Blocul Naţional Sindical solicită Guvernului să renunţe la încercarea de a reduce custurile cu forţa de muncă pentru angajator, salariaţii să fie obligaţi să se achite integral de plata contribuţiilor sociale. În caz contrar, în data de 23 octombrie 2017, sindicaliștii vor organiza pichete de protest în toate orașele reședință de județ.

„Ne arătăm deplina disponibilitate pentru a identifica un set de măsuri alternative pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de securitate socială. Nu ne asumăm însă obiectivul Guvernului vizat prin această măsură, respectiv cel de reducere a costului cu forța de muncă în favoarea angajatorilor”, se arată într-un comunicat al BNS.

Biroul Executiv BNS anunță că „în cazul în care Guvernul nu va revizui decizia de implementare transferului contribuțiilor sociale integral în sarcina salariatului și desființarea celor patru fonduri speciale” în data de 23 octombrie 2017 vor fi organizate pichete de protest în toate orașele reședință de județ, iar în intervalul 30 octombrie — 10 noiembrie 2017 vor fi cel puțin 10 manifestații de stradă la nivel local.

Liderii BNS nu ezită să spună că vor recurge la toate formele de protest legale pentru contestarea revoluției fiscale promovate de Guvern, atât pe plan intern cât și internațional.

Guvernul promite, sindicatele nu primesc. Cam aşa s-ar putea traduce relaţia dintre Ministerul Muncii şi sindicaliştii din poliţie. În urmă negocierilor de astăzi dintre cele două părţi nu s-a ajuns la niciun acord, aşa că reprezentanţii poliţiştilor anunţă că în perioada 23 – 25 martie vor proteste pentru creşterea salariilor.

Sindicatele din poliţie care au negociat, luni, cu ministrul Muncii noua lege a salarizării, au anunţat că nu s-a ajuns la nicio concluzie, urmând ca la mijlocul lunii martie să aibă loc proteste, notează agenţia de presă Mediafax. La discuţii au participat şi ministrul Afacerilor Interne şi cel pentru Dialog Social. „Cartoful fierbinte este HG numărul 1, pentru că până acum nu am ajuns la un punct de vedere comun privind aplicarea salariului minim pe economie, 1.450 de lei. Am format un grup de lucru, discutăm pe noul proiect al legii salarizării, sunt intenţii dar până la a materializa mai sunt multe de lămurit. Nu pot să spun ce vom face în 14-16 cu privire la acţiunile de protest, să vedem ce putem obţine. Ministrul de Interne avut o poziţie corectă, dar când a venit vorba de încadrarea pe minim pe economie, sunt păreri diferite”, a declarat Florin Vîlnei, preşedintele sindicatului SED LEX.

Hotărârea de Guvern 1/2017 stabileşte că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166 de ore. Sindicatele din poliţie arată, însă, că sporurile agenţilor de poliţie sunt calculate conform salariului minim brut din anul 2009, când acesta era de 600 de lei lunar.

„Noi vrem să se aplice legea, Hotărârea de Guvern trebuie respectată, lucru care, din păcate, se aplică cu discriminare. Am semnale foarte puternice din teritoriu că oamenii se vor prezenta la lucru, dar nu or să mai intre în serviciu. Un poliţist în momentul de faţă îndeplineşte atribuţiile a încă doi sau trei poliţişti. Astăzi, în zona Ilfov este cod roşu la spargerea de locuinţe, încercăm să prindem acei infractori, dar cu cine? Cu trei Dacii care sunt din 1900 toamna şi şapte poliţişti din structuri diferite? Nu se poate”, a completat Florin Vîlnei.

Reprezentanţii sindicatelor spun că Executivul refuză în acest moment să calculeze indemnizaţiile poliţiştilor la nivelul salariului minim brut din 2017 şi că ar accepta, cel mult, un calcul bazat pe salariul minim brut din 2016. „Noi, ca poliţişti, îi rugăm să aplice legea şi nu vor. Transmitem la poliţişti să se pregătească de protest. Dacă nu se respectă Hotărârea de Guvern numărul 1, în data de 16 martie, poliştii din Bucureşti şi Cluj-Napoca vor ieşi în stradă”, a spus Elvis Măceşanu, preşedinte al sindicatului poliţiştilor Dolj.

