Vrem o piaţă a bunurilor de larg consum funcţională şi modernă ? Atunci operatorii trebuie să găsească soluţii flexibile la problemele create de stat prin reglementări nepotrivite şi să integreze eficient tehnologia digitală – a reieşit din discuţiile purtate de profesioniştii din FMCG, publicitate şi marketing şi reprezentanţi ai statului la „Reset 2019”, a opta ediţie a Congresului de Trade Marketing organizat de Piaţa. Pe scurt, concluziile ar fi următoarele:

Autorităţile statului – executivă şi legislativă – se află într-un stadiu avansat de înstrăinare faţă de mediul de afaceri

Guvernul şi majoritatea parlamentară legiferează fără să înţeleagă domeniul pe care îl reglementează şi fără să se sinchisească de consecinţe. Nu există o comunicare reală cu comunitatea de afaceri, ci doar una mimată. Întâlnirile cu reprezentanţi ai operatorilor economici sunt evitate sistematic prin non răspuns la invitaţii.

Operatorii din FMCG şi food retail, profesioniştii din trade marketing înţeleg că sunt pe cont propriu şi caută soluţiile adecvate de adaptare la un mediu de afaceri care este provocator şi din cauza schimbărilor bruşte de natură legislativă.

Volumul activărilor in-store care implică factor uman este în scădere masivă

Companiile mari care vor menţine activările in-store cu factor uman recurg la optimizarea costurilor  –Ursus optează pentru o selecţie mult mai judicioasă a locaţiilor şi a ocaziilor de activare – sau la internalizarea personalului – Cris-Tim şi-a creat, anul trecut, propria echipă de merchandising, cu 150 de angajaţi proprii, şi anunţă că reduce investiţiile în samplinguri în favoarea celor în campanii dedicate, personalizate pe client, care oferă beneficii adaptate la profilul cumpărătorilor .

Tehnologia digitală devine componenta principală în comunicare şi în activarea consumatorilor

Restricţionarea folosirii promoterilor este compensată prin intensificarea comunicării în spaţiul digital, prin lărgirea gamei de canale de comunicare şi prin integrarea tehnologiei digitale în activările la punctul de vânzare.

De asemenea, Kaufland şi-a dezvoltat propria aplicaţie de mobil prin integrarea unui card digital de fidelitate cu ajutorul căruia va personaliza promoţiile.

Carrefour creează un ecosistem digital în care diverse aplicaţii intră în simbioză pentru crearea unei experienţe de cumpărare speciale: self scan & checkout, plata cu mobilul (integrată în aplicaţia Carrefour Pay), plata cu amprenta, Bringo şi Gurmandio (aplicaţii pentru comandă online de produse, respectiv mâncare), supermarket online şi marketplace (platformă pentru shopperi, dar şi pentru furnizori colaboratori), precum şi o nouă platformă digitală pentru parteneri (partners.carrefour.ro).

Samsung a prezentat la târgul CES Las Vegas noi televizoare modulare la care mărimea ecranului poate fi modificată, compania expunând un model de 75 de inci, dar și unul uriaș, de 219 inci. Samsung a prezentat acum un an tehnologia prin care mărimea ecranului poate fi ajustată, iar despre modelul The Wall s-a scris mult, potrivit Hotnews.ro

Tehnologia MicroLED nu are nevoie de lumină de fundal, LED-urile generând propria lumină, iar compania spune că această tehnologie oferă contraste mult mai bune la culorile luminoase în comparație cu tehnologia OLED promovată de Sony și LG.

”Datorită structurii modulare a micro-LED-urilor, această tehnologie oferă flexibilitate în ceea ce privește dimensiunea ecranului, care permite utilizatorilor să-l personalizeze pentru a se încadra în orice cameră sau spațiu. Prin adăugarea modulelor Micro LED, utilizatorii își pot extinde ecranul la orice dimensiune dorită. Funcționalitatea modulară a micro-LED-urilor va permite utilizatorilor să creeze un display final, chiar și la dimensiunile neregulate de 9×3, 1×7 sau 5×1, care să se potrivească nevoilor lor spațiale, estetice și funcționale.

