În cadrul negocierilor începute între Marea Britanie și Uniunea Europeană referitor la Brexit, Theresa May, prim-ministrul britanic,  a anunțat liderii europeni că va permite rămânerea în țară a circa 3 milioane de cetățeni din state membre UE dacă locuiesc deja în Regatul Unit de cel puțin cinci ani, scrie publicația The Independent.

Persoanele care primesc „statut definitiv” vor avea asigurat accesul la sistemul de sănătate, educație și alte beneficii similare cu cele de care se bucură cetățenii UE ce locuiesc în prezent în Marea Britanie.

Premierul britanic a refuzat însă să facă publică data exactă începând cu care imigranții europeni nu le va mai fi garantat „statutul definitiv” – acest lucru îi lasă în încertitudine pe imigranții care sunt deja pe teritoriul britanic cu privire primirea dreptului de ședere.

Acordul trebuie să fie „reciproc”, pentru a oferi aceleași garanții britanicilor care locuiesc într-una din celelalte 27 de stat membre ale UE, a adăugat sursa guvernamentală. Iar Londra speră să găsească un acord în acest sens „cât mai repede posibil”.

Negociatorul șef al UE, Michel Barnier, și ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, au început luni, la Bruxelles, negocierile istorice privind ieșirea Marii Britanii din UE, la un an după desfășurarea referendumului.

Theresa May, prim-ministrul britanic, a declarat că negocierile oficiale cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană vor demara pe 19 iunie, la 11 zile după alegerile legislative anticipate, transmite Reuters.

Data de 19 iunie a fost propusă și de către Uniunea Europeană pentru inițierea discuțiilor cu Marea Britanie cu privire la Brexit.

Alegerile legislative anticipate din Marea Britanie vor avea loc pe data de 8 iunie.

„Negocierile vor începe la 11 zile după alegeri, nu va exista nicio amânare. Nu va fi posibil să fie oprite. Europenii sunt pregătiţi. Acesta este calendarul stabilit”, a declarat luni Theresa May, potrivit agenţiei Reuters.

Comisia Europeană va coordona negocierile cu Londra în numele guvernelor celor 27 de state membre UE.

Procedura de ieșire din UE a fost declanșată de către premierul britanic pe 19 martie 2017, iar negocierile cu Bruxellesul vor dura o perioadă de cel mult doi ani.

Prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May, a anunțat marți decizia de a convoca alegeri generale anticipate pe data de 8 iunie „pentru a face din Brexit un succes”, adăugând totodată că guvernul are nevoie de unitate politică în negocierea termenilor ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, conform publicației britanice The Telegraph.

În anunțul făcut în fața reședinței oficiale din Downing Street, Theresa May și-a comunicat decizia de a nu mai aștepta până la următorul ciclu electoral, care urma să aibă loc în 2020.

„Tocmai am prezidat reuniunea cabinetului unde am căzut de acord că guvernul ar trebui să convoace alegeri generale pentru data de 8 iunie”, a spus șefa executivului de la Londra.

May a subliniat că, în opinia sa, organizarea de alegeri anticipate reprezintă singura cale de a garanta stabilitatea pentru anii ce vor urma și, de asemenea, și-a avertizat oponenții că această decizie nu va schimba cursul Brexit.

Lira sterlină a trecut înapoi în teritoriu pozitiv după declarațiile premierului britanic, aceasta crescând cu 0,1% contra dolarului american la 1,257, o revenire după scăderea de 0,3% care a avut loc în cursul dimineții.

Epopeea Brexit intră în linie dreaptă. Miercuri (29 martie), premierul britanic, Theresa May, va notifica oficial Bruxelles-ul că Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană. Potrivit unui anunţ al Downing Street, citat de BBC News online+, aceasta va scrie o scrisoare celor 27 de state membre ale Blocului Comunitar. Teoretic, negocierile ar trebui apoi să înceapă cât mai repede posibil.

