Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut în octombrie cu 17,2% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în special ca urmare a majorării semnificative a afacerilor din industria extractivă, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În primele zece luni din 2017, cifra de afaceri cumulată a companiilor din industrie s-a majorat cu 11,6% față de perioada similară a anului precedent.

În octombrie, cea mai mare creştere a fost înregistrată în industria extractivă (+30,1%), în timp ce afacerile din industria prelucrătoare, cu cea mai mare pondere, au urcat cu 16,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Pe mari grupe industriale, industria energetică a crescut cu 30,5%, industria bunurilor de capital a crescut cu 20,4%, industria bunurilor intermediare – cu 18,1%, industria bunurilor de folosinţă îndelungată – cu 10,8%, iar industria bunurilor de uz curent – cu 8,6%.

Faţă de luna anterioară, cifra de afaceri a companiilor din industrie au crescut în luna octombrie cu 3%.

În 2016, cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut cu 4,7% faţă de 2015, ritm dublu faţă de cel înregistrat în anul precedent.

În luna noiembrie față de luna anterioară, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ouă, cu aproape 30% și la unt cu 7%. Tutunul și țigările s-au scumpit cu circa 2% iar prețul combustibililor a urcat cu 2,7%, se arată în comunicatul Institutului Național de Statistică (INS).

La capitolul mărfuri alimentare, fructele proaspete s-au scumpit cu 2,2%, laptele şi produsele lactate au costat mai mult cu 1,35%, preţul untului a crescut cu 6,9%, iar cel al ouălor s-a majorat cu 29,2%, în noiembrie 2017 faţă de octombrie 2017. Dintre cele nealimentare dar care influențează toate celelalte prețuri sunt combustibilii care s-au scumpit cu 2,7%. Iar tutunul și produsele din tutun s-au scumpit și ele cu 1,9%.

Indicele preţurilor de consum al mărfurilor alimentare a crescut cu 3,8%, iar cel al mărfurilor nealimentare s-a majorat cu 4,1% în noiembrie 2017 faţă de noiembrie 2016.

Pentru cei care au contractat credite, persoane fizice sau juridice, vestea creșterii peste așteptări a inflației în noiembrie, la 3,2%, faţă de noiembrie 2016, nu este deloc bună. Aceasta va antrena creşterea indicelui Robor pe piaţa interbancară şi implicit a ratelor de plătit la bancă.

Indicele Robor, care stă la baza calculării creditelor la bancă, a crescut în ultimele două luni de la 0,6% la 2,2% pe an, iar analiştii se aşteaptă să depăşească 3% şi chiar 4%, având în vedere cât de mult a crescut inflaţia.

Creşterea inflaţiei peste aşteptări ar putea antrena şi creşterea cursului, care în ultima săptămână a bătut pasul pe loc în jurul valorii de 4,63 – 4,64 lei/euro.

Exporturile FOB au însumat, în primele opt luni ale acestui an, 41 miliarde de euro, iar importurile CIF 48,9 miliarde de euro, înregistrându-se astfel un deficit comercial de 7,9 miliarde de lei, mai mare cu circa 1,73 miliarde de lei față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, a comunicat Institutul Național de Statistică.

În august 2017, exporturile FOB au fost de 4,920 miliarde de euro, importurile CIF au fost de 5,98 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,059 miliarde de euro.

Față de luna august 2016, exporturile au crescut cu 10,7%, iar importurile cu 9,3%.

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 1 ianuarie — 31 august 2017 a fost de 31,081 miliarde de euro la exporturi și de 36,997 miliarde de euro la importuri, reprezentând 75,8% din total exporturi și 75,7% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada a fost de 9,941 miliarde de euro la exporturi și de 11,908 miliarde de euro la importuri, reprezentând 24,2% din total exporturi și 24,3% din total importuri.

În primele opt luni, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,8% la export și 37,1% la import) și alte produse manufacturate (33,6% la export și respectiv 30,7% la import).

Circa o treime din gospodăriile din România nu și-au plătit la timp întreținerea locuinței, anul trecut, iar 14,5%, energia electrică, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică.

De asemenea, conform datelor INS, 6,4% nu și-au putut plăti la timp abonamentul radio-TV, iar 6,2% — telefonul.

Pentru a putea face față cheltuielilor curente, 10,6% din gospodării au apelat la muncă suplimentară, 11,2% la ajutoare financiare, fără obligația de restituire, de
la rude, prieteni, 6,5% la împrumuturi de la rude, prieteni, alte persoane, 7,3% la economii.

Un procent de 69,6% din gospodării care pot face față cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat.

Impozitele asupra veniturilor, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, cotizațiile și alte impozite și taxe au deținut, în 2016, o pondere de 20,3% din cheltuielile totale ale unei gospodării, ridicându-se, în medie, la suma de 513 lei/lună, se arată într-o publicație a INS.

Din această sumă, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, față de 39,5%, în 2015, iar contribuțiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de șomaj și pentru asigurările de sănătate) 58,4%, comparativ cu 56,3%, în 2015.

Tot în anul 2015, ponderea taxelor și impozitelor era de 19% din cheltuielile totale, iar suma se ridica la 446,1 lei/gospodărie.

‘Impozitele, contribuțiile, cotizațiile, taxele dețin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariați, comparativ cu 13,6% pentru cele de șomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activități neagricole și numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori’, se notează în document.

De altfel, în anul 2016, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariați a fost de 13,9 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 10 ori mai mare decât transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, de 5,6 ori mai mare decât al celor de
pensionari și de 4,1 șomeri sau mai mare decât al gospodăriilor de șomeri.

Principala destinație a cheltuielilor gospodăriilor — consumul — a deținut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1.810 lei/lună/gospodărie, iar cheltuielile bănești pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unitățile de alimentație publică), nealimentare și pentru plata serviciilor s-au ridicat la 1.612 lei/lună (63,9% din cheltuielile totale).

Potrivit INS, cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare și nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei), a fost egală cu 198,1 lei/gospodărie și a reprezentat 7,8% din cheltuielile totale.

Cerealele și produsele din cereale au asigurat, românilor, 40,5% din numărul de calorii, anul trecut, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de anul 2015, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS).

„Acest aport este mare la gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, agricultori și șomeri, variind între 43% la gospodăriile de șomeri și 39,9% la gospodăriile de salariați. În cadrul acestei grupe de alimente, în medie pe ansamblul gospodăriilor, predomină aportul caloric al pâinii și produselor de franzelărie, în scădere, față de anul anterior (de la 26,5% în 2015 la 26,2% în 2016). La gospodăriile de agricultori, alături de pâine și produse de franzelărie, mălaiul are un aport caloric important, reprezentând 7,3% din total”, se arată în document.

Conform INS, pe ansamblul gospodăriilor, carnea și preparatele din carne au deținut o pondere modestă în numărul de calorii conținut de alimentație, însă în ușoară creștere față de anul anterior, de la 12,2% în 2015 la 12,3% în 2016.

„Atât în anul 2016, cât și anul anterior, caloriile provenite din lapte, produse lactate (brânzeturi și smântână) și ouă, au o pondere de 11,4% în numărul total de calorii din consumul gospodăriilor (11% în 2015). Aceste produse au cel mai mare aport la gospodăriile de agricultori (11,9%), iar cel mai scăzut la gospodăriile de șomeri (9,8%). Exceptând gospodăriile de agricultori, lucrători pe cont propriu în activități neagricole și șomeri, uleiul de porumb, floarea-soarelui, soia deține ponderea cea mai mare, situată la peste 11,4% la toate celelalte categorii de gospodării analizate. În schimb, legumele și conservele din legume, cartofii, fasolea boabe și alte leguminoase pentru boabe dețin împreună doar 7,7% din totalul caloriilor pe ansamblul gospodăriilor”, menționează sursa citată.

Institutul mai spune că atât în anul 2016, cât și în anul anterior, în mediul urban este mai mare aportul caloric la carne și preparate din carne, pește, produse din pește și conserve din pește, brânzeturi și smântână, grăsimi, fructe, legume și conserve din legume, zahăr, dulcețuri, ciocolată și alte produse zaharoase, iar în mediul rural, ponderea caloriilor provenite din cereale și produse din cereale, lapte, fasole boabe și alte leguminoase pentru boabe.

Impozitele pe venituri, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, cotizațiile și alte impozite și taxe au deținut, în 2016, o pondere de 20,3% din cheltuielile totale ale unei gospodării, ridicându-se, în medie, la suma de 513 lei/lună, informează Institutul Național de Statistică.

Din această sumă, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, față de 39,5%, în 2015, iar contribuțiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de șomaj și pentru asigurările de sănătate) 58,4%, comparativ cu 56,3%, în 2015.

Tot în anul 2015, ponderea taxelor și impozitelor era de 19% din cheltuielile totale, iar suma se ridica la 446,1 lei/gospodărie.

”Impozitele, contribuțiile, cotizațiile, taxele dețin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariați, comparativ cu 13,6% pentru cele de șomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activități neagricole și numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, se notează în document.

De altfel, în anul 2016, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariați a fost de 13,9 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 10 ori mai mare decât transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, de 5,6 ori mai mare decât al celor de
pensionari și de 4,1 șomeri sau mai mare decât al gospodăriilor de șomeri.

Principala destinație a cheltuielilor gospodăriilor — consumul — a deținut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1.810 lei/lună/gospodărie, iar cheltuielile bănești pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unitățile de alimentație publică), nealimentare și pentru plata serviciilor s-au ridicat la 1.612 lei/lună (63,9% din cheltuielile totale).

Potrivit INS, cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare și nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei), a fost egală cu 198,1 lei/gospodărie și a reprezentat 7,8% din cheltuielile totale.

AGERPRES/(AS — autor: Florin Bărbuță, editor: Daniel Badea, editor online: Gabriela Badea)

Etichete:
Agerpres agerpres.ro INS date statistice impozite taxe venituri asigurari sociale cheltuieli lunare gospodarii

România s-a situat, în luna iunie 2017, comparativ cu mai 2017, pe poziția a patra în Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul de scădere a volumului comerțului cu amănuntul de la o lună la alta, cu un declin de 0,4%, scăderi mai mari fiind înregistrate doar în Lituania (minus 1,7%), Letonia (minus 0,8%) și Bulgaria (minus 0,5%), arată datele publicate, joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În zona euro, comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,5% în luna iunie comparativ cu luna precedentă, în timp ce în Uniunea Europeană s-a înregistrat un avans de 0,4%. Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că, atât vânzările de combustibili, cât și vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 0,6%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări s-au majorat cu 0,1%.

În schimb, în ritm anual, în luna iunie 2017 comparativ cu luna iunie 2016, comerțul cu amănuntul în România a înregistrat o creștere de 7,6%, mai mult decât dublu față de avansul de 3,1% înregistrat atât în zona euro cât și în UE 28. Creșteri mai mari decât în România ale comerțului cu amănuntul, în ritm anual, au fost înregistrate doar în Slovenia (10,2%), Croația (8,2%) și Slovacia (8,1%). Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 3,9% în ritm anual iar vânzările de combustibili au crescut cu 3,7% în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări au înregistrat o creștere de doar 0,2%.

În cazul României, Institutul Național de Statistică (INS) a informat că în luna iunie 2017 față de iunie 2016, cifra de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, ca serie brută, a înregistrat un salt de 7,3%, iar ca serie ajustată de 6,5%. De asemenea, în comparație cu luna mai din acest an, în iunie 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), a scăzut, ca serie brută, cu 1,5%, din cauza vânzărilor mici de produse alimentare, băuturi și tutun (-2,8%) și de produse nealimentare (-1,5%). Comerțul cu amănuntul s-a diminuat în iunie față de mai, anul curent, și ca serie ajustată, cu 0,4%, ca urmare a scăderii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-1,7%) și vânzărilor de produse nealimentare (-0,3%).

La nivelul Uniunii Europene, cât și în zona euro, producția industrială a crescut în luna mai cu 4%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, România fiind pe primul loc, cu 14,6%, se arată în datele publicate de către Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În fruntea clasamentului, cu cele mai mari creșteri ale producției industriale, se situează România (14,6%), urmată de Estonia (12,6%) și Cehia (10,7%). În domeniul negativ s-au situat doar Malta și Marea Britanie, ambele cu minus 0,7%.

Raportat la luna precedentă, în mai producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și cu 1,3% în zona euro, după ce în aprilie se înregistrase un avans de 0,1% în UE și de 0,3% în zona euro.

La nivel trimestrial, cele mai mari avansuri ale producției industriale s-au consemnat în Lituania (3,8%), România (3,5%) și Cehia (3,3%). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Portugalia (minus 1%) şi Malta (minus 0,9%).

Rata anuală a inflaţiei a fost de 0,9%, în luna iunie, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, peste prognoza Băncii Naţionale a României, de 0,6%.

Transportul aerian, citricele, tutunul şi fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult în iunie comparativ cu luna mai, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, transportul aerian s-a scumpit cu 3,92%, citricele şi fructele meridionale cu 3,51%, tutunul cu 1,7%, iar fructele proaspete cu 1,55%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi de preţuri au fost consemnate la cartofi, cu 7,83%, la alte legume şi conserve din acestea, cu 5,85%, şi la combustibili, cu 1,13%.