Orașele inteligente oferă, între altele, spații publice interconectate, prin acces liber la internet și acces liber la energie electrică produsă din surse regenerabile pentru alimentarea dispozitivelor electronice. Conceptul băncilor inteligente este deja prezent în România, prin inițiative particulare, precum și în câteva spații comerciale cu trafic intens al potențialilor beneficiari. Viitorul apropiat ne va propune un număr tot mai ridicat de asemenea soluții, prin care marile municipalități vor răspunde așteptările locuitorilor prin noi spații în care interacțiunea directă să fie însoțită de conexiunea online. Italienii de la Tecnotel au testat propriul concept în Peninsulă, în cadrul proiectului “Green Social Bench”, finanțat din fonduri europene. Cele două propuneri – OLEA și STEEL, sunt ambele modulare și complet customizabile. Și sunt pregătite să cucerească piața din România!
Concepute cu grijă față de mediu, băncile sunt realizate din materiale rezistente, cu o durată mare de viață. Datorită panourilor solare, ele pot fi amplasate oriunde (în apropierea unei peluze dintr-un parc, lângă o stație de autobuz sau pe traseele dedicate bicicletelor), fără a fi nevoie conectarea la infrastructura unei clădiri sau de conectarea la rețeaua publică de electricitate. Pentru iluminat sunt folosite LEDuri eficiente din punct de vedere energetic, iar prin multitudinea de servicii pe care le pot încorpora sunt interesante atât pentru utilizatori (ieșire USB pentru încărcarea dispozitivelor electronice, rețea Wi-FI și bluetooth, sistem audio integrat), cât și pentru municipalități (sistem de supraveghere video, panou publicitar, geolocație cu informații de monitorizare etc). Conceptul STEEL permite inclusiv utilizarea unei soluții de stocare a energiei în baterii.
3 răspunsuri la viteza de mișcare a lumii moderne
Viteza este cuvântul de ordine pentru evoluția tehnologică în telecomunicații la nivelul companiilor, astfel că viteza de adaptare este o provocare esențială pentru cei care își propun să ofere servicii eficiente prin care să înțeleagă și să răspundă imediat la nevoile clienților. Prezenți de peste 20 de ani pe piața tehnologiei informației, securității și automatizării, telecomunicațiilor, instalațiilor electrice civile și industrial, italienii de la Tecnotel au căpătat abilitățile necesare pentru a răspunde acestor provocări cu profesionalism, pe baza expertizei acumulate.

