Ruptura dintre Statele Unite și principalele state industrializate aliate pe tema schimbărilor climatice s-a intensificat luni, când Washingtonul a refuzat să subscrie pe deplin la declarația Grupului celor Șapte referitoare la mediul înconjurător, transmite Reuters.

Statele Unite ale Americii au declarat că nu vor semna un angajament al Italiei, Canadei, Marii Britanii și al Germaniei prin care se consideră că acordul de la Paris privind schimbările climatice este „ireversibil” și esențial pentru „securitatea și prosperitatea planetei noastre”.
Așadar, Washington a refuzat oficial să susțină băncile multilaterale de dezvoltare – organisme menite să finanțeze națiunile mai sărace și să le ajute să-și reducă emisiile poluante.
Președintele american Donald Trump a retras SUA din acordul de la Paris la începutul aceste luni, iar poziția americană a fost prezentată într-o scurtă notă de subsol într-un comunicat general, în urma unei întâlniri a miniștrilor de Mediu din G7 ce a avut loc în Bologna, în nordul Italiei.
”Statele Unite vor continua să colaboreze cu partenerii internaţionali majori într-o manieră conformă cu priorităţile interne, menţinând atât o economie solidă cât şi un mediu sănătos”, se arată în comunicat.
Șeful Agenției de Protecție a Mediului din SUA, Scott Pruitt, a participat doar în prima zi a întâlnirii de duminică.
Într-o declarație de luni, acesta a apărat poziția SUA în privința deciziei luate.
„Restabilim dialogul pentru a spune că Parisul nu este singura modalitate de a face progrese”, a scris Pruitt.
Miniștrii mediului și oficialii din statele dezvoltate s-au întâlnit într-un hotel de lux, discutând diverse aspecte de la schimbările climatice până la dezvoltarea durabilă în jurul unei mese acoperite cu iarbă luxuriantă, relatează agenția.
Trump, care a respins în trecut schimbările climatice și le-a descris ca fiind o farsă, declară că acordul de la Paris ar submina economia SUA, ar costa locuri de muncă și ar pune țara în dezavantaj față de concurenții săi.
De cealaltă parte, republicanul Rob Mckenna a afirmat că acordul de la Paris ar putea crea oportunități de „zeci de miliarde de dolari”.
Acordul din 2015, susținut de aproape 200 de țări, vizează să limiteze încălzirea globală la 2 grade sau mai puțin până în 2100, în principal prin angajamente de reducere a dioxidului de carbon și a emisiilor.

America se pregăteşte să crească dobânzile la dolari, după ce în februarie a creat 235.000 de locuri de muncă. Statele Unite au dat astfel naştere unor aşteptări privind o nouă creştere a ratelelor dobânzilor la moneda americană pe termen scurt, pentru a treia oară săptămâna viitoare.

Locuri de muncă în construcţii, educaţie, producţie, asistenţă medicală şi minerit şi nu numai au contribuit la micşorarea ratei şomajului din SUA la 4,7%, de la 4,8%, în timp ce creşterea cererii pentru forţa de muncă şi a salariului minim pe economie au ajutat la susţinerea creşterii salariale de la an la an, de 2,8%, scrie Ziarul Financiar care citează Financial Times. De asemenea, anumite măsuri ale inflaţiei au fost revizuite, măsura preferată de Fed pentru creşterea preţurilor de la an la an rămânând sub ţinta de 2% a băncilor centrale. Câştigurile vin chiar înainte de orice posibilitate de dezvoltare a economiei prin reducerea taxelor planificate de către Congresul republican, subliniind puterea de recuperare moştenită de noua administraţie.

Parlamentul European a votat joi pentru introducerea regimului de vize cetățenilor Statelor Unite ale Americii începând cu această vară, deoarece Washingtonul refuză să elimine vizele pentru cetățenii unor state membre UE, printre care și România, informează Reuters.

Votul Parlamentului European presează Comisia Europeană să restricționeze intrarea liberă a americanilor în UE pe o perioadă de un an ca represalii față de refuzul SUA de a ridica regimul vizelor pentru cetățenii din Polonia, Croația, Cipru, România și Bulgaria, state membre ale blocului comunitar.

