Suprafaţa totală tranzacţionată în 2018, destinată proiectelor de spaţii de birouri, spaţii comerciale, rezidenţiale sau industriale este de aproximativ 140 ha, potrivit CBRE citat de News.ro.

“Segmentul spaţiilor de birouri a fost dominat de companii ca Globalworth, Portland Trust şi Forte Partners, care au achiziţionat loturi de teren cu o valoare totală estimată la 23,7 milioane euro şi o suprafaţă cumulată de 32.000 m². Investitori importanţi cum sunt Opus Land şi One United Properties au cumpărat circa 116.000 m², destinaţi construcţiilor rezidenţiale, a căror valoare se plasează la aproximativ 20,4 milioane euro”, se arată în comunicat.

De asemenea, dezvoltatori de spaţii logistice şi industriale cum sunt P3 şi WDP au cumpărat în 2018 loturi de teren care totalizează 600.000 m² şi în perioada următoare se aşteaptă demararea mai multor construcţii pe acest segment, potrivit Economica.net.

Preţurile terenurilor construibile s-au situat, în general, la un nivel constant în 2018. În Bucureşti şi în cele mai mari oraşe regionale, cum sunt Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi s-au observat uşoare creşteri, de circa 10%, în zonele cele mai solicitate.

Apetitul românilor pentru tranzacţii imobiliare pare să fie din nou la un nivel ridicat. Asta arată datele studiului realizat de imobiliare.ro. Potrivit cercetării. unul din trei români este interesat să cumpere, să vândă sau să închirieze o locuinţă.

“Unul din trei locuitori din cele mai mari şase oraşe din România sunt interesaţi să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate. De remarcat este şi intrarea pieţei într-o etapă de maturizare: cumpărătorii au tendinţa de aloca mai mult timp pentru găsirea unei proprietăţi. Pe de altă parte, printre semnele de maturizare a pieţei se numără diminuarea importanţei acordate de către clienţi factorului preţ (în favoarea zonei sau apropierii de facilităţi), dar şi preferinţa sporită pentru locuinţele noi, în detrimentul celor vechi”, se arată în comunicatul de presă citat de Mediafax.

totodată, studiul indică o uşoară creştere a interesului pentru chirii şi o aşezare a cererii în ceea ce priveşte nevoia de cumpărare. Din totalul populaţiei cu o nevoie imobiliară, ponderea celor interesaţi să cumpere o locuinţă a scăzut uşor, de la 55,2% în 2015, la 53,7% în 2016; în acelaşi timp, ponderea celor interesaţi să ia o proprietate în chirie a crescut de la 10,6% la 11,8%.

Pe de altă parte, cota celor care au nevoie să vândă a crescut de la 23,2%, la 25,1%. În 2016, proprietarii dornici să dea spre închiriere o locuinţă reprezentau 9,5% din piaţă, faţă de 11% în anul precedent.

Preţurile apartamentelor au crescut cu peste 6% în ultimul an, însă scumpirile au depăşit chiar şi zece procente în unele oraşe, în special în cazul locuinţelor vechi, care sunt la mare căutare datorită poziţionării mai bune. 

Preţul apartamentelor a crescut simţitor în acest an, atât în cazul imobilelor vechi, cât şi al celor noi, luna octombrie fiind prima de stabilizare a cotaţilor, după mai multe luni de creştere, arată o analiză a ziarului Adevărul Financiar.

Astfel, preţul mediu, la nivel naţional, solicitat pentru un apartament a ajuns în octombrie la 1.042 de euro pe metru pătrat, mai mare cu 6,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi mai mic cu 0,3% faţă de cotaţia din luna precedentă, potrivit datelor portalului Imobiliare.ro. Însă evoluţiile sunt diferite de la oraş la oraş şi, de asemenea, de la un imobil nou la unul vechi.

Uşoare scumpiri în Capitală

Preţurile cerute de proprietarii din Bucureşti nu au variat semnificativ în ultimul an. În octombrie, un apartament din Capitală se vindea la un preţ mediu de 1.141 de euro pe metru pătrat, mai scump cu 3,1% (34 de euro) faţă de octombrie 2015 şi mai ieftin cu 0,3% (3 euro) faţă de luna septembrie a acestui an.