Automatizare
În automatizare, Tecnotel este implicat prin instalarea de amplificatoare, microfoane și difuzoare utilizate în principal în spații rezidențiale și publice mari,
tehnologie verde pentru spații urbane mai prietenoase supermarketuri și hoteluri pentru a simplifica transmiterea informațiilor. Tecnotel este lider în gestionarea conferințelor datorită flexibilității și tehnologiei utilizate. De exemplu, odată instalate microfoanele în diferite poziții, clientul poate alege cele patru tipuri de administrarea, inclusiv automată, care permit planificarea timpului de răspuns Pagerele sunt utile pentru a accelera timpul de răspuns și, prin urmare, cresc eficiența în companie, de exemplu, în activitățile de întreținere sau intervenție.
Orașele inteligente oferă, între altele, spații publice interconectate, prin acces liber la internet și acces liber la energie electrică produsă din surse regenerabile pentru alimentarea dispozitivelor electronice. Conceptul băncilor inteligente este deja prezent în România, prin inițiative particulare, precum și în câteva spații comerciale cu trafic intens al potențialilor beneficiari. Viitorul apropiat ne va propune un număr tot mai ridicat de asemenea soluții, prin care marile municipalități vor răspunde așteptările locuitorilor prin noi spații în care interacțiunea directă să fie însoțită de conexiunea online. Italienii de la Tecnotel au testat propriul concept în Peninsulă, în cadrul proiectului “Green Social Bench”, finanțat din fonduri europene. Cele două propuneri – OLEA și STEEL, sunt ambele modulare și complet customizabile. Și sunt pregătite să cucerească piața din România! Concepute cu grijă față de mediu, băncile sunt realizate din materiale rezistente, cu o durată mare de viață. Datorită panourilor solare, ele pot fi amplasate oriunde (în apropierea unei peluze dintr-un parc, lângă o stație de autobuz sau pe traseele dedicate bicicletelor), fără a fi nevoie conectarea la infrastructura unei clădiri sau de conectarea la rețeaua publică de electricitate. Pentru iluminat sunt folosite LED-uri eficiente din punct de vedere energetic, iar prin multitudinea de servicii pe care le pot încorpora sunt interesante atât pentru utilizatori (ieșire USB pentru încărcarea dispozitivelor electronice, rețea Wi-FI și bluetooth, sistem audio integrat), cât și pentru municipalități (sistem de supraveghere video, panou publicitar, geolocație cu informații de monitorizare etc). Conceptul STEEL permite inclusiv utilizarea unei soluții de stocare a energiei în baterii.
Propunerile de la Tecnotel – OLEA și STEEL – sunt modulare și complet customizabile.
Prin intermediul unei unități de operare poate fi transmis un semnal sonor, luminos sau o vibrație către receptorul persoanei căutate, iar traductorii fac posibilă funcționarea în echipă a tuturor persoanele implicate. Microfoanele sunt echipate cu sisteme de eliminare a zgomotului de fond și permit transmitere de mesaje clare În fine, dispozitive de detectare a prezenței permit controlul accesului în sediile companiei, începând cu intrarea și ieșirea personalului propriu. securitate
Pentru securitatea clădirilor, a birourilor și a locuințelor private, Tecnotel propune sisteme de detectare a intruziunilor care funcționează prin detectoare perimetrice (pentru protecția tuturor zonelor de acces) și detectoare de mișcare (pentru protecția spațiilor interioare). Detectorii pot funcționa cu sau fără fir, în infraroșu pasiv, cu microunde sau mixt. Monitorizarea sistemelor de detectare a prezenței este efectuată prin intermediul unei rețele interne de televiziune (CCTV). Camerele de filmat, alb-negru sau în culori, pot fi convenționale, de tip SPEED DOME, folosind un protocol IP, sau mascate (micro camere plasate în obiecte obișnuite special realizate pentru a se potrivi cu mediul ambient. Sistemele de supraveghere video pot fi controlate dintr-un singur punct (local sau de la distanță) și pot fi programate să urmărească diferite zone pentru intervale de timp prestabilite. În caz de urgență, poate fi declanșată alarma silențioasă de panică sau anti-jaf, care permite avertizarea persoanelor responsabile inclusiv prin telefon. Sistemele de control al incendiilor asigură controlul și prevenirea situațiilor de risc, 24 din 24, în fiecare zi, prin intermediul detectoarelor de particule de fum în suspensie sau urmărind variațiile de căldură. Senzorii sunt echipați cu un sistem de auto-diagnosticare pentru a avertiza când este nevoie de întreținere.

Telecomunicații și it
Sistemele de telecomunicații de la Tecnotel folosesc tehnologie de ultimă oră și, prin urmare, sunt ușor de adaptat la toate nevoile beneficiarilor. Tehnologia digitală permite implementarea unui sistem telefonic cu toate funcțiile de bază, la cele mai sofisticate standarde, acceptând accesorii ISDN, servicii computerizate (CTI, VoIP), între care telefonie și distribuție automată a apelurilor. Este, de asemenea, posibilă integrarea în sistem a echipamentelor analogice (fax, modem, fără fir, etc). Asistentul automatizat poate garanta că apelurile sunt direcționate către interiorul dorit și, în lipsa unui răspuns, se asigură că apelul nu este pierdut, prin redirecționarea către un punct de răspuns alternativ. Atât sistemele analogice cât și cele digitale pot sprijini LCR (Least Cost Routing) sau rutare la cel mai mic cost. Prin aceasta, sistemul este capabil să identifice tariful cel mai accesibil și apoi să introducă codul de acces al rețelei.

UE investeşte mai puţin în inovare decât China sau SUA, iar numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi la un sfert din cele americane. Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării? Despre aceste provocări și soluțiile care se întrevăd în Agenda liderilor europeni #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu am discutat în cadrul misiunii economice a think-tank-ului INACO și a Facultății REI – ASE, în perioada 15-17 mai, la Bruxelles, cu specialiștii Comisiei Europene, a Parlamentului European și ai reprezentanței României la Bruxelles.


Puncte Tari:

În prezent, Europa cu 7% din populaţia globală, asigură 20% din cercetare şi dezvoltarea globală şi o treime din publicaţiile ştiinţifice de înaltă calitate. Europa are o bază industrială solidă şi este cea mai deschisă zonă din lume pentru cercetare şi inovare, implicându-se activ în programele internaţionale comune, dezvoltând proiecte în colaborare cu centre de cercetare din întreaga lume.