Sindicaliştii sunt mulţumiţi şi de faptul că angajaţii din alte domenii de activitate au venituri mai mari decât poliţiştii, deşi munca pe care o desfăşoară un agent de poliţie este mult mai solicitantă. „În data de 16 martie, agenţii de poliţie vor ieşi în stradă. Nu putem accepta ca o femeie de serviciu, din Ministerul Sănătăţii, să câştige 3.500 de lei, iar un agent de poliţiecare aleargă după hoţi să ia 2.500 de lei. Aici e durerea cea mai mare”, a declarat Constantin Mandache, reprezentant al Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie.

De cealaltă parte, ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea, a spus că la nivelul Guvernului se analizează în acest moment în ce măsură pot fi satisfăcute cererile sindicatelor din poliţie, iar o decizie se va lua după ce reprezentanţii Ministerului Muncii se vor consulta cu cei ai Ministerului Finanţelor şi ai Ministerului de Interne. „Nu ne dorim ca nimeni să iasă în stradă pentru drepturi salariale, pentru că sunt drepturi pe care noi vrem să le acordăm. Avem, până în 2021, creşteri eşalonate chiar şi de 200%, în medie, pentru salariile mici. Cât de curând proiectul noii legi a salarizării va fi definitivat, va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere, iar iar la întâi iulie să intre în vigoare, astfel încât majorările salariale să se realizeze etapizat, până în 2021”, a spus Gabriel Petrea la finalul negocierilor cu sindicatele din Poliţie.

Sindicatele mai au însă o şansă. O nouă rundă de negocieri între sindicatele din MAI şi Ministerul Muncii este programată pentru a doua parte a zile de marţi, când se vor căuta soluţii la problemele invocate de reprezentanţii poliţiştilor, pentru a se evita declanşarea protestelor în rândul forţelor de ordine, anunţate deja de sindicate.

Piloţii Lufthansa vor organiza marţi şi miercuri noi greve, după ce discuţiile cu conducerea referitoare la majorarea salariilor nu au dus la niciun rezultat la capătul a patru zile de proteste, relatează Reuters. Sindicatul cere încă din 2012 o creştere a salariilor de 3,7% pentru 5.400 de piloţi. Vineri, Lufthansa a oferit o mărire de 2,4% în 2016, cu o creştere adiţională de 2% în 2017. Anterior, compania a propus 2,5%, însă reprezentanţii sindicatului au respins oferta.

”Din nefericire, discuţiile la nivel înalt care au avut loc duminică nu au produs un rezultat”, potrivit unui comunicat al sindicatului V, informează agenţia de presă News.ro. Protestul de marţi va afecta cursele pe distanţe scurte, iar miercuri curse pe distanţe scurte şi lungi, în afara Germaniei.

Lufthansa, care şi-a exprimat dezamăgirea faţă de decizia sindicatului, a anunţat că va avea un program special al zborurilor. Săptămâna trecută, Lufthansa a anulat aproape 2.800 de zboruri în timpul grevei care a avut loc de miercuri până sâmbătă, inclusiv. Aproximativ 350.000 de pasageri au fost afectaţi de grevă, care a fost al 14-lea protest de la începutul anului 2014, conflictele de muncă provocând companiei costuri de sute de milioane de euro.

Conducerea Lufthansa a oferit piloţilor o majorare de 4,4% a salariilor, în două etape, plus o plată unică echivalentă cu câştigul pe 1,8 luni. Sindicatul vrea majorarea salariilor cu 3,7% pe an pentru 5.400 de piloţi, pentru o perioadă de cinci ani care începe retroactiv, din 2012.

Grevele piloţilor au costat Lufthansa 222 de milioane de euro în 2014, iar protestele din 2015 ale piloţilor şi personalului navigant 231 de milioane de euro, potrivit Institutului IW pentru Cercetări Economice din Koln. Potrivit Lufthansa, greva de săptămâna trecută a costat compania circa 10 milioane de euro pe zi.

Sindicatul cere încă din 2012 o creştere a salariilor de 3,7% pentru 5.400 de piloţi. Vineri, Lufthansa a oferit o creştere a salariilor de 2,4% în 2016, cu o creştere adiţională de 2% în 2017. Anterior, compania a propus o creştere a salariilor de 2,5%, dar reprezentanţii sindicatului au respins oferta.

Carsten Spohr, directorul executiv de la Lufthansa, a spus că viitorul companiei ar fi ameninţat dacă s-ar îndeplini cererile piloţilor, urmând ca unele rute să devină neprofitabile.