Iar variaţiile de preţ au fost mai mari în cazul apartamentelor noi, care s-au scumpit cu 3,7% în intervalul octombrie 2015 – octombrie 2016, până la 1.198 de euro pe metru pătrat, însă au consemnat o uşoară ieftinire (-0,2%) faţă de luna septembrie. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,8% în ultimele 12 luni, până la 1.062 de euro pe metru pătrat, în stagnare în luna octombrie faţă de septembrie.

Apartamentele noi se ieftinesc în Braşov

În Braşov, locuinţele noi se vindeau în octombrie cu 926 de euro pe metru pătrat, consemnând o scumpire de 3,1% în ultimele 12 luni, dar asta după o ieftinire semnificativă de 5% (49 de euro) numai în luna septembrie. În cazul apartamentelor vechi, proprietarii de la poalele Tâmpei solicitau în luna octombrie 904 euro/metru pătrat, cu 39 de euro (4,5%) mai mult decât în urmă cu un an. Faţă de luna septembrie, s-a consemnat o uşoară scădere a preţurilor solicitate.

În Constanţa, scumpirile au fost constante în ultimul an. Un apartament nou se vindea în octombrie cu 988 de euro pe metru pătrat, cu 54 de euro (5,8%) mai mult decât în aceeaşi lună din 2015. De altfel, o scumpire cu 22 de euro/metru pătrat s-a consemnat numai în octombrie faţă de luna precedentă. Scumpirile au fost uşor mai mici în cazul locuinţelor vechi de la malul Mării Negre, respectiv de 5,3% în ultimul an, până la 949 de euro/metru pătrat.

Cluj-Napoca, fruntaş la scumpiri

Apartamentele din Cluj-Napoca s-au scumpit cu 8% în ultimele 12 luni, creşterea de preţ fiind mai mare în cazul imobilelor vechi, care au devenit chiar mai scumpe decât cele noi. În cazul locuinţelor noi din Cluj-Napoca, preţul cerut de dezvoltatori era de 1.170 de euro pe metru pătrat în octombrie, cu 4,5% (50 de euro) mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Apartamentele vechi, însă, s-au scumpit cu 10,3% (117 euro) în ultimul an, până la 1.257 de euro pe metru pătrat, preţul fiind mai mare decât cel solicitat în Bucureşti pentru aceeaşi categorie de locuinţe.

Una dintre explicaţii ar fi că, dat fiind faptul că au fost primele construite, blocurile vechi beneficiază, de regulă, de un amplasament mai bun, chiar în interiorul aceluiaşi cartier, şi au acces mai uşor la mijloacele de transport în comun, obiective culturale, magazine şi şcoli. „Construcţia de blocuri noi, pe de altă parte, este foarte limitată de disponibilitatea loturilor pentru construcţii, astfel că terenurile achiziţionate de investitori sunt, de fapt, ceea ce a rămas în urma dezvoltărilor rezidenţiale tradiţionale şi a putut fi achiziţionat la un preţ acceptabil“, se arată într-un studiu recent publicat de Imobiliare.ro.

O scumpire însemnată a apartamentelor vechi s-a consemnat şi în Timişoara. Aici, preţul unui imobil vechi era în octombrie de 1.026 de euro pe metru pătrat, mai mare cu 10,3% (96 de euro) faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Apartamentele vechi s-au scumpit în Timişoara cu 7,2% în ultimul an, la 1.042 de euro pe metru pătrat.

Evaluatorii lansează un indice imobiliar pentru evoluţia valorilor apartamentelor. Potrivit News.ro, Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România va lansa în noiembrie un indice imobiliar folosind informaţiile din Baza Imobiliară de Garanţii, ce include evaluările făcute de membrii asociaţiei, care sunt estimări ale valorilor de piaţă ale proprietăţilor pentru garantarea împrumuturilor la bănci.