Cadrul pe care se bazează cercetarea şi inovarea europeană include Piaţa Unică Digitală (The Digital Single Market), Uniunea Energetică (the Energy Union), Strategiile Industriale (Industrial Strategies), Politica de Competitivitate (Competition Policy), precum şi instrumente specific, cum ar fi Planul de Investiţii (the Investment Plan), programul Horizon 2020 pentru cercetare şi inovare, Fondurile structurale şi de investiţii europene (the European Structural and Investment Funds).

Actualul program pentru cercetare şi dezvoltare Horizon 2020, care beneficiază de o finanţare de 13,1 miliarde euro în perioada 2014-2020, a transformat UE într-un lider global în multe domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Consiliul European pentru Cercetare (the European Research Council) a reuşit să atragă cercetători de top în Europa. De pildă, acţiunea Marie Sklodowska Curie, cu un buget de 6,2 miliarde euro, a contribuit la dezvoltarea carierei cercetătorilor de top.

Fondul Social European şi Programul Erasmus + investesc în dezvoltarea abilităţilor cetăţenilor. Politica Agricolă Comună urmăreşte întărirea capacităţii de inovare în zonele rurale prin sprijinirea asimilării oportunităţilor digitale.

Cercetarea şi inovarea în UE au cunoscut o serie de rezultate remarcabile în diferite domenii:

– Identificarea cu mai multă acurateţe a nivelului de chimioterapie necesar în tratamentul cancerului.

– Un dispozitiv revoluţionar ‘MINICARE HNL’ capabil să diagnotizeze o infecţie bacteriană în 10 minute şi, drept consecinţă, să scadă cantitatea de antibiotic prescrisă, dispozitiv care a câştigat premiul de 1 milion de euro ‘Horizon Prize’.

– Cercetătorii au reuşit producerea de combustibil solar de tip kerosene din apă şi dioxid de carbon utilizând energia solară concentrată.

– Au fost dezvoltate 1,6 milioane de doze de vaccine anti Ebola, în cadrul proiectului ‘EBOVAC’.

– Introducerea unei flote de autobuze echipate cu celule bazate pe oxigen, care să contribuie la un aer mai curat în marile metropole.

– Realizarea unui feribot 100% electric pentru un transport antipoluant

– Transformarea unor terenuri ce nu pot fi utilizate în agricultură din zona mediteraneană în zone pentru producerea cosmeticelor bio.

– Utilizarea imprimantelor 3D pentru construirea caselor.

– Realizarea unei baterii de 100 de ori mai puternică decât cele obişnuite, care se pot reîncărca de 1.000.000 de ori.

Puncte slabe/Vulnerabilităţi:

Cu toate acestea, Europa are un deficit de inovare, în special în intensificarea şi difuzarea inovaţiei, în transformarea ideilor inovative în oportunităţi de dezvoltare în economia reală. În prezent, Europa este depăşită şi de China şi de SUA în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologiile viitorului.

UE este încă departe de ţinta de 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare. UE investeşte mai puţin în inovare (1,3% din PIB)  comparativ cu principalii competitor, SUA (2%), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).

Numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi reprezintă un sfert din cele din SUA.

Una dintre vulnerabilităţile cronice ale UE este nivelul scăzut de investiţii private în inovare, de 1,3% din PIB, care este inferior procentelor alocate  de China (1,6% ), SUA (2% ), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).

Prea puţine start-up-uri europene supravieţuiesc etapei inţiale de 2-3 ani, dintre acestea încă şi mai puţine devin firme mari şi sub 5% dintre IMM-urile europene se internaţionalizează.

La nivelul UE, peste jumătate dintre cetăţeni nu au abilităţi digitale sau au abilităţi digitale scăzute, iar dacă facem o comparaţie între performanţele României şi media europeană, constatăm că procentele pentru populaţia fără competenţe digitale se ridică la 40% în România, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale scăzute, România înregistrează 30%, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale de bază, România cu cele 20%, este departe de UE cu 30%, iar la competenţe digitale avansate România înregistrează abia 10%, comparativ cu UE 30%, ceea ce explică ultimul loc ocupat de România la acest capitol între statele europene.