Iiniţiativa a fost luată la nouă luni după ce 51,9% dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, notează agenţia de presă Mediafax. Însă până când Marea Britanie nu îşi anunţă oficial ieşirea din Blocul Comunitar, nu pot avea loc discuţii despre termenii de ieşire din UE, iar viitoarele relaţii nu pot avea loc în conformitate cu procedurile prevăzute în Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Un purtător de cuvânt a declarat că ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow, a informat anterior Consiliul European de data când va fi declanşat Articolul 50. „Reprezentantul permanent al Marii Britanii la Bruxelles a informat Uniunea Europeană luni dimineaţa că ţara va activa Articolul 50 pe data de 29 martie”, a declarat un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de Le Figaro. Downing Street a anunţat că după ce va fi declanşat Articolul 50, este de aşteptat ca cele 27 de state membre UE să convină asupra termenilor şi să existe un răspuns iniţial în termen de 48 de ore.

Un purtător de cuvânt a declarat că Guvernul doreşte ca negocierile să înceapă cât mai curând posibil, însă a adăugat că „acesta înţelege în totalitate că este dreptul celor 27 de state membre să aibă timp să convină asupra poziţiei lor”. May a anunţat anul trecut că intenţionează să notifice UE că Marea Britanie doreşte să părăsească Blocul până la finalul lunii martie.

Liderii europeni vor căuta să se distanțeze de concepțiile președintelui Donald Trump asupra comerțului și relaxarea reglementărilor financiare la summitul care va avea loc săptămâna viitoare definându-și astfel pozițiile în perspectiva alegerilor cruciale din lunile următoare, informează Bloomberg.

„UE rămâne ferm angajată unei politici comerciale solide într-un sistem comercial deschis și bazat pe reguli,” se spune într-o versiune a concluziilor care va fi redactate la sfârșitul summitului de pe 9 martie și obținute de Bloomberg News. Această atitudine vine în momentul în care reapar tendințele protecționiste.

În timp ce politica economică „America First” a lui Donald Trump și determinarea lui de a reduce din reglementările restrictive din sistemul bancar, instituite de Barack obama după criza financiară din 2008, UE vrea să-și reafirme valorile înaintea alegerilor din această lună din Olanda, urmate de cele din Franța și Germania. Liderii europeni încearcă să combată valul de anti-globalism ce începe să pună stăpâire pe Europa.

Cei 28 de lideri UE vor căuta să ajungă la poziția comună lor asupra comerțului ca urmare a negocierilor eșuate privind Tratatul Comercial și de Investiții Transatlantic – TTIP. Aceștia vor spune că UE va continua să se implice activ în relații comerciale cu partenerii internaționali”, se mai arată în draftul rezoluției, care va fi difuzată la sfârșitul summitului din Bruxelles.

În timpul primului discurs în fața Congresului, Trump a reluat acuzațiile împotriva țărilor care „practică Taxe și tarife vamale foarte mari”, dezavantajând mărfurile amerciane.
Refritor la reglementările bancare, liderii UE vor sublinia „importanța cooperării internaționale și construirea unor standarde pudențiale comune pentru serviciile financiare”, se mai arată în documnet.

Premierul britanic, Theresa May va participa la acest summit doar în prima zi, ceilalți 27 de șefi de state și guverne urmând să discute viitorul blocului comunitar pe 10 martie. Într-un discurs ținut la Berlin, Secretarul britanic al comerțului, Liam Fox, a declarat că Europa nu trebuie să impună noi bariere tarifare și să străduie pentru minimizarea perturbărilor din domeniul afacerilor și al investițiilor.

„Orice impedimente noi asupra comerțului și investițiilor în Europa nu doar că vor fi iresponsabile din punct de vedere politic dar și periculoase din punct de vedere economic și nu doar pentru Europa ci și pentru economia globală”, a declarat Fox.

Este oficial! Guvernul britanic trebuie să solicite votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, a decis marţi Curtea Supremă de Justiţie, informează agenţia de presă Mediafax.

