurilor de pensii (+39,0%), activităţi de editare (+18,5%).