Pentru perioada ianuarie – martie 2018, managerii companiilor din România anticipează o creștere a prețurilor în toate domeniile de activitate, o scădere a activităţii în construcţii, o stagnare în industria prelucrătoare și creşteri uşoare în comerţul cu amănuntul şi servicii.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna decembrie 2017, efectuată de către Institutul Național de Statistică managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +1%). Pentru activitatea de fabricare a altor mijloace de transport se estimează tendinţă de creștere (sold conjunctural +16%).

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +14%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de ‐2% pe total industrie prelucrătoare.

Potrivit estimărilor din luna decembrie 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, scădere a volumului producţiei (sold conjunctural ‐37%). Managerii estimează, de asemenea, scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural ‐25%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere moderată a acestora (sold conjunctural +14%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural +3%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra scădere moderată (sold conjunctural ‐6%).

Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +10%).

Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +23%).

Conform estimărilor din luna decembrie 2017, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +4%).

În sectorul de servicii se estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%).

Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere moderată (sold conjunctural +8%).

Recoltele bune din ultimii doi ani au crescut afacerile agricole, implict rata profitului din acest sector, ceea ce nu putea trece neobservat pentru bancheri, care acordă credite cu mult mai mare ușurință, rezultă din Buletinul lunar publicat de către Banca Națională a României – BNR.

Soldul finanțărilor acordate sectorului agricol, incluzând aici silvicultura și pisccicultura, a avut un avans de 16%, ceea ce a determinat o majorare a soldului finanţărilor de la 12,8 miliarde de lei în august 2016 la 14,9 miliarde de lei în august 2017. Poziţionarea sectorului agricol pe primul loc în topul sectoarelor economice după avansul creditării nu este surprinzătoare, în ultimii doi ani agricultura fiind domeniul unde creşterea expunerii băncilor a fost cea mai ridicată. Creşterea mai rapidă a finanţărilor în agricultură decât în cazul altor sectoare este explicată în principal de volumul mic de la care s-a pornit. Astfel, în pofida creşterii importante, afacerile din agricultură au atras doar 4% din totalul finanţărilor acordate de bănci.

Pe de altă parte, sectorul serviciilor – care a înregistrat a doua cea mai mare creştere a finanţărilor, de peste 7% în luna august a acestui an – este sectorul care se poate lăuda cu cel mai mare sold al creditelor în valoare absolută. Expunerea băncilor în afacerile din domeniul serviciilor ajungea la 91,3 miliarde de lei la finalul lunii august, adică mai mult de un sfert din valoarea totală a creditelor acordate companiilor şi populaţiei.

Contractele forward pe gaze naturale cu garantare prin servicii de contraparte centrala sunt gata pentru lansare la Bursa Romana de Marfuri (BRM), BRM și KELER CCP, furnizorul de solutii de compensare din Ungaria, finalizand cu succes integrarea si testarea sistemului IT necesar tranzactionarii acestor produse astfel incat procesul de admitere a participantilor pe aceasta piata poate fi demarat.

In ultimele luni, BRM și furnizorul de soluții de compensare KELER CCP au finalizat specificațiile IT, implementarea și testarea noului sistem de tranzactionare si clearing, astfel incat, la momentul actual acestea sunt pregatite pentru a fi utilizate de catre particpantii pe piata de gaze naturale. Noile servicii de compensare prin intermediul contrapartii centrale vor furniza in premiera pentru Romania siguranta si eficienta pentru participanti, eliminand riscul de contraparte si cel de piata.

„KELER CCP, prima casă de compensare din regiune autorizata in conformitate cu reglementarile EMIR, este încântată să își prezinte expertiza și experiența prin lansarea și operarea cu succes a sistemului de clearing. A fost un proiect provocator pentru dezvoltarea serviciilor noastre pe piața BRM de Contracte forward pe gaze naturale, dar suntem pregătiți și convinsi că acesta va fi un pas uriaș pentru BRM și piața din România „, a adăugat Károly Mátrai, CEO al KELER CCP.

