Parlamentul Cataloniei a adoptat o rezoluție în care se specifică „stabilim o Republică Catalană ca stat independent, suveran, democratic și social”.

Rezoluția a fost votată de către 70 parlamentari, 10 au fost împotrivă iar doi s-au abținut, a declarat președinta legislativului regional de la Barcelona ce are 135 de locuri.

Liderul catalan Carles Puigdemont și ceilalți membri ai guvernului regional au luat parte la vot, în timp ce parlamentarii din Partidul Socialist, Partidul Popular și Ciudadanos au părăsit sala de ședințe înaintea votului în semn de protest, lăsând să se pronunțe doar parlamentarii din formațiunile Junts pel Si (Uniți pentru Da), CUP — partidul de extremă stânga aliat al lui liderului catalan Carles Puigdemont — și Catalunya Si Que Es Pot (asociat cu Podemos).

Puigdemont anunțase joi seară că nu va convoca alegeri anticipate, sugerate de Madrid pentru dezamorsarea crizei, și că lasă parlamentul regional al Cataloniei să ia o decizie cu privire la declararea independenței acestei provincii spaniole, în virtutea referendumului din 1 octombrie, considerat ilegal de guvernul spaniol.

Guvernul de la Madrid i-a cerut de două ori ultimativ premierului catalan să renunțe explicit la autoproclamarea independenței, în caz contrar va fi activat articolul 155 din Constituția Spaniei, respectiv suspendarea autonomiei Cataloniei.

Datoria publică spaniolă a crescut în iunie la nivelul record de 1.138,9 miliarde de euro (1.336 miliarde de dolari), echivalentul a 100,03% din PIB, arată datele publicate joi de Banca Centrală a Spaniei.

Guvernul premierului Mariano Rajoy se confruntă din 2014 cu un nivel ridicat al datoriei, chiar dacă economia Spaniei conduce redresarea zonei euro.Obiectivul Guvernului în acest an este reducerea datoriei la 98,8% din PIB, chiar dacă va depăși semnificativ plafonul de 60% din PIB impus statelor membre ale Uniunii Europene.

În iunie, datoria a crescut cu 1,24% față de luna precedentă și cu 2,9% față de perioada similară din 2016. Din totalul datoriei, cea a statului s-a ridicat la 976,28 miliarde de euro, un avans de 4% față de iunie 2016.

Ministerul Economiei din Spania consideră că un nivel al datoriei de 100,03% din PIB este compatibil cu obiectivul de reducere a datoriei la 98,8% din PIB până la sfârșitul anului.

Spania, a patra economie din zona euro, a înregistrat un avans de 3,1% în trimestrul doi din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Seceta cu care se confruntă țările din sudul Europei a afectat puternic recolta de cereale, dar livezile de măsline și migdale. Producția de cereale din Italia și anumite regiuni din Spania se situează la cele mai mic nivel din ultimii 20 de ani, relatează Reuters.

În Spania, Castilia și Leon, principalele regiuni unde se cultivă cereale, sunt cele mai afectate de secetă, pierderile de recoltă fiind estimate la aproape 70%.

„Anul ăsta nu a fost un an prost, a fost o catastrofă. Nu-mi aduc aminte să mai fi fost așa ceva din 1992 încoace”, a declarat Joaquin Antonia Pino, unul dintre fermierii spanioli care n-a prea ce să mai recolteze din cauza secetei. Recoltele din anumite zone au fost atât de afectate, încât nici măcar nu au mai fost treierate, deoarece din venituri nu s-ar fi acoperit nici măcar salariile munctorilor.

Uniunea Europeană este în ansamblu ei un important exportator de grâu, însă Spania și Italia își acoperă consumul din importuri provenite din Franța, Marea Britanie și Ucraina. Potrivit firmei de consultanță Agroinfomarket, în anul agricol 2017-2018, importurile de grâu moale ale Spaniei ar urma să crească cu peste 40% până la 5,6 milioane tone.