Un oficial al Comisiei a spus că se poartă discuții cu administrația SUA „pentru a se forța deplina reciprocitate în domeniul vizelor”, dar fără să specifice că vor fi luate măsuri imediate.

Prin acest vot, Parlamentul impune Comisiei să adopte măsuri restrictive pentru cetățenii SUA „în două luni”.

„Comisia va prezenta progresele făcute până la sfârșitul lunii iunie 2017,” a spus oficialul UE pentru Reuters. Regulile UE impun ca să se introducă vize țărilor care, după ce au fost notificate, în termen de doi ani tot nu permit accesul liber al cetățenilor UE pe teritoriul lor. Prima notificare de acest fel a fost transmisă SUA în aprilie 2014. Parlamentul consideră că în baza acestei reguli, executivul este „obligat în mod legal” să ia o asemenea măsură.

Canada de asemenea impusese vize pentru cetățenii români și bulgari, dar a anunțat că le va ridica începând cu 1 decembrie 2017

Rusia a anunțat miercuri că nu are de gând să returneze peninsula Crimeea Ucrainei sau să discute despre acest subiect cu partenerii externi. Declarațiile vin la scurt timp după ce Donald Trump a spus că solicită Kremlinului restituirea peninsulei anexate în 2014, transmite Reuters.

Moscova consideră că votul aproape unanim al populației din Crimeea la referendumul din 2014 în favoarea unirii cu Rusia îi conferă acesteia dreptul de a-și anexa acest teritoriu, care i-a aparținut până în 1954 când liderul sovietic Nikita Hrușciov a cedat peninsula Ucrainei.

De cealaltă parte, Ucraina spune că rezultatul referendumului este fals, fiind ținut după ce trupele rusești erau deja prezente în peninsulă.

„Nu vom returna teritoriul nostru. Crimeea este un teritoriu ce aparţine Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, citată de Reuters.

Anexarea Crimeei din 2014 a atras asupra Rusiei sancțiuni din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene, răcind relațiile cu Moscova la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece.

Președintele Fed, Janet Yellen, a spus că majorarea ratei dobânzii este de dorit dacă economia Statelor Unite se va apropia de prognoza băncii centrale care vede o creștere graduală a inflației și o piață a muncii mult mai strânsă.

„La ședințele noastre viitoare, comitetul va evalua dacă ocuparea forței de muncă și inflația continuă să evolueze în line așteptările, caz în care o viitoare ajustare a dobânzii cheie ar fi adecvată”, a spus Yellen în fața Comitetului Pentru Bănci al Senatului în cursul audierilor de marți.

Raportul semestrial asupra politicii monetare este primul de când Donald Trump s-a instalat la Casa Albă cu un program de impulsionare a economiei Statelor Unite, care pune presiune pe boardul Fed să ridice dobânzile dacă politicile economice conduc la majorarea inflației. Ea a reamintit că situarea sub rata inflației poate dăuna economiei și să anuleze dezvoltarea. „Dacă vom aștepta prea mult pentru a elimina ajustarea n-ar fi înțelept, eventual forțând o decizie de creștere rapidă a dobânzii, riscând perturbarea piețelor financiare și împingerea economiei în recesiune” a spus aceasta.

Yellen nu a specificat când se vor produce majorările de dobânzi, însă numărul analiștilor care dau ca posibilă o astfel de decizie încă din luna martie a crescut imediat după discurs. Titlurile de stat au scăzut, acțiunile companiilor americane s-au oprit din scădere iar dolarul s-a apreciat. Fed, care a crescut doar de două ori dobânda de la începutul revenirii economiei în 2009, a schițat un plan de creștere a ratei de trei sferturi procentuale în 2017, ca urmare a apropierii economiei de obiectivele băncii centrale pentru maximul de ocupare a forței de muncă și o inflație de 2%. În prezent, dobânzile evoluează în intervalul 0,5% – 0,75%.

„Sper ca schimbarea politicii bugetare să fie compatibilă cu obiectivul de a menține SUA pe o tractorie viabilă”, a mai spus Yellen.

Trump a promis reducerea impozitelor companiilor, dar și un program de investiții masive în infrastructură, ceea ce pune sub semnul întrebării posibilitatea de finanțare a acestora și de impactul bugetar.