Pe total mărfuri alimentare, preţurile s-au diminuat comparativ cu luna precedentă cu 0,18%, iar la mărfurile nealimentare au urcat cu 0,07%.

„Preţurile de consum în luna iunie 2017, comparativ cu luna iunie 2016, au crescut cu 0,9%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2016 – iunie 2017) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2015 – iunie 2016), calculată pe baza IPC, este de -0,1%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,2%”, a informat INS.

Numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică a crescut cu aproape 11%, la peste 3,84 milioane, în primele cinci luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

„Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie — 31 mai 2017 au însumat 3,848 milioane, în creștere cu 10,9% față de cele din perioada 1 ianuarie — 31 mai 2016. Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 76,2%, în timp ce turiștii străini — 23,8% , ponderi similare cu cele din perioada similară din 2016. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (75,8% din total turiști străini), iar din aceștia 84,5% au fost din țările aparținând Uniunii Europene”, potrivit comunicatului INS.

Potrivit sursei citate, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 7,385 milioane, în creștere cu 5,4% față de aceeași perioadă din 2016.
De asemenea, durata medie a șederii turiștilor a fost de 1,9 zile, atât la turiștii români, cât și la turiștii străini.

„Cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au provenit din Germania (103.300), Italia (89.000), Israel (87.900), Franța (58.000), Regatul Unit (57.500). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie — 31 mai 2017 de 4,288 milioane, în creștere cu 24,1% față de perioada 1 ianuarie — 31 mai 2016. Majoritatea vizitatorilor străini provine din țări situate în Europa (90,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 56,5% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (26,5%), Ungaria (21,8%), Italia (10,4%), Germania (8,4%), Franța (5,1%) și Regatul Unit (4,9%)”, menționează sursa citată.

În aceeași măsură, numărul românilor care au plecat în străinătate pentru recreere a urcat anul acesta la 7,41 milioane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 69% din numărul totalul de plecări.

Activitatea industrială s-a revigorat în luna mai, după încetinirea din aprilie, și s-a apropiat de nivelul din martie, când s-a atins un vârf al ultimelor 12 luni, în urma creșterii comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP și SNSPA, conform News.ro.

Industria este un sector-cheie al economiei românești, cu o contribuție de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB). Astfel, indicatorul pentru volumul producției a crescut de la 57 de puncte, în aprilie, la 63 de puncte în mai, foarte aproape de vârful de 64 de puncte din martie. Indicatorul este semnificativ peste pragul de 50 de puncte, care desparte expansiunea de contracție, și evoluția corespunde unui tipar multianual, punctează autorii studiului.

„Evoluția lunară arată un tipar care pare să se repete anual. Activitatea crește în primul trimestru, scade în ultimul, iar la mijlocul anului șerpuiește de la o lună la alta”, arată studiul. Indicatorul pentru numărul de angajați a scăzut de la 54 puncte în aprilie la 49 puncte în mai, însă cei mai mulți indicatori au înregistrat creșteri.

„Cu o lună înainte (aprilie față de martie), 72,7% din indicatorii măsurați de Barometru arătau scădere. În mai, față de aprilie, 54,5% din indicatori erau în creștere, iar restul în scădere sau nemișcați”, menționează autorii studiului.

Potrivit statisticilor oficiale publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), producția industrială din România a crescut în primele patru luni din acest an cu 5,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, după ce, în aprilie, s-a înregistrat o scădere de 0,6% față de aprilie 2016, în concordanță cu estimările barometrului industrial de luna trecută.

Barometrul industrial este realizat de IRSOP și SNSPA – Facultatea de Management pe un eșantion de 300 de firme industriale, considerat reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste nouă angajați din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 21-23 iunie 2017.

Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut în aprilie cu 1,2% față de aceeași lună a anului trecut, după ce a accelerat în martie la 14,4%, cel mai mare ritm din martie 2014, în special ca urmare a majorării semnificative a afacerilor din industria energetică, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut în primul trimestru cu 10,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie News.ro. În aprilie, cea mai mare creștere a fost înregistrată în industria energetică (+27,3%), în timp ce industria extractivă a revenit pe plus, cu un avans de 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe mari grupe industriale, industria bunurilor de capital a crescut cu 3,8%, industria bunurilor intermediare a scăzut cu 1,5%, industria bunurilor de folosință îndelungată a înregistrat un minus de 3,7%, iar industria bunurilor de uz curent a coborât cu 3,9%. Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut în 2016 cu 4,7% față de 2015, ritm dublu față de cel înregistrat în anul precedent.