Numărul hotelurilor din România a crescut în ultimii trei ani cu mai puțin de 70 de unități, adică cu 4%, însă la nivelul categoriilor se observă schimbări majore, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Ministerul Turismului.

În total, anul trecut funcționau în România 1.688 de unități hoteliere, mai mult cu 4% față de anul 2014. Acestea au în total peste 98.000 de camere, adică aproape 200.000 de paturi. Cea mai importantă categorie de hoteluri este cea a unităților clasificate la trei stele, care reprezintă circa jumătate din numarul de hoteluri, mai arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Turismului.

Pe de altă parte, numărul de unități de unu și două stele a scăzut cu circa 14% față de anul 2014. Cu toate acestea, la nivelul numărului de camere și paturi, cea mai importantă creștere a fost înregistrată de unitățile clasificate de patru stele, de peste 26%.

Totodată, numărul mai mare de stele atrage grupurile străine, iar antreprenorii români par din ce în ce mai deschiși la a pune un brand internațional pe hotelurile construite de ei și a lăsa administrarea pe mâna grupurilor cu experiență în domeniu. România devine o piață tot mai importantă pentru lanțurile internaționale având în vedere că gradul de afiliere este de doar 7% pe plan local, de trei ori mai mic față de media europeană, conform celor mai recente date.

Patronatul Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) a anunțat că până în luna iulie valoarea sejururilor vândute cu vouchere de vacanță a fost sub așteptări, de doar 10,3 milioane de euro, deoarece acestea sunt acordate la momentul de față numai în sistemul privat.

Anterior, ANAT estima că piața urma să crească de la 10 milioane de euro în 2016 la 380 de milioane de euro pentru acest an, în condițiile în care angajații din sistemul public (1,2 milioane de persoane) ar fi primit vouchere de vacanță.

„Între timp, în cazul bugetarilor, valoarea lor a fost stabilită la numai 1.450 de lei/persoană, iar rectificarea bugetară, în urma căreia şi instituţiile publice să poată acorda vouchere de vacanţă, s-a făcut la finalul verii”, se arată în comunicatul ANAT.

Vânzările de vacanțe în stațiuni balneare au crescut cu 20% în sezonul din acest an, iar vânzările pentru litoral au înregistrat rezultate sub așteptări.

„Investiţii realizate în structuri de cazare din zonele balneare, în centre de relaxare şi tratament au schimbat percepţia că zona balneo este destinată numai persoanelor cu diferite afecţiuni şi au inclus produsul în oferta mai multor agenţii de turism”, au declarat reprezentanţii ANAT.

Frații Ioan și Viorel Micula au scos la vânzare 11 dintre cele 12 hoteluri pe care le dețin pe litoral, cumpărate la începutul anilor 2000, la „marea privatizare din turism”. Cele 11 hoteluri, cu 2.700 de camere, reprezintă, practic, cel mai mare pachet scos vreodată la vânzare de un operator privat de turism din România.
Din cele 12 hoteluri de pe litoral, pe care frații Micula le-au cumpărat cu 15 ani în urmă, 11 dintre ele sunt acum de vânzare. Însumând 2.700 de camere, este cea mai mare ofertă de vânzare a unui operator privat de turism din România.
Cu toate că așa cum era prezentată la momentul respectiv „marea privatizare din turism”, ca o modalitate de atragere de capital pentru modernizarea spațiilor de cazare, toate aceste unități hoteliere au fost păstrate în circuitul turistic fără să fi fost vreodată renovate.
Practic, frații Micula vor să își vândă toate hotelurile de la mare, cu excepția Patria din Mamaia. Este vorba de hotelul Național (160 camere) și Unirea (176 de camere) din Mamaia, de Banat (221 camere), Slatina (225 camere) și Craiova (163 camere) din Olimp și de Terra (302 camere), Caraiman (242 camere), Clăbucet (242 camere) Prahova (325 camere), Romanța (322 camere) și Bâlea (323 camere) din Neptun. Pe lângă cele 11 hoteluri cu 2.700 de camere, frații Micula mai vor să vândă și terenul bazei de servicii Neptun, care se întinde pe 3,2 hectare. Un raport oficial al Autorității de Supraveghere Financiară arăta că niciunul dintre cele 12 hoteluri deținute pe litoral de frații Micula nu a avut profit, potrivit unui articol publicat pe Profit.ro
În toată această perioadă hotelurile au rămas la clasificarea de două stele, fiind preferate de turiștii cu bugete foarte mici, care nu doreau decât să aibă un loc de cazare la mare pe durata sejurului.