Donald Trump se ţine de cuvânt. Preşedintele american a semnat vineri noapte un ordin executiv care suspendă primirea refugiaţilor şi impune controale dure pentru cetăţenii a şapte ţări predominant musulmane care vor să viziteze Statele Unite. Trump îşi respecta astfel una dintre cele mai controversate promisiuni făcute în timpul campaniei electorale, atunci când a cerut ”o interdicţie totală pentru intrarea musulmanilor în SUA”, informează News.ro.

Miliardarul republican a susţinut că acest ordin executiv îi va ţine departe pe ”teroriştii islamişti radicali” de Statele Unite. ”Vorbim de un lucru mare. Protejarea naţiunii de terorişti străini care intră în SUA”, a declarat preşedintele de la Casa Albă.

Acest ordin executiv blochează cu efect imediat, pentru o perioadă temporară de cel puţin 120 de zile, toate programele de primire a refugiaţilor în Statele Unite. De asemenea, preşedintele cere impunerea unor reguli mai dure pentru selecţia refugiaţilor, dacă programele vor fi reluate în viitor. Noile reguli vor da asigurări ”că cei care primesc aprobare prin programul de primire a refugiaţilor nu reprezintă un risc la adresa securităţii şi prosperităţii din Statele Unite”.

Prin acest ordin executiv s-a decis inclusiv blocarea pe termen nedeterminat a primirii refugiaţilor sirieni în SUA. Această interdicţie poate să fie ridicată doar atunci când preşedintele republican decide că refugiaţii sirieni nu mai reprezintă o ameninţare de securitate. De asemenea, autorităţile americane nu vor mai emite vize pentru o perioadă de cel puţin 90 de zile pentru migranţii sau vizitatorii din şapte ţări musulmane, printre care se numără: Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Siria şi Yemen. În timpul suspendării programelor de primire a refugiaţilor şi de emitere a vizelor, administraţia va fi ocupată cu redactarea unor noi regulamente, care să permită ”verificarea extremă a istoriei” aplicanţilor pentru viză sau azil în Statele Unite.

Preşedintele Donald Trump permite însă o serie de excepţii pentru membrii unor minorităţi religioase, ceea ce înseamnă tratament distinct pentru creştinii din Orientul Mijlociu. Măsura miliardarului republican a fost dur criticată de zeci de activişti care militează pentru respectarea libertăţilor civile, precum şi de experţii antiterorism din Statele Unite. Acest ordin executiv este catalogat drept o măsură inumană care pune laolaltă victimele unui conflict violent cu extremiştii care îi ameninţă.

”Verificarea extremă este doar un eufemism pentru discriminarea împotriva musulmanilor”, a declarat Anthony Romero, directorul executiv al Uniunii Americane pentru Libertăţi Civile. Romero a argumentat că acest ordin este neconstituţional, pentru că încalcă interdicţia cu privire la discriminarea pe bază de religie înscrisă în Constituţia Statelor Unite.

De asemenea, printre persoanele care au reacţionat se numără şi Malala Yousafzai, laureată în 2014 a premiului Nobel pentru Pace. Acesta s-a arătat rănită de o asemenea măsură şi i-a cerut preşedintelui republican să nu abandoneze ”copiii şi familiile lipsite de orice apărare”.

Măsura este însă extrem de populară pentru baza naţionalistă a electoratului lui Donald Trump. Susţinătorii preşedintelui cred că măsura este necesară pentru a preveni infiltrarea unor militanţi al-Qaeda şi ISIS deghizaţi ca refugiaţi în Statele Unite. Prin acest ordin executiv, preşedintele republican a decis reducerea programului de primire a refugiaţilor de la 110.000 la 50.000 de persoane şi o interdicţie nedeterminată pentru primirea refugiaţilor din Siria.

Protestele au continuat joi noapte la Charlotte, Statele Unite, sub supravegherea armatei. Militari din cadrul Gărzii Naţionale au fost mobilizaţi ca întăriri, iar o interdicţie de circulaţie a fost decretată în oraşul american, pentru a preveni orice incidente. Protestatarii continuă să denunțe  uciderea unui afroamerican de către un poliţist.

Calmul domnea în rândul celor câteva sute de manifestanţi care au ieşit joi seara în stradă în acest mic oraş din sud-estul Statelor Unite cu pancarte ce îndemnau „Nu ne mai ucideţi” sau „Rezistenţa este frumoasă”. Militari şi un vehicul blindat de tip Humvee au fost staţionaţi în faţa Hotelului Omni, scena celor mai dure violenţe cu o noapte înainte, a constat un jurnalist AFP.

„Acum avem resurse care permit protejarea infrastructurilor şi să fim mult mai eficienţi”, a avertizat şeful Poliţiei din Charlotte-Mecklenburg, Kerr Putney. El a anunţat anterior, joi, că „mai multe sute” de membri suplimentari ai forţelor de ordine vor încerca să împiedice jafuri ca cele din cele două nopţi precedente care l-au determinat pe guvernatorul statului North Carolina să decreteze starea de urgenţă, scrie News.ro.

Poliţia şi primarul Jennifer Roberts au decis, ca măsură suplimentară, să instituie o interdicţie de circulaţie începând de la miezul nopţii şi pînă la ora locală 6.00 (13.00, ora României). Interdicţia va rămâne în vigoare „atât timp cât va dura starea de urgenţă sau până când va fi revocată oficial”, a scris primarul într-un mesaj postat pe Twitter.

În noaptea de miercuri spre joi, 44 de persoane au fost reţinute la Charlotte, a subliniat Putney, un manifestant a fost rănit mortal, iar doi poliţişti au fost răniţi uşor la ochi. Prezent la faţa locului, un jurnalist AFP l-a văzut pe acest bărbat care a căzut la pământ, în urma unui foc de armă, şi care sângera abundent. El a fost atins de un glonţ care nu a fost tras de poliţişti, au dat asigurări autorităţile. Bărbatul a murit joi, potrivit NBC.

Seara a început în calm, cu un omagiu adus lui Keith Lamont Scott, un bărbat de culoare în vârstă de 43 de ani care a fost, potrivit familiei sale, victima unei greşeli flgrante marţi seara, în parcarea unui imobil. Potrivit poliţiei, Scott a fost rănit mortal prin împuşcare, el refuzând să lase arma pe care o avea asupra sa. Rudele sale afirmă că avea doar o carte în mână. Însă atmosfera a degenerat, iar manifestanţi au aruncat cu proiectile în forţele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene.

Locuitori şi ACLU, o puternică asociaţie americană pentru apărarea libertăţilor, au exercitat presiuni asupra lui Putney să facă publică o înregistrare video a intervenţiei poliţiştilor împotriva lui Scott, dar acesta a refuzat. Însă şeful poliţiei a recunoscut că secvenţa filmată nu oferă „vreo probă vizuală indiscutabilă care să confirme că cineva ameninţă cu vreo armă”. Această declaraţie a slăbit teza poliţiei potrivit căreia poliţistul care a tras era ameninţat în mod direct de către Keith Lamont Scott. Membri ai familiei victimei au văzut înregistrarea video, iar unul dintre avocaţii lor a declarat pentru CNN că în ea nu apare vreo armă.

În ultimii doi ani, poliţişti au ucis afroamericani care, în unele cazuri, nu erau înarmaţi, în mai multe oraşe din ţară, sau au tratat persoane de culoare cu o brutalitate gratuită, care a şocat populaţia. Însă, la Charlotte, autorităţile au decis să dea dovadă de fermitate şi să impună respectarea ordinii publice. „Nu putem tolera violenţa. Nu putem tolera distrugerea unor bunuri”, a declarat pentru CNN guvernatorul republican al statului North Carolina Pat McCrory.

În Guvernul democrat al lui Barack Obama, poziţiile se vor mai echilibrate. „Preşedintele crede în mod profund în drepturile oamenilor de a protesta. Însă populaţia nu trebuie să folosească scuza contestării pentru a comite violenţe sau acte de vandalism”, a declarat Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Candidatul republican Donald Trump a pus violenţele de la Charlotte pe seama consumului de stupefiante. „Drogurile au jucat un rol foarte mare în ceea ce vedeţi seara la televizor”, a declarat miliardarul newyorkez.

Moartea lui Keith Lamont Scott a avut loc după ce un afroamerican neînarmat a fost ucis vineri în statul Oklahoma. Terence Crutcher a fost împuşcat de la mică distanţă după ce a mers până la vehicul cu mâinile sus. Poliţista care l-a omorât a fost inculpată joi pentru omor prin imprudenţă.