Propunerile Noii Agende Europene pentru Cercetare şi Inovare #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu

Ţinând cont de aceste vulnerabilităţi, Comisia Europeană propune alocarea unui buget de 100 miliarde de euro pentru programele de cercetare şi dezvoltare Horizon Europe şi Euratom. Comisia propune, de asemenea, alocarea a 11 miliarde de euro pentru Fondul European de Investiţii pentru dezvoltarea unor instrumente financiare şi bugetare care să atragă 200 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare prin investiții private.

Fondul European pentru Investiţii Strategice va investi în proiectele strategice de cercetare şi dezvoltare cel puţin o treime din cele 500 miliarde de euro de care va dispune.

Comisia Europeană pune un mare accent pe facilitarea accesului la finanţare încă din stadiile iniţiale, finanţare asigurată prin instrumentele specializate InnovFin, în cadrul programului Horizon 2020 (40 miliarde euro), Programul pentru competitivitatea IMM-urilor (40 miliarde euro).

O nouă iniţiativă propune combinarea programului Horizon 2020, a fondurilor europene strategice şi de investiţii, a programului pentru competitivitatea IMM-urilor, the European Fund for Strategic, pentru a lansa Venture EU. Această investiţie îşi propune impulsionarea capitalului de risc în UE prin investiţii private şi management privat. Venture EU va avea o investiţie iniţială de 410 milioane euro, îşi propune atragerea a 2,1 miliarde euro în următoarele 12 luni, pentru a investi în cel puţin 1500 de start-up-uri europene.

Comisia propune o nouă lege a insolvenţei care să sprijine restructurarea întreprinderilor şi să prevină falimentul, care să dea inovatorilor şi antreprenorilor oneşti o a doua şansă.

Pentru impulsionarea inovaţiilor majore, Comisia a propus crearea Consiliului European al Inovării, care va lucra în coordonare cu Institutul European al Inovării şi Tehnologiei şi cu instrumente specifice, precum Radarul Inovaţiei (Innovation Radar) şi 120 de Strategii de Specializare Inteligente (Smart Specialisation Strategies).

Comisia Europeană propune şi înfiinţarea până în anul 2024 a unei reţele de “Universităţi Europene”, cu 20 de universităţi de top din statele UE, care să ducă cooperarea transfrontalieră la un nou nivel, care să dezvolte strategii pe termen lung pentru o educaţie de înaltă calitate, care să impulsioneze cercetarea şi inovarea,  care să asigure mai multe mobilităţi pentru profesori, cercetători şi studenţi, și care să devină motorul competitivităţii universitare în Europa.

Consiliul European al Inovării va parcurge o etapă pilot în perioada 2018-2020, cu un buget de 2,7 miliarde de euro, având ca obiectiv identificarea inovațiilor cu potenţial ridicat, de mare risc, care se pot dezvolta rapid.

Aceste propuneri fac parte din Noua Agendă Europeană pentru Cercetare şi Inovare  #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu și reprezintă contribuţia Comisiei Europene pentru asigurarea competitivităţii globale a Europei. Ea a fost prezentată la discuţia informală a şefilor de stat şi de guvern, desfăşurată pe 16 mai 2018, la Sofia. Comisia consideră că investiţia în cercetare şi inovare este o investiţie în viitorul Europei, care va ajuta UE să fie un lider global de competitivitate, va contribui la păstrarea modelului social european unic şi la îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor europeni.

Următorul val al inovării digitale şi fizice este puternic ancorat în ştiinţă şi tehnologie, domenii unde este vital ca Europa să menţină un avantaj competitiv.

Comisia solicită liderilor europeni să sprijine cercetarea la nivel european, să îşi asume scopuri ambiţioase, cu o valoare europeană ridicată, de la combaterea cancerului, până la oceane fără deşeuri din plastic.

Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării?

Nicicum. Am ridicat aceste provocări în cadrul dezbaterii INACO – Forumul Inventatorilor Români de la Salonul de Inventică EUROINVENT de la Iași, în data de 18 mai:

România este pe ultimul loc în UE la ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie, cu 27% (singura din UE cu un procent sub 30%), departe față de media europeană de 46% (detalii aici: https://inaco.ro/doua-propuneri-ale-inaco-pentru-ca-romania-sa-elibereze-ultimul-loc-in-ue-la-ponderea-resursei-umane-angajate-in-stiinta-si-tehnologie/).