Tot mai mulţi turişti străini au început să viziteze România. Acest lucru a plasat ţara noastră pe locul nouă în Top zece creşteri la nivelul Uniunii Europene. Potrivit datelor Eurostat, citate de Ziarul Financiar, străinii au petrecut cu 9% mai multe nopţi în hotelurile şi pensiunile locale.

Cu toate acestea, creşterea este mult mai mică faţă de cea înregistrată în Bulgaria, unde turiştii străini au stat cu 21% mai multe zile în unităţile de cazare. „Cifra de afaceri care dă putere unei industrii turistice se realizează prin sejururi de o săptămână -două, cu o medie de minimum 6-7 înnoptări per turist, iar la noi este undeva la 2-2,5. Atunci poţi să spui că ai  o industrie turistică performată şi un incoming performant. Litoralul bulgăresc este peste cel românesc şi asta se ştie. Au două mari pieţe de unde atrag turişti, de unde noi nu putem atrage, şi anume piaţa arabă şi cea rusească. De aici pleacă totul“, explică Gheorghe Fodoreanu, preşedintele fondator al comisiei de incoming din cadrul ANAT, citat de Ziarul Financiar.

Slovacia şi Polonia, care au consemnat un avans al numărului de nopţi de cazare a turiştilor străini cu 15%, respectiv 13%, urmează Bulgariei în clasament. Cu excepţia Spaniei, toate ţările prezente în top zece creşteri ale numărului de turişti sunt din Europa Centrală şi de Est.

Guvernul din Ungaria va aloca 365,4 miliarde de forinţi (1,18 miliarde euro) pentru dezvoltarea regiunii Lacului Balaton, până în 2020, folosind fonduri interne şi ale Uniunii Europene, relatează Portfolio.hu.

Suma este cu circa 20% mai mare faţă de cea prevăzută într-un proiect similar anunţat în 2015, dar care a fost revocat în primăvara acestui an.

Obiectivele strategice ale proiectului sunt dezvoltarea economiei regiunii, a inovaţiilor, a produselor sub brandul Balaton, îmbunătăţirea calităţii apei, siguranţa, dezvoltarea regională şi a resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii rutiere, a apei şi a transporturilor aeriene şi rutiere, precum şi modernizarea serviciilor turistice.

Din suma totală, 263,7 miliarde forinţi (850 de milioane de euro) vor proveni de la Uniunea Europeană, iar 101,7 miliarde forinţi (330 de milioane de euro) de la bugetul Ungariei.
În plus faţă de proiectul iniţial este faptul că Agenţia Ungară pentru Turism va juca un rol major în implementarea acestuia.

De asemenea, vor fi revizuite operaţiunile companiilor Balaton Boating şi Heviz Lake, existând şi planuri pentru creşterea traficului pe aeroportul Sarmellek din regiune.

O altă noutate este crearea unui parc tematic la Balaton, printr-o finanţare de 17 miliarde de forinţi (54 milioane euro). Potrivit unui decret al guvernului, va fi înfiinţată o companie non-profit, înainte de sfârşitul anului, pentru coordonarea lucrărilor de dezvoltare.

Sectorul turismului din Bulgaria a înregistrat în primele 11 luni ale acestui an o creștere cu 16% a numărului de vizitatori străini, până la 7,85 de milioane, iar veniturile au urcat cu peste 15% la 10 luni, totalizând trei miliarde de dolari, a anunțat ministrul bulgar al Turismului, Nikolina Angelkova, transmit FOCUS News și Xinhua.

„Îmi face plăcere să anunț că 2016 este un an deosebit pentru sectorul turismului din Bulgaria, în primele 11 luni ale acestui an s-a înregistrat o creștere de 16% a numărului de vizitatori străini, la 7,85 de milioane. Veniturile din turism au urcat în perioada ianuarie-octombrie 2016 cu peste 15%, la 5,9 miliarde de leva (trei miliarde de dolari), cel mai ridicat nivel de la publicarea acestor date, în 1990”, a adăugat oficialul bulgar.

De asemenea, Angelkova susține că se așteaptă la o creștere de 30-40% a a numărului de vizitatori străini în vara anului viitor, în special din Germania, Polonia, Cehia, Marea Britanie, România și Rusia. „Facem eforturi pentru a recâștiga încrederea turiștilor ruși și vom continua să fim în topul celor trei destinații preferate în sezonul turistic de vară”, a afirmat Nikolina Angelkova.

Oficialul estimase luna trecută că până la sfârșitul anului numărul de de vizitatori străini va depăși opt milioane, iar 2016 va fi primul an în care vor fi mai mulți turiști care vin în Bulgaria decât populația țării.

Conform datelor Ministerului bulgar de Turism, în ultimii ani, numărul turiștilor români în Bulgaria a ajuns la un milion pe an, în timp ce numărul bulgarilor care au vizitat România este de aproximativ 300.000 pe an.

Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul anului trecut Bulgaria avea o populație de 7,15 milioane de persoane.

Turiştii străini au cheltuit în prima jumătate a anului 2,8 miliarde lei în România, venind în special pentru afaceri sau conferinţe. Ei au cheltuit în medie 2.527 de lei de persoană, la un număr de 1,09 milioane de turişti. Cei mai mulţi au venit pentru afaceri, conferinţe, sau cursuri, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

59% dintre turişti au venit în România pentru afaceri sau conferinţe, în tim ce călătoriile în scop particular (vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, tratamente medicale, vizitarea prietenilor şi rudelor sau doar transit) au reprezentat 41%. Dintre acestea, vacanţele au avut o pondere de 59,6%.

Jumătate dintre cheltuielile pentru afaceri (51,8%) au fost repartizate pentru cazare, 94,4% dintre turişti preferând mic dejunul inclus. Turiştii au mai lăsat 16,3% din banii cheltuiţi în restaurante şi baruri, iar 12,6% au fost pentru cumpărături.

Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, peste o treime – 37,2% – au fost pentru alimente şi băuturi, iar aproape o treime pentru cadouri şi suveniruri.

Turştii străini veniţi cu afaceri au dat 56,5% din banii pe transport către închirierea de autoturisme, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 22,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Peste jumătate – 52% – dintre turiştii străini veniţi în România şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 29,4% pe cont propriu. Totodată, trei sferturi dintre aceştia au călătorit cu avionul, în timp ce 13,7% au venit cu autoturismele proprii, mai arată statisticile oficiale.

Semnal de alarmă adresat întregului sistem național de învățământ și pregătire profesională. Într-o țară unde turismul este ramura prioritară strategică a economiei naționale de peste un sfert de veac, s-a ajuns în situația paradoxală, însă „originală”, să avem cui, să avem unde, să avem de ce, saă avem cu ce, însă să nu (mai) avem cu cine să furnizăm servicii în domeniul industriei ospitalității.

Industria ospitalitatii din Romania a intrat deja intr-o criza cronica de resurse umane, in ultimii ani piata muncii locala nemaifiind in masura sa furnizeze nici macar numeric personalul necesar, nici vorba fiind de personal calificat. Anul acesta lipsa de personal operativ in domeniului turismului a fost de cel putin 30% , acest nivel fiind limitat numai pentru ca s-a folosit si personal care in urma cu cinci ani, in mod normal,nici nu era considerat apt pentru servicii.In realitatedomeniului ii lipseste cca. 50% din personalul calificat necesar, din nefericire incluzand si pozitii de coordonare departamentala, dar si cele de management.

Desi in 2016 am beneficiat de un context de piata prielnic cresterii circulatiei turistice in tara, avand sansa unor conditii meteo favorabile, inregistrand cresteri rezonabile de volum, totusi a fost cel mai dificil sezon estival pe Romania l-a avut vreodata din perspectiva resurselor umane. Daca nu constientizam ca suntem intr-un impas major privind personalul calificat, apt sau dornic sa lucreze in domeniul turismului, intregulefort de dezvoltare depus de mediul privat de afaceri va esua lamentabil, inainte de a incepe cu adevarat structurarea si consolidarea acestui domeniu economic, atat de important pentru evolutia viitoare a tarii.

De fapt, problema noastra este una cu mult mai grava, mai profunda si de prea lunga durata la nivelul intregii natiuni: LIPSA EDUCATIEI. Dupa peste un sfert de veac de decadere in toate planurile, cea mai ingrijoratoare, am putea spune chiar infricosatoare din perspectiva viitorului, a fost ignorarea unei nevoi esentiale pentru evolutia oricarei natiuni: educatia.

O educatie nationala asumata, corecta, dedicata, programatica, vizionara, aplicata trebuie sa fie preocuparea oricarei natiuni care isi respecta trecutul si isi planifica viitorul, traind responsabil prezentul. In ce ne priveste, cel putin sa ne fi preocupat asigurarea unei minime educatii in baza cereia sa se poataforma profile umane echilibrate si decente, avand asimilat un minim set de valori si principii. Asistam de prea multi ani la o scadere dramatica a nivelului general de educatie, care se reflecta atat de vizibil in comportamentele sociale si in atitudinea indivizilor fata de valorile reale, fata de cultura, fata de rigori, fata de munca, fata de semeni… Nu ne referim aici la exceptii, la tinerii responsabili, la cei dornici sa-si construiasca o cariera si care, mult prea multi, aleg sa plece pe alte meleaguri.Ne referim la masele mari de absolventi care nu au acumulat nimic in 12 ani de scoala si nici nu reusesc sa treaca examenul bacalaureatului.

Evaluarea unui aplicant pentru angajare in domeniul serviciilor este un exercitiu care iti poate da masura reala a profilului unor generatii, un exercitiu care, intr-o societate responsabila pentru viitorul ei, te poate imbogatii, intarindu-ti increderea in oameni si in viitor.

Insa la noi, cu fiecare an care a trecut, exercitiul evaluarii aplicantilor pentru locuri de munca in turism devine tot mai…trist, dureros chiar, constatand cat de jos am reusit sa cadem la nivelul principiilor si valorilor  individuale, si de aici la nivelul unei intregi societati.

Avem deja generatii in care sunt mult prea multi tineri care cu greu pot lega coerent doua propozitii, care sa poata face cateva calcule, care sa poata comunica cursiv,care nu au nici o notiune de cultura generala, de minim civism, de comportament, de relatii cu semenii, de relatie cu munca, de respect pentru reguli, ar fi prea mult sa pomenim de mandrie nationala sau de patriotism…

Anul acesta insa toata aceasta nemarginita tristete in urma interviurilor de angajare s-a diminuat major… pentru ca si interlocutorii s-au redus semnificativ. Anul acesta putini tineri din generatiile ultimilor trei-cinci ani au mai aplicat, sau daca au facut-o nu era pentru a-si gasi un loc de munca stabil, ci „ca sa faca repede un ban”… Intreaga presa si mediile „online”din intreaga tara este plina, zi de zi, de anunturi de angajare, la care nu prea raspunde nimeni.