Potrivit preşedintelui ANEVAR, Daniel Manaţe, “În viitorul apropiat, probabil în luna noiembrie, o să lansăm un prim indice imobiliar al ANEVAR. O să începem cu tipul de proprietate cel mai omogen, adică sectorul rezidenţial. Acest indice, mai mult ca sigur, se va referi la evoluţia valorilor de piaţă ale apartamentelor”.

Preşedintele ANEVAR a specificat că acest prim indice va lua în calcul doar evaluările făcute pentru apartamente, deoarece  cea mai mare cerere vine din partea clienţilor care vor garanţii pentru o astfel de locuinţă. În consecinţă, există mai multe informaţii disponibile pentru apartamente.

Potrivit datelor înaintat de şeful ANEVAR, din 1 iulie 2015 – moment în care a fost înfiinţată platforma Baza de Imobiliară de Garanţii (BIG) -şi până în 30 iunie anul acesta, au fost introduse circa 129.000 de rapoarte.

“Din acest număr, trei sferturi sunt rapoarte pentru proprităţi rezidenţiale, adică apartamente şi case şi după acestea urmează terenurile şi proprietăţile comerciale. Dacă însumăm valorile de piaţă ale tuturor proprietăţilor rezidenţiale evaluate – 96.000 -, care reprezintă peste 74.5% din totalul proprietăţilor din BIG, observăm că aceasta este aproape egală cu suma valoarilor de piaţă ale celor 11.000 de proprietăţi comerciale, care reprezintă 8,4% din totalul proprietăţilor din BIG”, a explicat Manaţe.

Potrivit datelor transmise de ANEVAR, până în 30 iunie 2016, evaluatorii au întocmit rapoarte pentru 7.000 de proprietăţi imobiliare industriale, 12.000 din categoria terenurilor, circa 1.400 de proprietăţi mixte şi 1.000 de proprietăţi agricole.

BIG a fost construită de către membrii ANEVAR care introduc, în mod constant, pe această platformă rapoarte de evaluare pentru bănci, în condiţii de confidenţialitate. Această bază conţine valori de piaţă estimate de evaluatori, nu este o bază de date cu preţuri de tranzacţie.

“Este o bază de informaţii extrem de utilă, care are marele avantaj că ne arată evoluţia în timp a pieţei. Pornind de la această bază de dată se pot realiza indici imobiliari, care să dea informaţii valoroase tuturor actorilor din piaţă şi publicului, şi presei, şi autorităţilor şi,de ce nu, şi membrilor”, a mai zis şeful ANEVAR.

Piaţa evaluărilor din România a ajuns la aproximativ 37 de milioane de euro anul trecut, în creştere cu aproape 6% faţă de anul precedent, cea mai mare parte fiind reprezentată de evaluările realizate pentru  bănci, conform cifrelor de afaceri raportate de evaluatorii autorizaţi către Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

Evaluatorii persoane fizice au făcut, anul trecut, aproximativ 50.000 de rapoarte de evaluare, în timp ce companiile de profil, care au calitatea de membri corporativi ANEVAR, au raportat efectuarea a peste 112.000 de rapoarte.

Afectat serios de criza economică mondială, sectorul imobiliar pare că își ia un avânt puternic spre o nouă posibilă creștere spectaculoasă. Proprietarii de apartamente din marile orașe au început deja să crească prețurile de vânzare. Așa au crescut în ultima lună tarifele locuințelor noi sau vechi cu 1,7%, de la 1.028 de euro mp util, până la 1.045 de euro mp, valoarea actuală fiind cu 8,4% mai mare decât cea solicitată în perioada similară a anului trecut, Cluj-Napoca nu mai conduce în clasamentul celor mai mari scumpiri la 12 luni, fiind surclasat de Timișoara.

Profit.ro scrie că în Capitală, apartamentele s-au scumpit în ultima lună cu 1,9%, de la 1.123 la 1.144 de euro pe metru pătrat; diferența față de nivelul atins în septembrie anul trecut (respectiv 1.086 de euro pe metru pătrat) este de 5,3%. Față de finele lunii august, locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,3% (de la 1.059 la 1.062 de euro pe metru pătrat), iar cele din blocurile noi cu 3,3% (de la 1.163 la 1.201 euro pe metru pătrat), arată datele portalului imobiliare.ro.

În Brașov, prețul mediu solicitat de către vânzători a crescut cu 0,9% în ultimele 30 de zile (de la 912 la 920 de euro pe metru pătrat) și cu 6,9% pe parcursul a 12 luni (de la 861 de euro pe metru pătrat). În septembrie, apartamentele vechi s-au scumpit cu 0,1%, de la 906 la 907 de euro pe metru pătrat; locuințele noi, pe de altă parte, au consemnat un avans de 4,3%, de la 935 la 975 de euro pe metru pătrat, scrie Profit.ro.

În Cluj-Napoca a fost înregistrată o creștere de 0,6% în ultima lună, de la 1.224 la 1.231 de euro pe metru pătrat util – cea din urmă valoare  este cu 9,5% mai mare decât cea valabilă în perioada similară a anului trecut, respectiv 1.124 de euro pe metru pătrat. Suma medie solicitată pentru locuințele vechi a crescut cu 0,6% în septembrie, de la 1.253 la 1.261 de euro pe metru pătrat. Unitățile locative nou-construite s-au ieftinit însă cu 0,2%, de la 1.176 la 1.174 de euro pe metru pătrat.

La malul mării, în Constanța, prețurile apartamentelor au scăzut ușor (cu 0,1%) în septembrie, de la 954 la 953 euro pe metru pătrat util – nivelul actual se situează cu 5,1% peste cel atins în perioada similară a anului trecut, respectiv 907 euro pe metru pătrat. Locuințele vechi au consemnat un recul de 0,1% în ultimele 30 de zile (de la 950 la 949 de euro pe metru pătrat), iar pe segmentul nou a avut loc un declin de 0,3% (de la 969 la 966 de euro pe metru pătrat).

În timp ce în inima Moldovei, la Iași, apartamentele s-au scumpit, per ansamblu, cu 2% în ultimele 30 de zile (de la 879 la 897 de euro pe metru pătrat), valoarea atinsă la finele lunii trecute fiind cu 5,5% mai mare decât cea din urmă cu un an (respectiv 850 de euro pe metru pătrat). În septembrie, pretențiile proprietarilor de apartamente vechi au scăzut cu 1,7%, de la 888 la 873 de euro pe metru pătrat, însă locuințele noi s-au apreciat de la 853 la 927 de euro pe metru pătrat.

Profit.ro mai scrie că, în vestul țării, la Timișoara, pretențiile proprietarilor s-au majorat cu 0,9 procente în ultima lună (de la 1.013 la 1.022 de euro pe metru pătrat util) și cu 10,7% în ultimul an (de la 923 de euro pe metru pătrat). Avansul din septembrie este reflectat în mod simetric de locuințele vechi și noi, ambele categorii consemnând o creștere de 0,9% – cele dintâi de la 1.015 la 1.024 de euro pe metru pătrat, iar cele din urmă de la 1.005 la 1.014 euro pe metru pătrat.

Cele două bănci româneşti pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, nu mai primesc depozite noi de la clienţi în sistemul de economisire-creditare, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem, după ce inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfăşurat anul trecut, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal. Speranţa celor două bănci sunt acum legate de modificarea legislaţiei, care ar permite supravieţuirea sau chiar dezvoltarea sistemului, scrie genția de presă News.ro.

În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă. Potrivit raportului, “s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice – copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că “fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă, dar sunt executorii, iar efectul a fost blocarea sistemului, spun cei implicaţi. Controlul instituţiei conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care este susţinut sistemul băncilor pentru locuinţe. Războiul s-a mutat în terenul legislaţiei, unde Curtea de Conturi, bazându-se pe rezultatele controlului din 2015, doreşte modificarea modului în care statul sprijină sistemul de economisire-creditare al băncilor pentru locuinţe, mai scrie News.ro

Curtea de Conturi atrage atenţia, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru modernizarea caselor contractate după perioada minimă de cinci ani de economisire. Potrivit raportului Curţii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinţe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienţi la finalul perioadei de economisire, deşi banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curţii de Conturi, o rată de succes de 1,53%.

În cazul Raiffeisen BpL, “rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise. Situaţia este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc şi sunt subvenţionate de stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire. Reprezentanţii băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit şi spun că modelul matematic pe baza căruia funcţionează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenţilor.

Potrivit acestei argumentaţii, sistemul băncilor pentru locuinţe, copiat după sistemul baupspar din Germania şi Austria,  este până la urmă un CAR pentru locuinţe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat. Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligaţie impusă clienţilor de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuşi au permis acordarea de credite altor clienţi, scopul fiind, deci, atins.

În Cehia sau în alte state în care există sistemul, nimeni nu controlează, de altfel, ce face deponentul cu banii după ce a atins perioada minima de economisire. “Unii apelează la credit, în vreme ce alţii preferă să împrumute sume mici de bani cu care să-şi îmbunătăţească confortul locuinţei. Alţii însă pur şi simplu îşi retrag banii şi, din punctul nostru de vedere, pot să plece cu ei în Bahamas, dacă asta îşi doresc. Sunt banii lor, fac ce consideră cu ei”, a declarat directorul general al Stavebni Sporitelna Ceske Sporitelny (SSCS), Jiri Plisek.

Sistemul funcţionează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare, în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croaţia, Ungaria şi România. Alte ţări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar. În plus, reprezentanţii băncilor pentru locuinţe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curţii de Conturi expusă în raportul făcut public de instituţie, băncile pentru locuinţe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau şi credite nu ar fi sustenabil şi s-ar prăbuşi.

Spre deosebire de băncile comerciale obişnuite, legislaţia interzice băncilor pentru locuinţe să se împrumute poe piaţa de capital sau din alte surse, în afară de depozitele clienţilor sau de banii acţionarilor. Pe de altă parte, actorii implicaţi au propus mai multe modificări legislative care ar ajuta sistemul de bănci pentur locuinţe, iar iniţiativele se află în prezent în Parlament. În acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât şi de la mai multe comisii parlamentare.

România are două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german. Mai exact, statul plăteşte 25% din suma economisită în anul precedent de client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.

Sistemul funcţinează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 99/2006. La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuinţe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuinţe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile româneşti pentru locuinţe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc. Băncile pentru locuinţe din România folosesc ca exemplu sistemul din Cehia, care funcţionează din 1993, cu un succes important.

În Cehia, prima iniţială de stat a fost de 25%, ca acum în România, până în 2003, când a fost redusă la 15%, ia ulterior încă o data, până la 10%. Însă sistemul a rămas în vigoare peste 20 de ani şi, potrivit şefilor celor cinci bănci pentru locuinţe care operează pe piaţă, a fost lansat la momentul potrivit, când Cehia trecea printr-o terapie de şoc, în care guvernul privatiza tot, de la întreprinderi de stat până la locuinţe. În acest fel, sistemul de economisire-creditare a permis cehilor să îşi îmbunătăţească semnificativ condiţiile de locuit după prăbuşirea comunismului, un proces dureros în toate statele ex-comuniste. Sistemul bauspar din Cehia a avut chiar propria bulă, imediat după anul 2000, când ajunsese la peste 4 milioane de contracte, adică peste numărul de locuinţe din ţară.

Ulterior, reducerea primei de la stat a readus sistemul într-o formă sustenabilă, însă politicienii cehi încep să se întrebe dacă subvenţionarea unei astfel de scheme de către stat mai are sens. În 23 de ani, statul ceh a plătit subvenţii de circa 2,5 miliarde de euro pentru băncile pentru locuinţe, însă managerii băncilor de locuinţe din Praga arată spre cartierele de blocuri construite în perioada comunistă, renovate şi cu îmbunătăţiri evidente faţă de blocurile din România, pentru a demonstra viabilitatea modelului. “Atât timp cât trecem graniţa în Austria sau în Germania şi vedem o diferenţă faţă de Cehia în materie de calitate a locuinţelor, cred că sistemul va fi necesar”, a conchis Jiri Plisek.