Deşi Guvernul May spera că va putea activa Articolul 50 al Tratatului UE, care prevede părăsirea comunităţii europene, fără votului Parlamentului britanic, Curtea Supremă de Justiţie a confirmat marţi decizia luată acum câteva luni de Înalta Curte de Justiţie – Parlamentul britanic trebuie să aprobe procedura de ieşire din UE, dat fiind că referendumul care a decis Brexit nu a avut caracter juridic obligatoriu. Decizia instanţei supreme, anunţată marţi şi care este definitivă, a fost susţinută de opt judecători, în timp ce trei au votat împotrivă, transmite BBC.

Drept consecinţă, premierul Theresa May va putea declanşa procedura de scoatere a Marii Britanii din UE doar cu aprobarea Camerei Comunelor şi a Camerei Lorzilor. Cel mai probabil, Theresa May va încerca acum să găsească un artificiu executiv prin care să evite votul Parlamentului, deşi şansele de succes sunt reduse. „Cu o majoritate de opt la trei, Curtea Supremă de Justiţie decide că Guvernul nu poate activa Articolul 50 al Tratatului UE fără aprobarea Parlamentului”, a transmis lordul Neuberger de Abbotsbury, preşedintele instanţei supreme.

„Secţiunea a II-a a Tratatului apartenenţei la comunitatea europeană, din 1972, prevede că toate reglementările UE devin parte a legislaţiei britanice. Prin urmare, legislaţia UE este sursă independentă a legislaţiei britanice, dacă Parlamentul britanic nu decide altfel. Astfel, când Marea Britanie se va retrage din UE, o sursă a legislaţiei britanice va dispărea. Drept consecinţă, unele drepturi de care se bucură cetăţenii britanici se vor schimba. Prin urmare, Guvernul nu poate activa Articoul 50 fără aprobarea Parlamentului”, a motivat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.

Gina Miller, managerul de investiţii care a sesizat Curtea Supremă în acest caz, a salutat decizia, afirmând: „Brexit a fost subiectul care a declanşat cel mai mare clivaj social; victoria mea nu este de natură politică, ci se referă la procedura ieşirii din UE”. Principalul consilier juridic al Guvernului, Jeremy Wright, a exprimat „dezamăgire”, subliniind că Theresa May intenţionează să se conformeze deciziei. Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (centru-stânga, de opoziţie), a declarat: „Vom respecta rezultatul referendumului şi voinţa poporului britanic; nu vom perturba procesul de activare a Articolului 50, dar probabil vom încerca modificarea unor aspecte”, informează Mediafax.

 Uniunea Europeană va semna un acord comercial cu Marea Bitanie. Afirmația îi aparține premierului britanic, Theresa May și vine ca o replică la declarația premierului slovac, Rober Fico, potrivit căruia procesul negocierilor Brexitului va fi unul „extrem de dureros” pentru Marea Britanie. Între timp, brokerul imobiliar Savills, citat de Bloomberg, anunță că valoarea proprietăţilor imobiliare de lux din Londra a scăzut după ce Regatul Unit a votat să iasă din UE, şi va continua să scadă până când situaţia negocierilor va fi clară.

Premierul Britanic, Theresa May, susține că ţările care fac parte din Blocul comunitar ar putea beneficia la rândul lor de un acord comercial avantajos semnat cu Marea Britanie. May a solicitat companiilor britanice să preia oportunităţile oferite de Brexit. „Cele 27 de state vor semna un acord cu noi (Marea Britanie, n. red.), vom negocia cu ele. Vom fi ambiţioşi în privinţa lucrurilor pe care vrem să le obţinem pentru Marea Britanie. Cred în relaţiile de comerţ avantajoase, aşa cum am mai spus, doresc ca Marea Britanie să devină un lider global al comerţului liber”, a adăugat May. Declaraţiile sale au fost făcute după ce premierul slovac, Rober Fico, a declarat că procesul negocierilor Brexitului va fi unul „extrem de dureros” pentru Marea Britanie.