Insa chiar si selectati cu greu, multi renuntanumai dupa cateva zile, motivand ca pentru ei sunt prea multe reguli de respectat, pentru ca opt ore dureaza prea mult si pentru ca banii se incaseaza numai odata pe luna… si ca oricum 1500 lei net este un salariu prea mic… pentru cineva care nu stie sa faca absolut nimic, desi unii au urmat cursurile unor „licee de turism”, care au produs „tehnicieni in turism”, pozitie care nu stie nimeni ce inseamna si nici nu exista ca si meserie in C.O.R..

Sa ne amintim ca invatamantul de specialitate, la orice nivel, practic nu exista decat in evidente oficiale, in realitate programele de invatamant, disciplinele, structura cursurilorneavand absolut nici un contact cu realitatea din domeniu, aceste unitati de invatamant furnizand pietei muncii nationale, generatii dupa generatii, oameni care au prea putine notiuni teoretice corecte si aproape nici o deprindere practica coerenta pentru domeniul in care s-au „pregatit”. Cu totii stim ca pregatirea permanenta a adultilor este facuta de sute de SRL-uri care nu au capacitatea de a forma profesionisti, ci numai elibereaza diplome ca sa justifice irosirea unor sume semnificative din fonduri europene, ca legislatia muncii nu sustine in nici un fel activitatile in sectorul serviciilor si nici pe cele sezoniere… Constatam asadar, ca vorbim  nu numai de o criza, ci de un risc economic major la nivel national. Vorbim despre periclitarea dezvoltarii uneia dintre putine ramuri economice pe care o mai putem controla sicare inca mai functioneaza in Romania si care ar putea deveni unul dintre pilonii de dezvoltare a unei economii bazate cu precadere pe servicii, in situatia in care, este un fapt, Romania a renuntat la cea mai mare parte dintre industriile producatoare pe care le avea.

Dupa ce ca de fiecare data cand avem o oportunitate „reusim” sa pierdem ultimul tren, chiar si cand ni se intampla sa fim pe post de „barza chioara” riscam sa ramanem fara cuib. In spiritul proverbialei noastre „originalitati” avem toate „sansele” sa irosim interesul in crestere al turistilor straini pentru Romania, interesul in mare crestere al romanilor pentru tara lor, tendinta vadita de majorare a circulatiei turistice interne, investitiile tot mai consistente in infrastructura turistica si in proprietati hoteliere, apetitul in crestere al multor antreprenori de a se implica in acest domeniu, potentialul major de crestere chiar si numai prin repunerea in functiune a obiectivelor turistice abandonate. Toate aceste oportunitati si bunele premiseexistente risca sa duca toate catre un esec, numai pentru ca in Romania, de peste 25 de ani,nu a mai existat nici o preocupare reala si constanta pentru formarea pentru viata a noilor generatii, a unor profile umane corecte si nici nu a mai fost pregatit si calificat,in mod real,personal pentru turism.Singura sansa ramane organizarea mediului privat de afaceri pentru asigurarea pregatirii si calificarii la nivelul companiilor, eventual cu implicarea asociatilor profesionale si patronale.

Pe fondul lipsei unui interes real pentru un proces de educatie consolidat si stabil, a prabusirii valorilor morale si respectului fata de munca, fata de reguli si de semeni, este greu sa mai gasim oameni care, chiar daca nu au o reala calificare, cel putin sa aiba profilul, atitudinea si educatia generala necesare pentru a putea oferi servicii de calitate, pe care orice oaspeteroman sau strain ar dori sa le primeasca in calatoriile din Romania. Turismul ramane o sansa. Poate singura care sa poata asigura o crestere economica sustenabila.

Paul Marasoiu – Consultant Senior în Industria Ospitalității