Spania și Italia se numără de asemenea printre principalii producători mondiali de ulei de măsline. Analiștii se așteaptă ca producția din ambele țări să scadă dar în cazul Italiei este preconizată o scădere semnificativă deoarece seceta este ultima problemă cu care se confruntă cultivatorii de măsline după insectele și paraziții din anii anteriori. International Olive Council se așteaptă la o scădere cu 60% a producției de ulei de măsline realizată de Italia.

„Anul acesta a fost primul an în care am udat măslinii. Până acum nu a fost niciodată nevoie să facem asta”, a declarat Francesco Suatoni, care are aproximativ 4.000 de măslini la marginea orașului Amelia în regiunea Umbria din centrul Italiei.

Și alte recolte au fost afectate, iar Asociația fermierilor italieni Coldiretti a estimat că seceta ar putea să îi coste pe fermierii din peninsulă peste un miliard de euro.

„Seceta afectează, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate recoltele din Spania, chiar și cele care se bazează pe sere, pentru că există o limită cu privire la cantitatea de apă disponibilă”, a declarat la rândul său Jose Ugarrio, analist la asociația tinerilor fermieri spanioli. Potrivit acestuia producția de migdale și fistic a scăzut și ea semnificativ. „Ne așteptăm la o scădere de 23% a producției de migdale în acest an comparativ cu anul trecut”, a spus Ugarrio.

Unii cercetători au avertizat că valurile de căldură precum cele din acest an vor deveni din ce în ce mai frecvente și sunt legate de modificările climatice provocate de activitatea umană. În aceste condiții fermierii din sudul Europei își pun semne de întrebare cu privire la viitorul lor pe termen lung.

Guvernul a adoptat miercuri un Memorandum pentru aprobarea convenţiei între România şi Spania pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit, la prevenirea evaziunii fiscale şi la evitarea plăţii impozitelor, informează News.ro. Convenţia se aplică persoanelor rezidente într-una sau în ambele ţări semnatare. Măsura are ca scop promovarea şi stimularea investiţiilor şi a finanţării dintre cele două ţări.

Cotele de impozit pentru veniturile care se impun prin stopaj la sursă (veniturile sub formă de dividende, dobânzi şi redevenţe) sunt de 5% pentru dividende şi de 3% pentru dobânzi şi redevenţe. Măsura are ca scop promovarea şi stimularea investiţiilor şi a finanţării dintre cele două ţări.

Legislaţia spaniolă nu prevede un impozit cu reţinere la sursă în cazul dobânzilor, prin urmare în Protocolul anexă există o prevedere prin care cota de impozit de 3% va fi redusă la zero, până când Spania introduce un astfel de impozit în legislaţia internă, potrivit Guvernului. Vor fi scutite reciproc de impozit dividendele obţinute de o societate rezidentă într-un stat contractant şi care deţine pentru mai mult de un an, direct sau indirect, cel puţin 10% din capitalul societăţii plătitoare de dividende, şi dividendele obţinute de o schemă de pensii rezidentă a unui stat contractant.

Părţile au inclus o clauză anti-abuz, în sensul că acest instrument juridic nu creează oportunităţi privind neimpozitarea sau impozitarea mai redusă ca urmare a evaziunii fiscale sau a evitării plăţii impozitelor, inclusiv prin aranjamente financiare care au ca scop obţinerea beneficiilor din convenţie în avantajul rezidenţilor unor state terţe.

Prin noua convenţie se reglementează şi impozitarea veniturilor sub formă de salarii şi pensii, a veniturilor obţinute de studenţi, practicanţi, artişti şi sportivi, precum şi a veniturilor obţinute din valorificarea capitalului. În text nu a mai fost inclus niciun articol care să vizeze veniturile obţinute din profesii independente, pentru a fi în concordanţă cu actualele linii directoare ale OCDE şi cu legislaţiile interne ale celor ţări. Aceste venituri sunt incluse în categoria profiturilor din activitatea de afaceri.