Lansarea noii piețe a gazelor naturale BRM cu soluția de clearing oferită de KELER CCP va stimula dezvoltarea unei piețe romanesti competitive, transparente și fiabile care funcționează pe bază nediscriminatorie și care va stimula comercializarea pe termen lung a gazelor naturale în întreaga regiune.

„Scopul nostru strategic este de a face piata noastra mai atractiva prin crearea unui sistem de tranzactionare securizat si standardizat, care este acum mult mai accesibil. În timpul perioadei de testare, am monitorizat nevoile clienților noștri și cererea pieței, ameliorand continuu cu KELER CCP solutia oferita. Noul sistem va permite BRM să creeze un mediu de piață modern, sigur si orientat către standardele din Europa „, a declarat Gabriel Purice, Președinte Director General al BRM.

Participanții la piață au fost implicați inca dintr-o etapă foarte timpurie a proiectului, în special în definirea specificatiilor produselor forward. In urma feedback-ului primit in cadrul work-shopurilor organizate, participantii sunt nerabdatori să înceapă tranzacționarea noilor produse pe platforma BRM. Cateva opinii ale acestora sunt redate in continuare:

„Suntem convinsi ca noile produse forward pe piata de gaze naturale a BRM vor oferi un grad mai mare de siguranta tranzactiilor noastre.”- Iulian Burcea, AMROMCO;

„Apreciem ca noile servicii de clearing oferite vor imbunatati mediul de tranzactionare al gazelor naturale pe piata romaneasca.”- Ion Ionut, ENGIE;

„Prin aceste produse, piata de gaze naturale din Romania se aliniaza la standardele europene.” Viorel Tepes, TINMAR;

„Apreciem eforturile BRM de imbunatatire continua a gamei de servicii si produse pentru participantii din piata de gaze naturalea Romaniei” Mihai Vilt, FORTE GAZ;

„Am fost implicați în dezvoltarea produselor de pe piață încă din primele zile ale anului, și salutăm beneficiile noilor produse BRM cu servicii de clearing incluse.” VITOL GAS & POWER.

În perioada septembrie – octombrie va fi finalizată procedura de admitere a  participanților pe noul sistem, astfel încât operațiunile de tranzacționare a contractelor forward pe gaze naturale cu contraparte centrala sa poata demara incepand cu luna noiembrie.

Rata anuală a inflaţiei a stagnat în luna mai 2017 la nivelul de 0,6%, în condiţiile în care preţurile alimentelor au crescut semnificativ faţă de luna precedentă, iar biletele de avion au costat cu 7,6% mai mult, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Luna mai 2017 este a cincea lună care nu mai include efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016, şi a cincea lună la rând în care valoarea inflaţiei anuale a revenit în teritoriu pozitiv, după 19 luni de valori negative.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2017, cota generală a TVA s-a redus de la 20% la 19%, iar supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi a fost eliminată, ceea ce a redus preţul benzinei și motorinei cu aproximativ 40 de bani pe litru.

Cele mai mari scumpiri au avut loc la nivelul mărfurilor alimentare (0,61%), iar preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 0,07%. Prețurile serviciilor au crescut cu 0,21%.

Totodată, creșteri semnificative s-au înregistrat și la cartofi (8,8%), transport aerian (7,6%), citrice (5,9%). şi fructe proaspete (3,8%).

În schimb, cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat în luna mai la ouă (-2,2%) şi servicii poştale (-1,1%).

Banca Naţională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflaţiei va ajunge la 1,6% la finalul acestui an.

Creșterea prețurilor de consum în luna martie 2017 comparativ cu martie 2016 a fost de 0,2%, a anunțat marți Institultul Național de Statistică (INS).

În luna martie 2017, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu martie 2016, este de 19,4%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 – 2,5% deţin o pondere de 65,8%.

Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 14,8%, se mai arată în comunicatul INS.

În termeni anuali, alimentele s-au scumpit cu 1,67%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,25%, iar serviciile cu 1,39%.

Cele mai mari creșteri ale prețurilor s-au înregistrat în martie, în domeniul transportului aerian (+7,72%), citrice (+2,31%), cartofi (+2,07%) și fructe proaspete (+1,13%).

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%.

România stă din ce în ce mai bine la capitolul creştere economică! Poate că nu se simte şi în buzunarul românilor, însă cel puţin pe hârtie, Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 4,8% față de anul anterior, fiind estimat la 759,2 miliarde de lei în prețuri curente, arată datele Institutului Naţional de Statistică. De asemenea, potrivit INS, si în ultimul trimestrul al anului trecut valoarea PIB, în termeni reali, a avut un avans de 1,3% față de trimestrul anterior și de 4,7%, ca serie brută, față de același trimestru din 2015.

Cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului, toate sectoarele economiei și-au adus aportul la creșterea pib, contribuții mai importante având ramuri precum: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,8%), cu o pondere de 18,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%, informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (14,2%).

Alte ramuri care au contribuit la creșterea PIB au fost activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8%, industria (+0,4%), cu o pondere de 23,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 1,7% şi impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 10,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,3%.

Din datele prezentate de INS rezultă că în anul 2016, inclusiv în ultimul trimestru, dezvoltarea economiei s-a bazat în cea mai mare măsură pe consum, favorizat de reducerea TVA și de majorările salariale. Astfel, din punct de vedere al utilizării PIB-ului, volumul cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a majorat cu 7,4%, cu o contribuție de 4,5% la creșterea PIB.

Totodată, consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a crescut cu 4,7%, însă contribuția la creșterea PIB a fost mult mai mică, de doar 0,4%.

O contribuţie negativă importantă la creşterea PIB a avut‐o exportul net  (‐0,8%), consecinţă a creşterii cu  7,6%  a  volumului  exporturilor  de  bunuri  şi  servicii  corelată  cu  o  creştere  mai  mare  a  volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,3%.

Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a stagnat faţă de 2015.

În 2016, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcţiile – cu 6%, comerţul – cu 18,1%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 5,6%, trazacţiile imobiliare – cu 8,2%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 10,2%, restul fiind aportul altor sectoare.

În 2015, agricultura a reprezentat 4,2% din PIB, industria – 23,8%, construcţiile – 5,8%, comerţul – 16,8%, sectorul de informatică şi comunicaţii – 5,1%, trazacţiile imobiliare – 8,5%, iar administraţia publică şi apărarea – 9,9%

Românii au cumpărat mai multe mașini pe final de vară. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în august cu 21,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ritmul este accelerat faţă de cel înregistrat în luna anterioară. La polul opus, afacerile din serviciile prestate populaţiei au încetinit în a opta lună a anului, înregistrând un avans de doar 2,5%, relevă statisticile.

Pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au crescut în august cu 19,9% faţă de a opta lună din 2015, iar serviciile prestate populaţiei au avansat cu 5,9%.

Faţă de luna precedentă, afacerile din comerţul cu auto a scăzut în august cu 3,8%, ca serie brută, şi cu 0,2%, ca serie ajustată.

În august, cea mai mare creştere, 39,7% faţă de august 2015, pe serie brută – s-a înregistrat la întreţinerea şi repararea autovehiculelor.

De asemenea, comerţul cu autovehicule a urcat cu 27,8%, iar afacerile din comerţul cu motociclete au avansat cu 12,9% faţă de a opta lună din 2015, arată datele INS.

Pe partea de servicii prestate populaţiei, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în august la serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, unde afacerile s-au majorat cu 46,2% faţă de a opta lună a anului trecut, şi la servicii de curăţătorie de haine, cu un plus de 25,4%.

Cumulat, în primele opt luni ale anului, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au crescut ca serie brută cu 17,5%, faţă de primele opt luni din 2015, iar serviciile prestate populaţiei au avansat cu 10,3%.

Pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, creşterile sunt de 16,7%, respectiv 11,2%.

Afacerile de retail sunt susţinute în acest an de creşterea puternică a salariilor. Ultimele statistici arată că, în august, câştigul salarial mediu net a fost de 2.076 lei, cu 14,5% mai mare decât în luna august a anului trecut.