Cheltuielile alocate de România pentru Cercetare şi Dezvoltare (CD) sunt la sub un sfert din media europeană și mult mai mici ca cele din Bulgaria (% PIB).

În prezent, România a alocat pentru CD doar 0,48% din PIB, mai puțin decât în anul 2008, cu o tendință divergentă de dezinvestire față de media UE, care crește an de an alocările din 2007 încoace.

Scade numărul de cercetători în România, în timp ce crește în UE. Concret, România a pierdut circa 5 mii de cercetători în ultimii 11 ani, de la 22.958 in anul 2005, la 18.046 în anul 2016, conform ultimelor date oficiale ale Eurostat.

Vestea bună este că crește numărul de brevete românești înregistrate la Oficiul European la circa 100 anual, de cinci ori mai mult decât în anul 2006, dar rămânem înfiorător de departe de cele 20.000 – 25.000 de brevete înregistrate anual în Germania.

Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și triple față de Polonia. Procedurile sunt mai lungi la noi decât în UE, SUA, Japonia sau Coreea de Sud (detalii aici: https://inaco.ro/costurile-brevetarii-inventiilor-romanesti-sunt-de-peste-doua-ori-mai-mari-decat-in-germania-si-triple-fata-de-polonia/).

În concluzie, România este cea mai modestă economie inovatoare din UE…și cu cea mai accentuată viteză de deterioare a performanțelor inovatoare din UE! Iar despre propunerea INACO lansată Guvernului și Parlamentului României anul trecut pentru crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului care să ne ajute să ne ancorăm în tendințele europene și globale încă nu s-a luat nicio decizie publică oficială (detalii aici despre misiunea și componența GLEV: https://inaco.ro/inaco-propune-crearea-grupului-de-lucru-pentru-economia-viitorului-glev/).

PwC a obţinut premiul pentru „Inovaţia Anului în Audit” la ediţia din acest an a premiilor International Accounting Bulletin.

Aplicaţia revoluţionară a PwC pentru auditul datelor, Halo, a primit premiul pentru „Inovaţia Anului în Audit” din partea prestigioasei publicaţii International Accounting Bulletin.

Premiile sunt decernate organizaţiilor care, având o abordare nouă sau inovativă în domeniul auditului, au adus o contribuţie majoră în îmbunătăţirea calităţii serviciilor de audit, a eficienţei acestora sau în creşterea valorii adăugate pentru clienţi. Juriul ia în considerare abordările de ultimă oră din spatele unei inovaţii, precum şi îmbunătăţirile aduse de aceasta eficienţei, acurateţei, fiabilităţii, gradului de satisfacţie al clienţilor şi creşterii calităţii auditului.

„Ne bucurăm foarte mult de acest premiu care vine ca o recunoaştere a tehnologiei de pionierat pe care o implementăm în întreaga noastră reţea globală. Capacitatea de a îmbina tehnologii de ultimă generaţie cu abilităţile specialiştilor PwC este esenţială pentru strategia noastră globală de audit şi schimbă felul în care derulăm serviciile de audit. Halo revoluţionează serviciile de audit ale PwC şi ne permite să valorificăm oportunităţile oferite de tehnologia de gestionare a datelor. Vom folosi această platformă digitală pentru a introduce noi produse de analiză de date care vor folosi, spre exemplu, inteligenţa artificială şi realitatea augmentată pentru a aduce valoare adăugată clienţilor noştrişi a identifica tipare şi tendinţe”, a declarat Kenneth Spiteri, Liderul Departamentului de Audit, PwC România.

„Aceste evoluţii creează oportunităţi majore pentru noi de a satisface cerinţele mereu în schimbare ale clienţilor şi ale altor părţi interesate. De asemenea, poate redefini peisajul serviciilor de audit prin posibilitatea de a introduce noi forme de audit în viitor – aşa cum ar fi auditul în timp real”, a adăugat Kenneth Spiteri.

Platforma Halo este utilizată de 14.000 de auditori PwC la nivel global, inclusiv din România, pe mai bine de 8.000 de contracte de audit pentru clienţi din întreaga lume. Peste 80 de miliarde de înregistrări de date au fost procesate la nivel global prin intermediul Halo.