Suedia va interzice după 2030 comercializarea automobilelor cu motoare cu combustie internă, conform unei declaraţii a premierului Stefan Löfven, citat de www.electrive.com
De asmenea, Suedia se înscrie astfel în tendinţa lansată de Norvegia, unde în jur de jumătate din parcul auto este format din maşini electrice, şi care a anunţat că va interzice vânzarea autovehiculelor pe benzină sau motorină din 2025, precum şi de Danemarca, care a anunţat interzicerea vânzărilor din 2030, aşa cum a făcut Suedia acum, potrivit Mediafax.
Marion Tiemann, expert în transporturi la Greenpeace spune că Suedia este cea de-a zecea ţară care a stabilit o astfel de dată concretă de interzicere a vânzărilor, alături de state precum Marea Britanie şi Franţa.

Cel puțin trei persoane au murit și alte opt au fost rănite vineri în capitala Suediei după ce un camion a intrat cu viteză în mulțimea de pe o arteră comercială și s-a izbit apoi în vitrina unui magazin, în ceea ce pare a fi un atac terorist conform declarației prim-ministrului suedez, transmite Reuters.

Autoritățile din Suedia au declarat că șoferul camionului nu a fost încă prins, însă au difuzat imagini de la camerele de supraveghere cu bărbatul care a cauzat incidentul.

Atacul nu a fost încă revendicat.

„Suedia a fost atacată. Toate cele întâmplate indică faptul că ar putea fi vorba de un atac terorist”, a declarat prim-ministrul Stefan Lofven într-o conferință de presă.

Centrul Stockholmului a fost închis parțial de către autorități și evacuat, inclusiv stația de metrou, iar traficul a fost oprit în zonă la ordinele poliției.

Suedezele sunt cele mai fericite femei din lume! Potrivit unui clasament realizat de U.S. News & World Report, Suedia este ţara în care femeile trăiesc cel mai bine, informează Gândul.info.

U.S. News & World Report a realizat un sondaj pe un eşantion de 9.000 de femei, ca parte a studiului mai larg prin care sunt stabilite anual cele mai bune ţări din lume pentru o viaţă liniştită. Pentru realizarea acestui top, cele mai importante criterii au fost respectarea drepturilor omului, egalitatea de gen, câştiguri echitabile, siguranţa şi emanciparea. La cealaltă extremă s-au situat Tunisia şi Bolivia, statele care au obţinut cel mai mic scor la aceste capitole, scrie Gândul. Ţările de pe Glob în care femeile trăiesc cel mai bine:

23. Republica Cehă: Egalitatea de gen este una dintre priorităţile-cheie ale politicilor promovate de guvernul ceh.

22. Singapore: Un document numit Carta Femeilor a fost adoptat în 1961, iar acesta urmăreşte să protejeze şi să promoveze drepturile fetelor şi femeilor din Singapore.

21. Polonia: Cu toate că se aplică legi dure în privinţa avorturilor, celelalte criterii incluse în studiu fac din această ţară un stat în care viaţa femeilor este una bună şi fericită.

20. Portugalia: Din 1976 femeile portugheze beneficiază de egalitate completă în faţa legii în raport cu bărbaţii.

19. Italia: Egalitatea de gen în contextul căsătoriei a fost introdusă în lege din 1975, eliminând astfel importanţa sporită a soţului.

18. Spania: Această ţară a fost, mai ales în ultimii ani, elogiată pentru eforturile sale în ceea ce priveşte angajamentul pentru atingerea egalităţii de gen, ajungând astfel pe poziţia 18 în clasament.

17. Japonia: Chiar din cel de-Al Doilea Război Mondial femeile japoneze au fost creditate cu aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii, iar în acest moment autorităţile încearcă să le convingă pe acestea să intre pe piaţa muncii.

16. Statele Unite: În 2017, în Congresul SUA au intrat mai multe femei ca niciodată, acesta fiind şi unul dintre factorii importanţi care au adus ţara pe această poziţie.

15. Irlanda: Cu toate că este recunoscută drept un stat tradiţionalist, normele sociale în Irlanda sunt în continuă schimbare, iar în acest moment este una dintre cele mai bune ţări în care femeile pot trăi.

14. Franţa: Acest stat a făcut eforturi însemnate pentru a pune capăt discriminării accentuate împotriva femeilor, ajungând astfel pe locul 14.

13. Luxemburg: Această ţară a fost printre primele care au dat femeilor dreptul să voteze, introducând drepturile electorale egale începând cu anul 1919.

12. Marea Britanie: Regatul Unit este condus în prezent de o femeie premier, Theresa May, remarcându-se şi multe figuri feminine care luptă pentru egalitatea de gen.

11. Germania: Cancelarul Angela Merkel este cea mai bună dovadă că aici femeile pot fi la fel de puternice ca şi bărbaţii.

10. Noua Zeelandă: Acest stat este un lider mondial în ceea ce priveşte menţinerea păcii, fapt care o transformă şi într-una dintre cele mai bune locuri în care este promovată egalitatea între cele două sexe.

9. Austria: Bogată în cultură, această democraţie bogată a ajuns pe locul 9 în clasamentului statelor în care femeile trăiesc cel mai bine.

8. Australia: Un stat cu o reprezentare sportivă ridicată în rândul ambelor genuri, Australia oferă o speranţă de viaţă ridicată atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

7. Elveţia: Ţara defilează cu diversitatea sa caracteristică, iar atitudinea sa deschisă este reflectată în politicile promovate în raport cu drepturile femeilor.

6. Finlanda: Şi Finlanda se numără printre ţările care au garantat rapid dreptul la vot al femeilor, fiind, de asemenea, primul stat care a legalizat sufragiul universal.