Între timp, brokerul imobiliar Savills, citat de Bloomberg, anunță că valoarea proprietăţilor imobiliare de lux din Londra a scăzut după ce Marea Britanie a votat să iasă din Uniunea Europeană, şi va continua să scadă până când situaţia negocierilor va fi clară. Preţurile pentru locuinţe vor scădea cu 9% anul acesta, cel mai mult din 2008, comparativ cu 0%, cât era estimat anterior în octombrie anul trecut, potrivit brokerului imobiliar.

Incertitudinea care încojoară Brexit şi negocierile dintre UE şi UK ar putea accelera declinul care a început când au fost introduse taxe mai mari pe imobiliare anul acesta. Savills, care estimase anterior că valoarea proprietăţilor din Londra va creşte cu 21,5% până în 2020, a redus prognoza la 3,2%. ”Brexit a fost o trezire la realitate pentru piaţa proprietăţilor imobiliare de lux, care a fost cel mai afectată de creşterea succesivă a taxelor pe proprietate”, a spus Lucian Cook, directorul Savills Research. ”Este dificil să vezi de unde va veni presiunea până nu avem rezultatul negocierilor secesiunii”, a adăugat el.

Eșec al negocierilor între Washington și Moscova la Summit-ul G20 din China! Statele Unite ale Americii și Rusia nu au reusit luni să ajungă la un acord privind conflictul din Siria în cadrul discuțiilor purtate în marja summitului de la Hangzhou, din cauza divergențelor care persistă, a precizat un diplomat american, citat de agenția France Presse. Surse din Ministerul rus de Externe, citate de Interfax, spun însă că nu există motive de îngrijorare. 

Liderii Grupului celor mai puternice 20 de economii din lume s-au reunit în 4 și 5 septembrie în China, pentru a discuta pe tema revigorării economiei mondiale, stimularea comerţului, dar şi despre o serie de chestiuni majore cu impact la nivel global, cum ar fi războiul din Siria, problema imigranților care au luat cu asalt Uniunea Europeană și lupta împotriva terorismului.

În ceea ce privește războiul civil din Siria, în care au pierit 250.000 de oameni, iar 11 milioane au fost nevoiți să-şi părăsească locuințele, Statele Unite şi Rusia au negociat, fără succes, încheierea unui acord durabil de încetare a focului. Noile discuții care s-au purtat luni între secretarul de Stat american John Kerry și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-au încheiat fără să se ajungă la un acord, potrivit diplomatului. Liderul de la Casa Albă, Barack Obama, preciza în prima zi a Summit-ului că „Există divergenţe semnificative cu ruşii, atât în ceea ce priveşte părţile beligerante pe care le susţinem, cât şi referitoare la ceea ce este necesar pentru a restabili pacea în Siria.” În prima zi a Summit-ului, Washingtonul a acuzat Moscova că „a dat inapoi” în privința anumitor puncte din negocieri, făcând imposibil pentru moment un acord de cooperare între cele două mari puteri. Moscova si Washingtonul, care efectuează separat atacuri asupra jihadiștilor în Siria, sunt în dezacord în special în privința a ceea ce ar trebui să se întample cu președintele sirian Bashar al-Assad, în contextul în care regimul de la Damasc continuă să lovească opoziția siriană cu sprijin rus. Surse din Ministerul rus de Externe, citate de Interfax, spun însă că nu există nicio bază pentru afirmatii dramatice după eșecul negocierilor, relatează Reuters.

Între timp, președintele Franței, Francois Hollande, afirmă că statele G20 ar trebui să acţioneze pentru a lichida sursele de finanţare ale terorismului. În ultimii doi ani, în Franţa au avut loc mai multe atacuri teroriste revendicate de reţeaua extremistă Stat Islamic, fapt ce a forţat autorităţile franceze să introducă măsuri sporite de securitate.

Discuţii au purtat și premierul britanic, Theresa May şi preşedintele rus, Vladimir Putin, care s-au întâlnit pentru prima dată. Cei doi s-au axat pe modalităţile de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale, care sunt grav afectate de divergenţele cu privire la situaţia din Ucraina sau Siria, dar și pe pe o serie de probleme de interes comun, precum terorismul, Siria şi combaterea traficului de droguri, a declarat ministrul rus al Economiei, Alexei Ulyukayev. Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie se află la un nivel scăzut din cauza divergenţelor privind Siria şi Ucraina, dar şi din cauza intensificării zborurilor efectuate de avioanele ruse în apropierea spaţiului aerian britanic.  Înainte de a începe discuțiile, May a declarat: „Deşi, recunosc că există unele diferenţe între noi, sunt unele zone de interes şi unele chestiuni care trebuie discutate şi sper că vom avea un dialog sincer şi deschis”.

May a discutat și cu Obama, despre viitorul „relaţiei speciale” între SUA şi Marea Britanie, după Brexit, încercând să minimalizeze impactul ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană  asupra „relaţiei speciale” între cele două state, notează The Associated Press online. A fost de asemenea prima întâlnire între cei doi oficiali. Obama a declarat că, în opinia sa, prioritatea Marii Britanii este „să-şi dea seama ce înseamnă Brexitul în ceea ce priveşte Europa,” şi a promis că va colabora cu May pentru a evita „efectele adverse” asupra relaţiei comerciale dintre cele două state. Liderul de la Casa Albă a mai adăugat că Marea Britanie va avea de aşteptat până când Statele Unite va intra în negocieri pentru un nou tratat comercial, separat, cu Regatul Unit. Obama a precizat că prioritatea Washingtonului este de a finDecizia Marii Britanii de a se separa de UE este văzută de unii analişti ca semnalând o respingere a principiilor comerţului liber şi avertizează că exemplul britanic ar putea stimula şi alte state să facă acest pas, notează The Associated Press. Referitor la Brexit, paliza tratatele comerciale cu Uniunea Europeană şi statele din zona Asia-Pacific. La rândul său, May a declarat că intenţionează să profite de oportunităţile economice pe care Marea Britanie le va căuta în afara UE, reiterând faptul că „Brexit înseamnă într-adevăr Brexit” şi că nu va exista „vreo încercare de a ieşi din asta.”

Decizia Marii Britanii de a se separa de UE este văzută de unii analişti ca semnalând o respingere a principiilor comerţului liber şi avertizează că exemplul britanic ar putea stimula şi alte state să facă acest pas, notează The Associated Press. Referitor la Brexit, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a reiterat poziţia UE, anume că nu vor exista discuţii cu Londra pe tema relaţiilor viitoare, până când procesul de separare nu este iniţiat în mod formal de guvernul britanic. Incertitudinile cu privire la situaţia comerţului, imigraţia şi alte aspecte critice au perturbat activitatea de afaceri şi au provocat anxietate în rândul investitorilor. „Trebuie să protejăm interesele membrilor UE care doresc să rămână împreună, nu pe ale celui care vrea să plece,” a adăugat Tusk.

Nu în ultimul rând, preşedintele chinez Xi Jinping, gazda summit-ului, a declarat că G20 ar trebui să devină un mecanism de reacţie la crizele globale și îndeamnă liderii acestor ţări să implice mai mult în modelarea politicilor internaţionale pe termen lung. „Având în vedere problemele actuale, ar trebui să folosim metode inovatoare de dezvoltare, care vor deveni noi motoare de creştere,” a adăugat liderul chinez.

Beijingul speră că organizarea Summitului G-20 îi va spori influenţa în gestionarea economiei mondiale. Oficialii chinezi au declarat că vor propune un plan pentru stimularea comerţului mondial, printr-o cooperare mai strânsă în ceea ce priveşte reglementarea, finanţele, politicile fiscale, dar şi în alte chestiuni. De asemenea, Germania, Coreea de Sud şi alte state doresc să folosească reuniunea pentru a discuta despre schimbările climatice, domeniul energiei şi posibilele reforme ale sistemului fiscal global cu scopul de a reduce evaziunea fiscală.