Fundația Friedrich Ebert (FES) România a lansat studiul „Tineri în România: 2018-2019”. Principalele concluzii ale studiului sunt: – Politica pare să joace un rol marginal în viața majorității tinerilor români. Atât nivelurile de participare cât și interesul față de participare sunt scăzute, participarea la proteste fiind forma cea mai populară de activism.

Mai puțin de un sfert dintre membrii eșantionului au fost implicați în acte participative. În comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are cel mai mic procent al respondenților implicați politic.

În comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are unul dintre cele mai mici niveluri ale sprijinului democratic. – Procentajele celor care au opinii pozitive privind starea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în România sunt mai mici decât cele ale respondenților critici. Într-o comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are nivelurile cele mai reduse dintre statele membre UE când este vorba despre evaluarea stării democrației, deși acestea sunt mai mari comparativ cu statele care nu sunt membre UE.

De asemenea, România are al doilea cel mai scăzut nivel de sprijin pentru drepturile minorităților etnice, și cel de-al treilea cel mai scăzut nivel de sprijin pentru drepturile săracilor, comparativ cu alte țări incluse în prezentul studiu. – Respondenții din acest proiect de cercetare s-au plasat pe o scală stânga-dreapta cu o valoare medie spre dreapta, însă apropiată de mijlocul scalei. Totuși, majoritatea tinerilor manifestă un sprijin puternic pentru redistribuire și pentru un stat puternic: 55,7% consideră că veniturile săracilor și bogaților ar trebui să devină mai egale, 47,5% sunt complet de acord cu afirmația conformă căreia cotele de participare a guvernului în afaceri și industrie ar trebui să crească și 65% că Guvernul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru a se asigura că toți au ce le trebuie.

În același timp, aproximativ 30 % dintre respondenți și-au exprimat dorința de a pleca din România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, un procentaj relativ mic pentru regiune, și care constituie o scădere semnificativă față de cifrele din 2014, când aproape 60 % dintre tinerii români se gândeau să emigreze. În cea mai mare parte, dorința și planurile de plecare sunt corelate cu sentimentul de sărăcie și lipsa accesului la bunuri de consum. Marea majoritatea a emigranților doresc să rămână în UE, în special în Germania și Marea Britanie.

Mai mult, familiile sărace tind să aibă mai mulți copii și să înțeleagă și să utilizeze deficitar mijloacele contraceptive. – Aproximativ 20 % dintre tineri raportează ori că nu știu ce este contracepția ori că, în general, nu o folosesc. Deși cele mai multe persoane care raportează că nu utilizează metode contraceptive sunt într-o relație stabilă sau căsătorite, aproximativ 15 % raportează că sunt singure, având o viață sexuală activă, cu mai mulți parteneri/ partenere.

Totodată, un procentaj mare de tineri simt că sunt supracalificați pentru munca pe care o depun. – Aproximativ 63 % dintre tinerii din întregul eșantion raportează că Dumnezeu este foarte important în viața lor. Importanța mare acordată divinității este asociată cu o valorizare puternică a statutului de persoană căsătorită/a faptului de te căsători și a avea copii și este corelată negativ cu opiniile privind homosexualitatea și avortul.

Culegerea datelor a fost efectuată în luna martie 2018, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1048 de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 29 de ani, prin metoda interviului față în față.