5. Canada: Protejarea drepturilor femeilor în această parte a Americii de Nord se află printre cele mai importante politici promovate la nivel intern şi internaţional.

4. Olanda: Statul oferă o gamă largă de beneficii pentru proaspetele mămici, inclusiv acces la asistenţă medicală de specialitate, costurile fiind acoperite în integralitate sau parţiale de asigurarea de sănătate.

3. Norvegia: Considerată una dintre naţiunile lumii în care egalitatea de gen este la cele mai înalte cote, aici femeile îşi pot lua până la 35 de săptămâni de concediu maternal plătit în integralitate sau până la 45 de săptămâni în care primesc 80% din veniturile obţinute în perioadele în care sunt active în câmpul muncii.

2. Danemarca: Cu una dintre cele mai flexibile politici referitoare la concediul maternal din UE, această ţară este a doua în topul statelor în care femeile trăiesc cel mai bine.

1. Suedia: Egalitatea de gen este una din pietrele de temelie ale societăţii suedeze, aducând această ţară pe primul loc în clasamentul statelor în care femeile sunt cel mai fericite şi au o viaţă bună. Aproape două treimi dintre diplomele universitare sunt obţinute de femei, iar fiecare părinte poate beneficia de circa trei luni de concediu parental.

Premiul Nobel pentru Economie merge anul acesta la englezul Oliver Hart, de la Universitatea Harvard, şi la finlandezul Bengt Holmström, de la Universitatea Massachusets. Potrivit Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, cei doi au fost premiați pentru explicarea formelor diferite ale contractelor, de la cele comerciale la cele din domeniul sănătăţii sau social.

Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis să acorde ex-aequo Premiul Sveriges Riksbank în Ştiinţe Economice, în Memoria lui Alfred Nobel 2016 lui Oliver Hart şi Bengt Holmström. Anunţul a fost făcut de secretarul general al Royal Academy of Stockholm, Goran K. Hannson. Prestigioasa distincţie a fost acordată „pentru contribuţiile specialiştilor în economie la teoria contractelor”.

Fundamentale în economiile moderne sunt numeroasele contracte. Noile instrumente teoretice create de Hart şi Holmström sunt valoroase pentru înţelegerea contractelor în viaţa reală, dar şi în cadrul instituţiilor, precum şi potenţialele capcane în conceperea unui contract, se arată în comunicatul oficial de presă publicat pe site-ul oficial al prestigioasei distincţii, potrivit agenției de presă Mediafax. Multiplele relaţii contractuale din societate le includ pe cele între acţionari şi managementul executiv de top, o companie de asigurări şi proprietarii de automobile, sau o autoritate publică şi furnizorii săi. Întrucât astfel de relaţii implică de obicei, conflictele de interese, contractele trebuie să fie proiectate în mod corespunzător pentru a se asigura că părţile iau decizii reciproc avantajoase.

Laureaţii din acest an au dezvoltat teoria contractului, un cadru analitic cuprinzător pentru a analiza mai multe instrumente de tip contractuale, cum ar fi plata pe bază de performanţă pentru directorii de top, deductibilele şi co-plătitorii în domeniul asigurărilor, dar şi privatizarea activităţilor din sectorul public.

La mijlocul anilor 1980, Oliver Hart a adus contribuţii fundamentale la o nouă ramură a teoriei contractelor, care se ocupă de cazul contractelor incomplete. Pentru că este imposibil ca un contract să stipuleze orice situiaţie posibilă, această ramură a teoriei precizează alocarea optimă a drepturilor de control –mai exact: care parte a contractului are dreptul de a lua decizii şi în ce circumstanţe.

Constatările lui Hart privind contractele incomplete au pus într-o lumină nouă conceptul de proprietate şi controlul afacerilor şi au avut impact asupra mai multor sectoare economice, precum şi asupra ştiinţelor politice sau ştiinţelor juridice. Cercetările sale oferă noi instrumente teoretice pentru a studia probleme cum ar fi: ce tipuri de companii ar trebui să fuzioneze, care este mixul potrivit de datorii şi capitaluri proprii de finanţare, iar în cazul unor instituţii precum şcolile sau închisorile: când ar trebui acestea să fie în proprietate privată sau publică.

Oliver Hart s-a născut în anul 1948, în Londra, Marea Britanie. În anul 1974 a obţinut un doctorat din partea Universităţii Princeton din New Jersey, SUA. Este profesor de economie în cadrul Universităţii Harvard din oraşul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

Bengt Holmström s-a născut în 1949, la Helsinki, în Finlanda. A obţinut, în 1978, un doctorat la Universitatea Stanford din California, SUA. Este profesor de economie şi management în cadrul Institutului de Tehnologie de la Massachusetts din oraşul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

Premiul Nobel pentru economie este unul dintre cele mai noi, înfiinţat în 1968, în memoria lui Alfred Nobel, la a 300-a aniversare a băncii centrale a Suediei, prima din lume. Premiul pentru ştiinţe economice al Băncii Centrale Suedeze în memoria lui Alfred Nobel, de obicei prescurtat, impropriu, ca Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice, este acordat anual pentru contribuţii excepţionale în domeniul ştiinţelor economice şi este considerat drept unul dintre cele mai prestigioase premii în acest domeniu. Premiul este în valoare de opt milioane de coroane suedeze (echivalentul a aproximativ 925.000 de dolari americani).

Anul trecut, premiul Nobel pentru economie fost acordat profesorului Angus Deaton de la Universitatea Princeton, un renumit microeconomist, care a fost recompensat pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei şi asistenţei sociale. Peste 80% dintre economiştii laureaţi ai Premiului Nobel sunt cetăţeni americani. O singură femeie a primit premiul Nobel pentru Economie, Elinor Ostrom, în 2009.