Investiţiile străine directe au atins un nivel-record în primele 11 luni ale anului trecut, după ce au crescut cu 22 de procente, până la peste 3,9 miliarde de euro. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, este numărul maxim al ultimilor opt ani, scrie News.ro.

În primele 11 luni ale anului 2015, investiţiile străine au fost de 3,218 miliarde euro, potrivit calculelor News.ro, pe baza seriilor revizuite ale BNR. „Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3.928 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3.089 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 839 milioane euro”, a precizat banca centrală.

Potrivit seriilor lunare revizuite publicate de BNR, investiţiile străine au fost de 3,736 miliarde euro după primele zece luni din 2016. Astfel, în noiembrie 2016, valoarea investiţiilor străine directe a fost de circa 192 milioane euro, arată calculele News.ro. De obicei, cifrele sunt revizuite, uneori chiar semnificativ, în lunile următoare de banca centrală.

În 2015, investiţiile străine directe în România au crescut la 3,46 miliarde de euro, arată datele revizuite publicate în septembrie de BNR. Nivelul din 2015 a fost unul record după 2009, când investiţiile străine directe în România au însumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost înregistrat în 2008, când firmele străine au investit în România 9,5 miliarde euro.

Investiţiile străine directe sunt considerate cele mai benefice investiţii realizate de companii străine într-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung şi au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei ş salariilor.

Românii au cumpărat mai multe mașini pe final de vară. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în august cu 21,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ritmul este accelerat faţă de cel înregistrat în luna anterioară. La polul opus, afacerile din serviciile prestate populaţiei au încetinit în a opta lună a anului, înregistrând un avans de doar 2,5%, relevă statisticile.

Pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au crescut în august cu 19,9% faţă de a opta lună din 2015, iar serviciile prestate populaţiei au avansat cu 5,9%.

Faţă de luna precedentă, afacerile din comerţul cu auto a scăzut în august cu 3,8%, ca serie brută, şi cu 0,2%, ca serie ajustată.

În august, cea mai mare creştere, 39,7% faţă de august 2015, pe serie brută – s-a înregistrat la întreţinerea şi repararea autovehiculelor.

De asemenea, comerţul cu autovehicule a urcat cu 27,8%, iar afacerile din comerţul cu motociclete au avansat cu 12,9% faţă de a opta lună din 2015, arată datele INS.

Pe partea de servicii prestate populaţiei, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în august la serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, unde afacerile s-au majorat cu 46,2% faţă de a opta lună a anului trecut, şi la servicii de curăţătorie de haine, cu un plus de 25,4%.

Cumulat, în primele opt luni ale anului, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au crescut ca serie brută cu 17,5%, faţă de primele opt luni din 2015, iar serviciile prestate populaţiei au avansat cu 10,3%.

Pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, creşterile sunt de 16,7%, respectiv 11,2%.

Afacerile de retail sunt susţinute în acest an de creşterea puternică a salariilor. Ultimele statistici arată că, în august, câştigul salarial mediu net a fost de 2.076 lei, cu 14,5% mai mare decât în luna august a anului trecut.

Gospodăriile românești au încasat cu aproape trei procente mai puțin în trimestrul al doilea al anului, comparativ cu trimestrul anterior. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, veniturile totale au fost de până la 2.889 lei (aproximativ 642 euro). Pe fondul încasărilor relativ reduse au scăzut și cheltuielile, cu 4,2%, la 2.446 lei/lună, reiese din statisticile INS.

În primul trimestru al anului, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.969 lei (adică aproximativ 660 euro), iar cheltuielile – de 2.552 lei pe lună, informează News.ro. Față de trimestrul II din 2015, când veniturile totale medii ale unei gospodării din România au fost de  2.655 lei (circa 597 euro), veniturile gospodăriilor au crescut cu 8,8% în perioada aprilie-iunie 2016.

Comparativ cu rata anuală de creștere din primul trimestru, de 15,1%, creșterea veniturilor gospodăriilor a încetinit puternic în trimestrul al doilea. O gospodărie din România are, în medie, în jur de 2,6 persoane, asttfel că veniturile bănești lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.089 de lei în trimestrul al doilea, cu 30 de lei mai puțin față de primul trimestru.

Mai mult de jumătate – 58,3% – din veniturile totale ale gospodăriilor au provenit din salarii în perioada aprilie-iunie 2016, nivel în creștere față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2015, când salariile reprezentau doar 53,9% din venituri, scrie Profit.ro.

„La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (22,5%), veniturile din agricultură (3,2%), veniturile din activități neagricole independente (2,2%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%)”, se precizează în comunicatul INS.

Statisticile oficiale arată că gospodările din mediul rural sunt mai dependente de prestațiile totale, unde acestea reprezintă 25,3% din veniturile totale, în timp ce în orașe prestațiile sociale contribuie cu 20,9% la veniturile totale ale populației. Nivelul este, totuși, în scădere față de trimestrul II 2015, când 26,2% din veniturile gospodăriilor din mediul rural și 23% din cele ale familiilor de la orașe proveneau din prestații sociale.

România primește vești foarte bune de la Fondul Monetar Internațional! În 2016, țara noastră va înregistra o creștere economică de 5%, cea mai mare din Europa. Potrivit prognozei de toamnă a FMI, avansul este peste cel al Irlandei care, anul trecut, a avut o creștere-record de 26,3%, faţă de doar 3,8% înregistrată de România.

Țara noastră va înregistra anul acesta un avans economic de cinci procente, arată cea mai recent prognoză a Fondului Monetar Internațional.Tot pentru 2016, prognoza FMI preconizează o inflaţie negativă de -1,5%, un deficit de cont curent de 2% din Produsul Intern Brut şi o rată a şomajului de 6,4%, în scădere cu 0,4 puncte faţă de 2015.

Datele Institutului Naţional de Statistică au indicat o creştere a PIB de 6% în T2, an/an şi de 5,2% în S1 faţă de S1 2015. Prin urmare, majoritatea analiştilor şi a instituţiilor care fac cercetări macroeconomice şi-au revizuit în sus prognozele de creştere economică. Astfel, dacă bugetul României este construit pe o creştere economică de 4,1%, majoritatea analiştilor prognozează în acest an o creştere spre 5%, FMI fiind una din ultimele instituţii care şi-a majorat în sens ascendent prognozele.

Pentru anul viitor, potrivit instituţiei cu sediul la Washington, creşterea se va tempera la 3,8%. Chiar și din psotura de lider european la capitolul „creștere economică”, nu putem să nu ne întrebăm, ca de fiecare dată, cât de mult se va simți avansul și în buzunarele românilor….

România a înregistrat în luna august a acestui an cel mai redus șomaj din ultimii opt ani. Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul şomerilor a scăzut până sub 530.000, după ce în ultimul an, peste 100.000 de oameni şi-au găsit un loc de muncă.

Statistica arată că numărul şomerilor s-a redus în august cu 17.213 faţă de luna precedentă, până la 529.078, nivel minim din 2008, iar rata şomajului a coborât astfel la 6%. Potrivit INS, în iulie, în România erau 546.291 şomeri, iar rata şomajului a fost de 6,1%. Datele revizuite arată că numărul şomerilor a scăzut puternic, cu peste 100.000, în ultimul an, de la 630.086 în august 2015.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 6,8% în luna august, în timp ce, în rândul femeilor, rata este de doar 4,9%, mai arată datele oficiale. Autorităţile public în mod constant şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii mai, 410.509 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,6%, scrie News.ro Însă conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare. Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate de specialiști ca fiind mai relevante, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Industria înregistrează cea mai mare scădere din 2016! Potrivit Institutului Național de Statistică, sectorul, care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în iulie cel mai mare declin din acest an, de 3,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, şi primul declin din ultimele şase luni. Rezultatul a venit în special ca urmare a reducerii producţiei sectorului-cheie de prelucrare, arată datele INS.

În iunie, industria înregistrase un avans modest, de 1,1% faţă de a şasea lună a anului trecut. În acest an, producţia industrială a înregistrat cel mai mare avans în aprilie, de 3,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după un debut de an modest.

Pe sectoare, industria extractivă a înregistrat şi în iulie un declin accentuat, de 13,7%, în temperare faţă de scăderea din lunile anterioare, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a redus cu 5,9%.

Statisticile reflectă problemele pe care le înregistrează, în prezent, sectorul minier din România şi cel al companiilor de utilităţi, controlat în mare parte de stat şi care este subminat de lipsa reformelor şi de lipsa de competitivitate.

Industria prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în industria românească, a trecut şi ea pe minus în iulie, cu o scădere de 2,9% faţă de iulie 2015, în condițiile în care în iunie, industria de prelucrare avansase cu 1,5%.

Comparativ cu luna iunie, producţia industrială a scăzut cu 1,4%, trasă în jos de industria prelucrătoare, care a produs mai puţin cu 1,8%.

Cumulat pe primele şapte luni, producţia industrială din România a crescut cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avans susţinut de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 1,4%, în timp ce industria extractivă a scăzut, însă, cu 18,9%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 1,5%.

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, industria a înregistrat însă o scădere cu 0,1% în primele şapte luni. În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent.  Industria a contribuit, în 2015, cu 23,2% la formarea produsului intern brut al României.

Paradoxurile „atentează“ chiar și la banii românilor. O analiză KeysFin arată că deși economia țării are şanse ca, în următorii doi ani, să atingă un nivel excelent de creştere, estimat de specialişti la 4,4 – 4,8% anul acesta şi la 5,2 – 5,7% anul viitor (pe fondul stimulării cererii interne, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală), rata sărăciei devine tot mai mare.

Analiştii de la KeysFin notează că în previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, în timp ce majoritatea băncilor şi instituţiilor financiare prezente în ţara noastră au estimat avansul între 4,4 şi 4,8%. Aceștia atrag, însă, atenția asupra faptului că „(…) dacă privim ce se ascunde în spatele acestui avans, observăm că evoluţia economică se datorează în primul rând consumului ceea ce, pe moment este salutar, însă pe termen mediu şi lung are şanse să devină un adevărat măr otrăvit”. „Creşterea economică sănătoasă este cea care se bazează pe producţie, pe plus valoare, pe angrenarea unor lanţuri economice pe orizontală. Fără industrie, fără producţie, fără produse finite la export, economia va deveni tot mai sensibilă la evoluţiile externe. Dacă va izbucni o nouă criză, efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat”, avertizează analiștii KeysFin.

Analiza KeysFin semnalează, totodată, faptul că România se enclavizează economic, iar sărăcia devine, astfel, tot mai prezentă în mediul rural. „Avertizam, în trecut, de faptul că România se dezvoltă cu trei viteze, una dată de regiunile dinamice, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa, o alta dată, ceva mai lentă, dată de business-urile construite în zone precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi o a treia, extrem de slabă, în fapt o adevărată frână pe care o pun zone monoindustriale, precum cele din Moldova, Oltenia, Bărăgan. Acestea au devenit adevărate enclave de sărăcie, în care business-ul stagnează, iar forţa de muncă nu are nicio şansă decât să migreze către zonele cu potenţial”, au arătat analiştii.

Așadar, în ciuda creşterii economice semnificative de anul acesta, rata sărăciei tinde să atingă un record al ultimilor ani, după ce, în 2015, s-a ridicat peste nivelul de 25% (25,4%), depăşind precedentul record, de 24,8%, consemnat în 2007. „Sunt regiuni în România, precum cea de Nord-Est, acolo unde rata sărăciei a atins nivelul de 35,6%. Pe aceleaşi coordonate se situează şi Regiunea de Sud-Est, cu o rată a sărăciei de 33,3%, urmată de Sud-Vest Oltenia cu 29,7%, Regiunea de Vest cu 26,7% şi Sud-Muntenia cu 25,5%. Media de 25% procente este asigurată de impactul situaţiei din Bucureşti-Ilfov, unde rata sărăciei este cea mai mică, de numai 5,5%”, explică analiştii de la KeysFin.

Potrivit INS, în România sunt 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, cifră care situează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata sărăciei relative. Iar datele Eurostat arată că aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă în 2014 riscului de sărăcie şi excludere socială, situaţie care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condiţiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populaţie, se aflau în această situaţie. Statisticile World Vision arătau, recent, că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% faţă de 2013.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, situaţia actuală este de natură să creeze un risc social, mai ales în contextul în care perspectivele unui nou val de criză sunt tot mai solide. Rolul major în diminuarea efectelor acestei evoluţii economice polarizată este dat de modul în care iniţiativele legislative vor fi efectiv puse în aplicare, astfel încât să se creeze investiţii cu dezvoltare pe orizontală, care să asigure producţie şi locuri de muncă mai ales în zonele defavorizate. Iar primul pas trebuie să fie cel în infrastructură.

“Avem nevoie să privim România ca pe un business, să îi căutăm avantajele, oportunităţile, să extragem resursele şi să optimizăm relaţia dintre regiunile ţării (…)”, consideră specialiștii KeysFin.

Șocul suferit de mediul de business odată cu debutul crizei financiare în 2008 pare să nu îi sperie pe tinerii români. Tot mai mulți aleg să pătrundă în mediul antreprenorial, profitând de facilitățile fiscale oferite de stat pentru cei care își deschid un SRL-D. Potrivit celor mai recente date de la Registrul Comerțului, de la lansarea pe piață a acestui tip de afacere în 2011 și până la finalul lunii iulie a acestui an, antrepronorii debutanţi au înfiinţat peste 32.000 de firme SRL-D. Cele mai multe au fost înregistrate în Capitală și în județele Cluj și Timiș.

În 2011, Guvernul a lansat un tip de afacere, ca urmare a unui program naţional de finanţare a start-up-urilor, numit SRL-D. Soldul acestuia a ajuns în luna iulie 2016 la 32.550 entităţi, cu peste 838 mai multe SRL-Duri faţă de luna precedentă, arată datele de la Registrul Comerţului. Cele mai multe firme debutante s-au înregistrat în Bucureşti (4.424 societăţi) și în județele Cluj (3.810 societăţi) şi Timiș, cu 2.017 societăţi. La polul opus regăsim județele  Covasna (119 societăţi), Călăraşi (131 societăţi) şi Caraş-Severin (164 societăţi). Majoritatea firmelor nou înființate după acest model desfășoară activități în sectoare precum transporturi de măr­furi rutiere (1.420 de firme), lucrări de construcţii (1397 de firme) şi comerţul cu amănuntul (1.176 de firme).

Ce presupune înființarea unui SRL-D 

Un SRL-D este o firmă înființată de un acţionar aflat la prima afacere, care primeşte o serie de facilităţi şi care poate accesa şi o finanţare de cel mult 10.000 de euro de la stat. Pentru a putea beneficia de alocația financiară nerambursabilă, societatea trebuie să fie înființată de un întreprinzător debutant de până în 35 de ani, ca asociat unic, sau de cel mult 5 întreprinzatori debutanți asociați. Finanțarea de la stat se primește cu obligația de a crea și menține cel puţin două locuri de muncă, în baza unui contract pe durată nedeterminată, cu normă întreagă. De asemenea, antreprenorul trebuie să reinvestească, anual, cel puțin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent. De menționat că după împlinirea a 3 ani de la data înființării, firmele își pierd calitatea de microîntreprindere debutantă, iar antreprenorii trebuie să opteze pentru altă formă juridică, astfel că nu vor mai primi facilitățile de stat conferite de acest statut.

Piața muncii rămâne constantă la nivel european. Așa arată situația, cel puțin pe hârtie. Potrivit celor mai recente date ale EUROSTAT, în luna iulie, rata șomajului în Uniune a fost 8.6%, nivel neschimbat față de luna precedentă, dar în scădere cu 1,2% față de aceeași lună a anului trecut. Este cel mai redus nivel al șomajului din martie 2009 incoace. De cea mai redusă rată a șomajului se bucură Malta, în timp ce în Grecia aceasta depășește 23%.

Rata somajului in UE a fost 8.6% in luna iulie 2016, nivel neschimbat fata de iunie 2016, dar in scadere de la 9,4% in luna iulie 2015, potrivit datelor furnizate miercuri de Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene. Este cel mai redus nivel al somajului din martie 2009 incoace, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Cea mai mica rata este in Malta (3.9%), Cehia (4.2%) si Germania (4.2%), iar cel mai ridicat somaj este in Grecia (23.5%) si Spania (19.6%). Romania sta confortabil in clasament, cu rata somajului de 6.1%, scrie Hotnews.

Eurostat estimeaza ca in iulie 2016 existau 21,063 milioane de someri in EU28, din care 16,3 erau in zona euro. Somajul a ramas coborat in 24 de state europene, a ramas stabil in Danemarca si a crescut in Estonia (de la 6,1% la 7,0%, in perioada iunie 2015-iunie 2016), Austria (de la 5,7% la 6,0%) si Belgia (de la 8,1% la 8,3%). Cele mai mari scaderi au fost observate in Cipru (de la 15,0% pana la 11,6%), Croatia (16,5% la 13,2%) si Spania (21,9% pana la 19,6%). In luna iulie 2016, rata somajului in SUA a fost de 4,9%.

Potrivit datelor INS, numarul de someri (15-74 ani) a crescut cu un ritm lunar de 2.3%, la 546.3 mii in iulie. In dinamica an/an numarul de someri s-a diminuat cu 12.5% in iulie si cu 10% an/an in primele sapte luni ale anului curent, evolutie determinata de accelerarea cererii interne, precum si de procesul de relansare economica europeana (cu impact asupra fluxurilor de migratie a populatiei active). Rata somajului a urcat marginal in iulie, cu un ritm lunar de 0.1 puncte procentuale, la 6.1% (dupa ce in iunie s-a inregistrat cel mai redus nivel de la inceputul anului 2009), se arată intr-un raport al Băncii Transilvania.

Pe sexe, rata somajului la barbati a urcat de la 6.8% in iunie la 6.9% in iulie, in timp ce componenta feminina a crescut tot cu 0.1 puncte procentuale luna/luna la 5%. Raportat la iulie 2015 rata somajului s-a redus cu 0.7 puncte procentuale. Se noteaza diminuarea componentei feminine cu 0.9 puncte procentuale, influentata de fiscalizarea mai activa a economiei si de scaderea cotei TVA la alimente si servicii de alimentatie (de la 24% la 9%, din 1 iunie 2015). Rata somajului la barbati a scazut cu 0.5 puncte procentuale an/an, pe fondul cresterii investitiilor in economie. Prin urmare, in perioada ianuarie-iulie 2016 rata medie lunara a somajului s-a situat la 6.2%, in scadere cu 0.6 puncte procentuale fata de nivelul din perioada similara din 2015. Rata somajului la femei a scazut cu 0.7 puncte procentuale an/an la 5.2%. Componenta masculina s-a diminuat cu 0.5 puncte procentuale an/an la 7%, potrivit aceluiasi document.

In primele sapte luni ale anului curent piata fortei de munca a fost influentata de forte contradictorii. Pe de o parte, accelerarea economiei a contribuit la cresterea ofertei de locuri de munca (numarul de locuri de munca vacante s-a majorat cu 25% an/an in semestrul I, conform datelor INS). Pe de alta parte, s-au intensificat presiunile din perspectiva costului cu forta de munca (pe fondul majorarii salariilor). Nu in ultimul rand, fiscalizarea mai activa a economiei, intensificarea provocarilor (pe plan global, european si regional) si persistenta asimetriilor au avut impact asupra pietei fortei de munca in ultimele luni. Dupa cum se poate nota in al treilea grafic din dreapta, in perioada recenta rata somajului s-a situat sub nivelul structural, evolutie care exprima premise de continuare a climatului favorabil din piata fortei de munca, conchid analistii BT.

Noile prognoze indica perspectiva continuarii tendintei de scadere a ratei somajului in perioada 2016-2018, spre valori medii anuale de 6.4%, 6.1%, respectiv 5.9%. Printre factorii de risc pentru acest scenariu se mentioneaza: evolutiile din plan macroeconomic si din sfera pietelor financiare (la nivel global, european, regional); tensiunile geo-politice din regiune (Rusia, Turcia); deciziile de politica economica si contextul electoral pe plan intern.

Sursa: profit.ro/news.ro