⦁ Doi din trei români sunt dispuși să își ia un an sabatic, iar unul din doi este interesat de activități cu grad ridicat de pericol (sărit cu parașuta, escaladă etc), unii chiar fiind deschiși să practice couch-surfing sau să facă o modificare corporală (tatuaj, piercing).
⦁ Surprinzător, în anul referendumului pentru familia tradițională, mai mult de jumătate din cei chestionați s-au declarat deschiși către comunitatea LGBTQ+, fiind dispuși să aibă prieteni de altă orientare sexuală.
⦁ Unul din trei români s-a declarat dispus să folosească o aplicație matrimonială/ dating app și tot o treime sunt deschiși către relații intime cu mai mult de un partener
⦁ Un sfert dintre cei chestionați sunt în căutare de ghidare spirituală sau religioasă
București, 30 ianuarie – Hunters, divizia de trenduri a companiei de cercetare Unlock Market Research, lansează un studiu național complex care conturează noile tendințe în stilul de viață al românilor. Datele au fost colectate timp de un an și arată cum oamenii își regândesc modul în care trăiesc, ei fiind mult mai toleranți, deschiși către nou, către experiențe de viață. Pentru prima oară, Hunters a luat în considerare controversele discutate în spațiul public anul trecut, precum acceptarea comunităților LGBTQ, mișcarea #metoo sau discuțiile despre un stil de viață sănătos.
Studiul măsoară evoluția anuală a trendurilor în gândirea și comportamentul românilor, în special modul în care aceștia se raportează la rolurile sociale tradiționale, la comunitățile din care fac parte precum și la presiunile tot mai mari pe care le impune ritmul alert de viață.
Printre altele, studiul relevă că mai degrabă femeile cu educație ridicată și venituri peste medie sunt dispuse să își ia un concediu prelungit pentru a călători și a trăi o vreme într-o cultură diferită/pe un continent diferit din cei 67% români care au răspuns pozitiv la această întrebare. Tot femeile cu educație ridicată și venituri peste medie șiîn special cele între 16 și 34 de ani sunt maideschise unei prietenii cu o persoană cu altă orientare sexuală decât cea tradițională din cei56% care au răspuns ”da” sau ”mai degrabă da”.
Cei 49% dintre români care doresc să își testeze limitele prin activități cu grad ridicat de pericol (sărituri cu parașuta, escaladă, parkour, drumeții în zone greu accesibile etc.) sunt în special tineri cu vârste cuprise între 16 și 34 ani, mai degrabă din București, cu educație și venituri ridicate; mulți sunt angajați cu studii superioare.
Dintre cei 41% care au răspuns că sunt dispuși să își facă un tatuaj sau să își monteze un piercing (inel, cercel etc.) o mare parte sunt femei, în general între 16 și 34 ani, mai degrabă din București, cu venituri ridicate. Mulți dintre ei sunt studenți.
Persoanele care vor să facă Couch Surfing (călătorii în străinătate în care să se cazeze în casele unor necunoscuți, dar și primirea altor personae necunoscute în propriile case) sunt în proporție de 40%și au venituri peste medie; dar nu există diferențieri pe vârstă sau gen ca la alte răspunsuri din acest studiu.
33% folosesc sau ar folosi o aplicație de dating/serviciu matrimonial, ei fiind mai degrabă bărbați, cu venituri mari, cu vârste preponderant între 25-34 ani, care locuiesc singuri, mulți în București.
Tot 33% sunt dispuși să aibă relații intime de scurtă durată (aventuri de o noapte) sau relații atipice (de exemplu relații deschise, cu mai mult de un partener etc.). Și ei sunt de asemenea mai degrabă bărbați, 25-34 ani, care locuiesc singuri.
Tinerii cu vârste între 16 și 34 de ani se regăsesc în mai mare măsură printre cei 27% care ar putea opta să își schimbe religia cu o alta de care s-ar simți mai apropiați. Tendința este și mai evidentă la tinerii sub 24 de ani, în special la cei din Capitală, dar și din Ardeal.
Unul din patru români (25%) apelează sau ar putea apela la servicii spirituale de la persoane precum vraci, șamani, mediumi, astrologi, guru etc. Cu asemenea opțiuni sunt mai mult femei cu venituri medii și mari, mai degrabă din București.
“Este foarte important să conștientizăm că oamenii își schimbă modul de viață și implicit comportamentul social și că în ultima vreme au devenit foarte preocupați de propria persoană, dar și de relațiile cu cei din jur. Sunt mult mai deschiși la noutăți, la experiențe inedite, mai atenți la cei de lângă ei, mai sociali. Este, dacă vreți, o schimbare de paradigmă, care de mai mult timp vine dinspre noua generație și care acum se reflectă la nivelul societății. Trendurile schimbării sunt desigur influențate și de evenimentele din spațiul public, care iată sunt procesate și duc la abordări noi în viața socială, neașteptate chiar, după cum se reflectă în studiul nostru. Principalii actori și decidenți din societate, dar și din companii, trebuie să țină cont de aceste trenduri și să le ia în considerare atunci când elaborează politici sociale și strategii de business”, spune Adina Vlad, Managing Partner Unlock Market Research.

# # #
Despre studiu
Tendințele au la baza un amplu studiu calitativ și cantitativ care s-a desfășurat continuu pe parcursul unui an, pe un eșantion reprezentativ pentru România și sunt un produs al diviziei de trenduri Hunters by Unlock Market Research. Mai multe detalii aici https://www.unlock-research.com/ro/hunters/
Cercetarea cuprinde două părți: prima sondează percepția românilor asupra trendurilor pe care le identifică în jurul lor, iar a doua arată în ce măsură aceștia le aplică în propria viață. Studiul în versiune completă este disponibil la cerere la Unlock Market Research.
Acesta poate fi personalizat pe anumite categorii și ajută profesioniștii în business, marketing și comunicare să identifice modul în care pot aborda consumatorii cărora li se adresează. Pachetul complet include studiul, workshop personalizat aplicat pe business și focus-grupuri.
Cercetarea a fost desfășurată de Unlock Market Research în perioada decembrie 2017 – decembrie 2018, prin observare continuă a trendurilor, explorare calitativă in 12 focus-grupuri, precum și cercetare cantitativă prin chestionare aplicate pe un eșantion reprezentativ de 1000 de români, 16 – 55 ani, din mediul urban.

Despre Hunters
Noua divizie HUNTERS este specializată în cercetarea trendurilor în România și analizează noi tendințe, colectând informații în mod continuu. Divizia face parte din compania Unlock Market Research și a luat ființă pentru a răspunde nevoii de conectare permanentă a brandurilor cu cele mai noi tendințe în modul de viață al consumatorilor români – de la identificarea zonelor de evoluție și măsurarea intensității trendurilor, până la oferirea de consultanță aplicată și analize de target pentru fiecare business în parte.

Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 şi 64 de ani din România a ajuns la 70,5% în al doilea trimestru din 2017, de la 66,2% în primul trimestru din 2016, depășind astfel ţinta stabilită de Strategia Europa 2020, ce prevedea o rată de ocupare de minimum 70%, potrivit datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani a fost, în trimestrul II al anului 2017, de 65,5%, cu 4,3 puncte procentuale peste valoarea înregistrată în trimestrul anterior, creştere datorată în principal activităţilor cu caracter sezonier din agricultură, se arată în comunicatul INS.

Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (73,2% faţă de 57,7% la femei) şi la persoanele din mediul rural (66,0% faţă de 65,1% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 27,3%.

În al doilea trimestru al anului 2017, populaţia activă a României era de 9,418 milioane persoane, din care, 8,967 milioane persoane erau ocupate şi 451.000 persoane erau şomeri.

Rata şomajului în trimestrul II 2017 a fost de 4,8%, în scădere faţă de trimestrul anterior (5,5%).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 2,1 puncte procentuale (5,7% la bărbaţi faţă de 3,6% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 0,2 puncte procentuale (4,9% în mediul rural, faţă de 4,7% în mediul urban). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (15,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani).