O alianță globală ce vizează lupta împotriva schimbărilor climatice a fost înființată oficial, la inițiativa Danemarcei, și reunește țări care reprezintă mai mult de un sfert din economia mondială, transmite Reuters.

Alianța a fost lansată la două zile după ce Statele Unite ale Americii au declarat din nou că se vor retrage din Acordul de la Paris, acord înființat ca reacție la accelerarea încălzirii globale din ultimii ani.

Între ţările care au anunţat că vor să contribuie la „Partnering for Green Growth and the Global Goals 2030” (P4G) se află China, Indonezia şi reţeaua C40 (o federaţie de peste 90 de mari oraşe care reprezintă un sfert din economia mondială). Douăsprezece dintre aceste oraşe sunt americane.

„Ştim cu toţii că, până la urmă, preşedintele (american Donalt Trump) nu este atotoputernic. O lungă listă de state (americane), precum California şi Texasul, vor să facă lucrurile altfel în ceea ce priveşte mediul”, a declarat premierul danez Lars Lokke Rasmussen.

P4G va avea sediul la Washington, începând din ianuarie.

Culturile de cafea la nivel mondial sunt afectate de schimbările climatic, în ultimii ani cererea fiind mai mare decât producția, avertizează specialiștii și autoritățile din Columbia, care participă la primul Forum mondial al ţărilor producătoare de cafea, informează AFP.

„Toată lumea va fi afectată. Cafeaua este foarte sensibilă la cele mai mici variaţii de temperatură. Pe măsură ce clima se încălzește, toate ţările vor fi afectate”, a declarat brazilianul José Sette, directorul executiv al Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO), care reuneşte 43 de ţări exportatoare şi şapte țări importatoare, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Institutul pentru climă din Australia, trage un semnal de alarmă și atenționează că până în 2050 suprafețele pe care se va mai putea cultiva cafea se vor înjumătății, din cauza creşterii temperaturilor care favorizează dezvoltarea unor maladii ce afectează arborele de cafea.

La rândul său, ICO subliniază că, de doi ani, producţia mondială nu mai poate cererea pentru consum. În perioada octombrie 2015 – septembrie 2016, au fost consumaţi 151,3 milioane saci de (un sac = 60 kg), ceea ce reprezintă un deficit de 3,3 milioane saci comparativ cu supraproducţia din anii precedenţi. Începând din 2012, consumul de cafea creştere în medie cu 1,3% pe an, adaugă ICO.

O producţie inferioară nu va putea răspunde la o cerere mondială în creştere, explică Roberto Vélez, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Cafea din Columbia (FNC), al treilea mare producător mondial de cafea.

„Şocurile climatice sunt mult mai agresive”, a avertizat Roberto Vélez. El a dat drept exemplu valul de frig care în 1975 a lovit Brazilia, principalul producător şi exportator mondial de cafea, fenomen care a distrus jumătate din recoltă. Dacă un astfel de scenariu se va repeta „de unde vom putea acoperi deficitul de 25 de milioane de saci?” s-a întrebat Roberto Vélez.

În 2016, Brazilia a recoltat 51,4 milioane saci de cafea, dar pentru acest an se anticipează o scădere a producției cu 11,3%, din cauza unui ciclu bianual negativ pentru soiul de cafea arabica.

Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a avertizat la Forumul de la Medellin că, în viitor, terenurile braziliene vor fi mai puţin apte pentru cultura cafelei, încălzirea globală afectând mai mult ţările îndepărtate de linia Ecuatorului.

La rândul său, Roberto Vélez a atras atenţia asupra concentrării culturilor de cafea între principalii producători (Brazilia, Vietnam, Columbia, Indonezia şi Honduras), unde un eventual fenomen climatic ar pune în pericol oferta mondială de cafea.

Un număr de aproximativ 25 de milioane de familii din 60 de ţări trăiesc de pe urma cultivării cafelei, o piaţă de 100 de miliarde de dolari la nivel mondial, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO).

Ruptura dintre Statele Unite și principalele state industrializate aliate pe tema schimbărilor climatice s-a intensificat luni, când Washingtonul a refuzat să subscrie pe deplin la declarația Grupului celor Șapte referitoare la mediul înconjurător, transmite Reuters.

Statele Unite ale Americii au declarat că nu vor semna un angajament al Italiei, Canadei, Marii Britanii și al Germaniei prin care se consideră că acordul de la Paris privind schimbările climatice este „ireversibil” și esențial pentru „securitatea și prosperitatea planetei noastre”.
Așadar, Washington a refuzat oficial să susțină băncile multilaterale de dezvoltare – organisme menite să finanțeze națiunile mai sărace și să le ajute să-și reducă emisiile poluante.
Președintele american Donald Trump a retras SUA din acordul de la Paris la începutul aceste luni, iar poziția americană a fost prezentată într-o scurtă notă de subsol într-un comunicat general, în urma unei întâlniri a miniștrilor de Mediu din G7 ce a avut loc în Bologna, în nordul Italiei.
”Statele Unite vor continua să colaboreze cu partenerii internaţionali majori într-o manieră conformă cu priorităţile interne, menţinând atât o economie solidă cât şi un mediu sănătos”, se arată în comunicat.
Șeful Agenției de Protecție a Mediului din SUA, Scott Pruitt, a participat doar în prima zi a întâlnirii de duminică.
Într-o declarație de luni, acesta a apărat poziția SUA în privința deciziei luate.
„Restabilim dialogul pentru a spune că Parisul nu este singura modalitate de a face progrese”, a scris Pruitt.
Miniștrii mediului și oficialii din statele dezvoltate s-au întâlnit într-un hotel de lux, discutând diverse aspecte de la schimbările climatice până la dezvoltarea durabilă în jurul unei mese acoperite cu iarbă luxuriantă, relatează agenția.
Trump, care a respins în trecut schimbările climatice și le-a descris ca fiind o farsă, declară că acordul de la Paris ar submina economia SUA, ar costa locuri de muncă și ar pune țara în dezavantaj față de concurenții săi.
De cealaltă parte, republicanul Rob Mckenna a afirmat că acordul de la Paris ar putea crea oportunități de „zeci de miliarde de dolari”.
Acordul din 2015, susținut de aproape 200 de țări, vizează să limiteze încălzirea globală la 2 grade sau mai puțin până în 2100, în principal prin angajamente de reducere a dioxidului de carbon și a emisiilor.