România se află pe locul al șaptelea în clasamentul european privind restricțiile în domeniul tutunului, înaintea unor țări ca Danemarca, Grecia, Elveția sau Lituania (țara Comisarului European pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis), potrivit raportului independent „Scala politicilor de control al consumului de tutun”. Cele mai puține restricții se înregistrează în Austria, Germania și Luxemburg, iar cele mai multe în state în care s-a dezvoltat deja piața produselor cu potențial de risc redus ca alternativă la fumat: Marea Britanie și Franța (țigarete electronice) și Norvegia, Suedia și Finlanda (produse cu nicotină pentru uz oral).

România este totodată și cea mai restrictivă țară în domeniul politicilor de control al tutunului din Europa Centrală și de Est, depășind cu mult Cehia (locul 31), Bulgaria (locul 20), Polonia (locul 15) sau Ungaria (locul 9). Raportul citat analizează legislația din 35 de țări europene, ținând cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Principalii indicatori în stabilirea clasamentului au fost: interzicerea fumatului în spații publice închise; gradul de respectare a legislației anti-fumat; interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a produselor din tutun; imagini și avertizări pe ambalajele produselor din tutun; bugetul pentru politici ale controlului produselor din tutun; prețul produselor din tutun; opțiunile de tratament în vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun. De asemena, România este printre  puținele state europene în care fumatul în spații publice închise este complet interzis, conform European Network for Smoking Prevention (ENSP).

„Industria legală a tutunului din România se află în momentul de față sub tirul contrabandiștilor și al activiștilor antitutun. Accizele au înregistrat o majorare record la finalul anului trecut, contrabanda crește abrupt, iar producătorii fac eforturi mari pentru a implementa, la 20 mai 2019, un sistem complex de trasabilitate, care va monitoriza țigaretele din interiorul UE, deși 90% din contrabandă provine din afara Uniunii. În condițiile în care suntem deja în topul statelor europene cu cele mai restrictive reglementări în domeniu, activiștii organizează în această săptămână o serie de evenimente anti-tutun, dintre care unul sub patronajul Președintelui României. Menționăm că țara noastră a implementat cerințele europene în domeniu și că UE nu a agreat impunerea unor reglementări disproporționate și nejustificate precum introducerea pachetelor generice sau interzicerea expunerii la punctul de vânzare – amendamentele în acest sens fiind respinse cu majoritate covârșitoare de Parlamentul European, în cadrul procesului de adoptare a Directivei Tutunului. În loc să forțeze introducerea unor restricții suplimentare asupra unei industrii legale deja suprareglementate, autoritățile ar putea să urmeze exemplul altor țări, care pe de-o parte recunosc potențialul de risc redus al noilor produse din tutun, iar pe de altă parte alocă resursele necesare combaterii contrabandei și efectelor ei devastatoare asupra bugetului, producătorilor și consumatorilor”, au declarat reprezentanții  industriei tutunului.

Marea Britanie, care ocupă primul loc în privința politicilor de control al tutunului, permite utilizarea țigaretelor electronice în spații publice închise, iar Public Health England (Departamentul de Sănătate Publică al Marii Britanii) încurajează persoanele care doresc să renunțe la fumat să le folosească pentru mai multe șanse de reușită. Datele din țările în care țigaretele electronice sunt populare arată că incidența fumatului a continuat să scadă, dovadă că utilizarea lor nu renormalizează și nu încurajează fumatul. Un raport privind utilizarea acestora, realizat de cercetătorii de la King’s College London (la solicitarea Public Health England), arată că vapatul în mod regulat rămâne la un nivel scăzut în rândul tinerilor, iar de-a lungul ultimilor ani, folosirea regulată a țigaretelor electronice s-a plafonat în rândul adulților și rămâne limitată la fumători și foști fumători, adulții alegând să vapeze mai ales pentru a renunța la fumat.

Departamentul de sănătate publică al Marii Britanii (Public Health England), Comitetul pentru toxicitatea produselor chimice în produse alimentare al Regatului Unit al Marii Britanii, Comitetul științific consultativ al FDA pentru tutun al SUA și Institutul federal german pentru risc (Bfr) consideră că este probabil ca produsele care încălzesc tutunul să expună utilizatorii la niveluri mai reduse de substanțe dăunătoare sau potențial dăunătoare comparativ cu cele din fumul de țigară. În România, piața produselor cu potențial de risc redus crește constant, dar lent, în mare măsură din cauza opiniilor radicale și partizane prezente în spațiul public românesc care ignoră rezultatele cercetărilor, creând astfel confuzie.

LOC FRUNTAȘ ȘI LA CONTRABANDĂ

În plus, România are cele mai scumpe țigări din Europa, raportat la puterea de cumpărare, depășind chiar țări ca Marea Britanie și Elveția. În condițiile majorării de anul trecut a accizei la tutun cu aproape 10 euro pe mia/țigarete, România se confruntă în continuare cu tendințele de creștere a pieței negre. Potrivit ultimului studiu Novel, din ianuarie 2019, contrabanda se află în creștere abruptă, situându-se la 17,3% din totalul consumului (cu 1,9 p.p. mai mult față de noiembrie 2018). Cele mai afectate zone rămân cele de la frontiera de Nord-Est și Nord-Vest, deoarece în Ucraina și Moldova prețurile sunt de 4-5 ori mai mici, dar se constată o recrudescență a contrabandei cu tutun dinspre Sud, din Macedonia și Bulgaria, cauzată de lipsa controlului la granița internă a UE și de faptul că echipele mobile de control nu sunt funcționale.

***DESPRE INDUSTRIA TUTUNULUI ÎN ROMÂNIA

• Industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României, după industria petrolieră.
• Industria tutunului contribuie anual la bugetul statului cu peste 3 miliarde de euro, din accize, TVA, impozite și alte contribuții.
• Din prețul unui pachet de țigarete, între 75 – 80% reprezintă taxe la bugetul de stat.
• Dintr-un pachet de 20 de țigarete, 12 reprezintă acciza, 4 TVA, iar 4 revin producătorului (incluzând costul materiei prime, salariile, marja de retail, transportul etc.).
• Companiile producătoare de tutun creează direct aproape 5.000 de locuri de muncă și alte 50.000 de locuri de muncă în mod indirect prin intermediul lanțului de aprovizionare și distribuție.
• Companiile producătoare de tutun sunt printre marii exportatori ai României, circa două treimi din producția locală fiind destinată altor piețe. Conform INS, în 2018 exporturile de tutun au fost de aproape 700 mil. euro, semnificativ mai mult decât importurile, contribuind la îmbunătățirea balanței comerciale cu peste 300 mil. euro.
• Romania este cel de al treilea mare producator de produse din tutun din UE, după Germania și Polonia.

Piața neagră a țigaretelor a scăzut ușor în luna mai, la 15,1%, cu 0,1 p.p. mai puțin decât în martie 2017. Pentru a treia oară consecutiv, studiul Novel Research relevă tendința de scădere a comerțului ilegal.

„Regiunea nord-est rămâne și în luna mai cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o pondere de 37,3%, deși s-a înregistrat o scădere semnificativă de 5,7 p.p. față de martie 2017. Regiunile vest și sud-vest continuă să aibă cote ridicate ale comerțului ilicit (18,2%, respectiv 20,8%). În luna mai, cea mai substanțială creștere a pieței ilicite se înregistrează în partea de nord-vest a țării (plus 5,6 p.p. comparativ cu martie, până la 18,7%). Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” deține în continuare cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Moldova (22,4%, în scădere cu 2,1 p.p. comparativ cu martie 2017) și Ucraina (15,7%, relativ constant). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,6%, în creștere cu 0,5 p.p. față de luna martie a.c.”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

„De la începutul anului, autoritățile au oprit 67 milioane de țigări de contrabandă să ajungă pe piață, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro. Raportat la dimensiunea pieței negre din 2016, asta înseamnă circa 3% din consumul de contrabandă pentru primele 6 luni ale anului. Din păcate, în ciuda eforturilor semnificative ale autorităților, contrabandiștii reușesc să găsească metode prin care să-și aducă produsele pe piață, fără să plătească vreo taxă și fără să țină cont de cine sunt cumpărătorii lor”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

„Notăm cea mai importantă scădere a comerțului ilegal cu țigarete în nord-estul țării, acolo unde s-a desfășurat, în parteneriat cu Poliția și Poliția de Frontieră, campania inițiată de JTI: „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”.  Aceasta scădere este compensată, însă, de o creștere în procent aproape similar în zona nord- vest. Pentru ca piața neagră să scadă semnificativ, la nivel național, este nevoie în continuare de o colaborare strânsă între instituțiile statului și mediul de afaceri. Așa cum am menționat în mai multe rânduri, în condițiile în care echipele mobile nu sunt suficiente, iar scannerele din punctele vamale sunt nefuncționale din cauza nealocării de fonduri pentru mentenanță, situație semnalată recent și de ANAF, câinii special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale rămân cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Echipele canine sunt foarte eficiente și au un rol important în prevenirea comerțului ilicit. JTI a donat Vămii romane, începând din 2010, circa 40 de câini, asigurând totodată suport logistic pentru trainingul echipelor canine. Salutăm recentul acord al ANAF pentru continuarea programului de înnoire și formare a acestor echipe, JTI fiind gata să sprijine înlocuirea celor 12 câini care se vor pensiona anul acesta. De asemenea, ne bucurăm să putem contribui la combaterea fenomenului pe ambele maluri ale Prutului, JTI urmând să doneze autorității vamale din Moldova, alături de o serie de echipamente specifice, și patru câini pentru combaterea contrabandei. Vom pune și pe viitor la dispoziția autorităților experiența și resursele noastre, așa cum am făcut-o din anul 2005 încoace, când am semnat primul Protocol de colaborare cu ANAF, în scopul combaterii pieței negre”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Lupta împotriva comerțului ilicit este una dintre prioritățile Philip Morris International, un exemplu în acest sens fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o inițiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei și infracțiunilor asociate acesteia, cu un buget alocat de 100 milioane USD. Un număr de 170 de organizații, incluzând agenții guvernamentale, universități și instituții de cercetare, organizații non-guvernamentale și entități private au înscris peste 200 de proiecte pentru cele trei categorii acoperite de acest program: cercetare, educație și conștientizare a impactului comerțului ilicit. Înscrierile au venit din 42 de țări, inclusiv România. Dar aceste proiecte nu pot suplini rolul autorităților în stoparea și prevenirea acestui fenomen, și, pentru ca aceste acțiuni să aibă consistență, reiterăm necesitatea implementării „Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu țigarete 2017-2020”, inițiată deja de către Direcția Generală a Vămilor, precum și asumarea acesteia de către toți factorii implicați”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

„Zecile de acțiuni ale autorităților de aplicare a legii continuă să dea rezultate vizibile. Chiar dacă vorbim despre o scădere ușoară, este îmbucurător că trendul de reducere a comerțului ilegal se păstrează. Este nevoie însă în continuare de o comunicare bună între mediul de afaceri și autoritățile statului, în vederea unei informări cât mai exacte asupra caracteristicilor unei piețe care plătește anual peste trei miliarde de euro la buget, pentru a preveni situații ca cea generată de întârzierea transpunerii Directivei tutunului. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le-au mai putut vinde din data de 20 mai, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Pentru produsele în curs de retragere, care urmează să fie distruse, producătorii vor solicita returnarea accizelor plătite la buget. Nu se pot recupera însă costurile de producție, taxa de viciu, contribuția pentru sport, prețul timbrelor, costurile de retragere, depozitare, transport și distrugere etc. Ceea ce înseamnă pierderi și pentru producători, și pentru stat. Pe de alta parte, este îmbucurătoare receptivitatea Ministerului Finanțelor la semnalele industriei, concretizată în modificarea poziției Executivului față de OUG 54/2010, a cărei abrogare ar fi dus la reinstituirea regimului nereglementat al magazinelor Duty Free și la creșterea contrabandei”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.

Conform unui comunicat de presă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Direcţia Generală a Vămilor, a declanşat „Operaţiunea Scut III” pentru combaterea traficului ilicit la frontierele U.E. „În perioada 20 mai 2017 – 20 iunie 2017 au fost intensificate controalele la frontieră, controalele în trafic, pieţe, târguri şi oboare, în vederea eliminării ţigaretelor provenite din trafic ilicit. În urma acestor controale, echipele mobile şi echipele canine din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor împreuna cu inspectorii vamali din cadrul direcţiilor regionale vamale Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi, Timişoara, au întocmit 148 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor aplicând amenzi în valoare totală de 806.300 lei și trei sesizări penale. Au confiscat 1.545.451 bucăți țigarete, 512 litri alcool, nouă autoturisme și alte bunuri în valoare de 239.108 lei”.

Producătorii de țigarete consideră că, pentru reducerea contrabandei în continuare, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, ceea ce înseamnă echivalentul bugetului destinat Apărării.

Întârzierea transpunerii Directivei tutunului generează pierderi pentru comercianți, producători și buget, se arată într-un comunicat de presă al companiei JTI remis, vineri, Club Economic.

Începând cu 20 mai 2017, produsele din tutun de pe piețele din Uniunea Europeană trebuie să fie conforme cu noua Directivă a tutunului, transpusă în România prin legea 201/ 2016.

„Directiva tutunului este un act legislativ complicat, împovărător și ultra-restrictiv. Este un atac împotriva unui domeniu legal de afaceri și împotriva libertății de alegere a consumatorilor. Directiva nu își va îndeplini obiectivele de sănătate publică, dar va avea consecințe uriașe pentru un întreg lanț economic, de la producători și comercianți, până la bugetele de stat”, a declarat Ben Townsend, JTI EU Affairs Vice-President.

Directiva tutunului prevedea pentru transpunerea în legislațiile naționale data de 20 mai 2016, dată care în România a fost cu mult depășită, noua lege intrând în vigoare abia în decembrie 2016. Prin urmare, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea legislație s-a scurtat la doar șase luni.

„Vorbim despre milioane de pachete care devin neconforme prin efectul unei legi întârziate și nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Am fabricat și am pus pe piață produse pentru care am plătit accize și taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal. Ministerul Finanțelor a încasat accizele și TVA-ul corespunzătoare, Ministerul Sănătății a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului și Sporturilor contribuția pentru sport, Imprimeria Națională banii pe timbre. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le vor mai putea vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Teoretic, dacă produsele sunt retrase și distruse, accizele plătite ar trebui recuperate de la buget. Însă doar accizele și doar dacă și când se aprobă returnarea lor. Nu se pot recupera însă costurile de producție, taxa de viciu, contribuția pentru sport, prețul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotația și managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport și distrugere, salariile oamenilor implicați în acest proiect mamut inutil. Așadar, pierd și plătesc producătorii, comercianții, statul, nu experții și activiștii care au întârziat transpunerea”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Legea 201/2016 nu instituie o procedură sau obligație de retragere a produselor neconforme pentru producători. Odată retrase, pachetele vor trebui distruse pe cheltuiala producătorilor (potrivit procedurii pentru produse neconforme și produse de contrabandă prevăzută în Codul Fiscal), dar nu înainte de a fi inspectate de autoritățile fiscale și de constituirea comisiei de distrugere, în prezența autorităților de aplicare a legii.

În studiul preliminar realizat de Comisia Europeană se arată că noile reglementări vor avea drept consecință scăderea cu 2% a consumului de produse din tutun în cinci ani. Procentul se înscrie în tendința de scădere a consumului de țigarete la nivel global, indiferent de reglementările extreme de pe piața tutunului. Printre cele mai importante prevederi ale legii 201/2016, care transpune Directiva europeană, se numără avertismente de sănătate mărite la 65% din suprafața pachetului, situate în partea de sus, pe față și pe spate. Țigaretele cu arome caracteristice sunt interzise, iar cele cu mentol sunt permise până în 2020. De asemenea, până în 2019 va trebui implementat un sistem informatic sofisticat de urmărire a țigaretelor, care va fi însă aplicabil doar produselor de pe teritoriul UE. Dat fiind că cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii (Ucraina, Moldova, Serbia, China, Macedonia etc), eficiența sistemului e mai mult decât îndoielnică.

Piața neagră a țigaretelor a scăzut în martie la 15,2%, cu 1 punct procentual mai puțin față de nivelul de 16,2% din ianuarie 2017, pe fondul intensificării activităților de control din vămi, se arată în studiul publicat miercuri de compania de cercetare Novel Research.

„Regiunea nord-est rămâne și în martie 2017 cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu 42,9%, procentul fiind în creștere cu 5,3 p.p. față de ianuarie 2017. Regiunile vest și sud-vest continuă să înregistreze în martie 2017, un nivel ridicat al comerțului ilicit (18,5%, respectiv 20,9%), cu toate că cifrele sunt în scădere față de ianuarie. Cea mai substanțială scădere a pieței ilicite se înregistrează în partea de sud-est a țării. Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” continuă să dețină și în martie cea mai mare pondere (56,3%), urmată de produsele provenite din Moldova (24,5%, în creștere cu 5,4 p.p. comparativ cu ianuarie 2017) și Ucraina (15,8%, în scădere cu 1,4 p.p.). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,1%, în scădere cu 1 p.p. față de începutul anului 2017”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

„Acest rezultat e contribuția Autorității Vamale la îndeplinirea celor 14 măsuri cerute de Premier. Operațiunile Scut 1 si 2, inițiate de Vamă în februarie și încheiate la 1 aprilie, au avut efecte pozitive. Așa cum am menționat recent în cadrul Conferinței Internaționale pentru Combaterea Traficului Ilicit cu Țigarete, pe lângă rezultatele concrete, cum a fost captura uriașă din portul Constanța, de 14 milioane de țigarete, astfel de acțiuni au și rolul de prevenție și de descurajare a grupărilor infracționale. De asemenea, un rol important în continuarea scăderii contrabandei îl au reînființarea echipelor mobile în ianuarie 2017, reoperaționalizarea echipelor canine și înființarea Biroului Monitorizare Comerț Electronic. Un exemplu al cooperării transfrontaliere cu țările riverane României este ultima întâlnire trilaterală de la Piatra Neamț, dintre autoritățile vamale ale României și Republicii Moldova, aceasta dovedind încă o dată că autoritatea vamală din România poate deveni un pilon de stabilitate în cooperarea vamală în regiune”, a declarat Dorel Fronea, vicepreședinte ANAF și coordonator al activității structurilor vamale

„Guvernul poate câștiga lupta cu contrabandiștii. Cea mai bună dovadă este scăderea cu circa 17% a pieței negre în ultimele patru luni. Voința politică, acțiunea hotărâtă a autorităților și eforturile industriei au redus nivelul traficului ilicit de la 18%, cât era la finalul lui 2016, la 15%, cât este în prezent. Ce se va întâmpla mai departe, dacă ne vom îndrepta spre media europeană de 10% sau spre nivelul istoric de 36%, din 2010, depinde doar de măsura în care Guvernul României își va păstra reflectoarele pe rețelele extrem de bine organizate de traficanți care forțează în fiecare zi granițele României. Suntem însă optimiști: harta în timp real a capturilor de țigări din România, de pe www.stopcontrabanda.ro, evidențiază în fiecare zi noi reușite ale autorităților”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

„Această scădere salutară ar putea fi temporară și urmată de o creștere abruptă, fără precedent, a pieței negre. În condițiile în care cele cincisprezece scanere ale Vămii nu funcționează din diverse motive, iar echipele mobile, reînființate de curând, nu sunt suficiente, câinii special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale rămân în continuare cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Investiția în formarea echipelor canine este cu mult depășită de valoarea capturilor. Câinii nu pot fi corupți, iar prezența lor în punctele vamale are impact și contribuie la prevenție. JTI a donat, începând din 2010, circa 40 de câini și mașini special echipate, precum și hrana și necesarul pentru antrenament. Primii 12 câini ar urma să se pensioneze anul acesta. Din păcate, proiectul înlocuirii lor e blocat, undeva la ANAF, iar cățeii selectați pentru program îmbătrânesc. În acest context, nu e clar nici ce se va întâmpla cu derularea acordurilor de formare, de către Vama română, a echipelor canine pentru Serbia și Moldova. În plus față de aceste aspecte operaționale, ne îngrijorează foarte mult o inițiativă care ar putea duce rapid piața neagră la nivelul record din 2010, de peste 36%, când contrabanda devenise cel mai important jucător pe piața țigaretelor. Potrivit punctului de vedere trimis la Camera Deputaților, care este for decizional, Guvernul susține respingerea OUG nr. 54/2010, aflată in vigoare. Respingerea ar însemna revenirea la regimul nereglementat al magazinelor Duty-Free, de dinainte de 2010, situație care ar pune în pericol securitatea națională și siguranța veniturilor bugetare. Așa cum e specificat și în expunerea de motive a ordonanței, aproximativ 40% din comerțul ilegal cu țigarete se derula la momentul adoptării acesteia prin Duty Free”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria, care a amintit în context și de campania „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”, derulata în parteneriat cu Poliția Română și Poliția de Frontieră.

„Cu toate că raportul Novel a notat două scăderi consecutive ale indicelui comerțului ilegal cu țigarete, trebuie să conștientizăm că suntem încă departe de media europeană de 10% și că autoritățile trebuie să fie consecvente în măsurile luate pentru a diminua acest fenomen. Considerăm că acest obiectiv poate fi atins printr-o abordare unitară și o colaborare continuă între autoritățile cu abilități de control, contribuind astfel la reducerea acestui indicator. Lupta împotriva comerțului ilicit este una dintre prioritățile Philip Morris International, un exemplu fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o inițiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei și infracțiunilor asociate acesteia, cu un buget anual de 100 milioane USD”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

„Eforturile autorităților de aplicare a legii au fost foarte vizibile la acest început de an. Milioane de țigarete ilegale capturate, zeci de percheziții, grupări infracționale destructurate, operațiuni complexe, întâlniri la nivel înalt cu instituții similare din regiune – toate acestea au presupus resurse suplimentare alocate. La fiecare creștere a contrabandei, pierderilor la buget li se adaugă și resurse cheltuite de Poliție, Vamă, Poliția de Frontieră. Pentru ca aceste reduceri ale pieței negre să se înscrie într-un trend pe termen lung, este absolută nevoie de o Strategie de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, la nivel național, care să implice toți factorii cu putere de decizie în domeniu. Aceasta pentru că, așa cum am mai menționat, pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România – 75-80% din preț reprezintă acciza, TVA, taxe și alte contribuții plătite la stat”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

Poliția lansează o nouă campanie publică pentru combaterea contrabandei de țigări, încercând să conștientizeze populația cu privire la consecințele comerțului ilegal.

Nord-estul României continuă să fie cea mai afectată regiune de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie 2017, a fost pe primul loc, cu o cotă a pieței negre de 37,6%, din totalul național. Procentaje semnificative ale contrabandei cu țigări au fost înregistrate și în regiunile nord-vest, vest și sud-vest care dețin fiecare, respectiv cote de 14,7%, 24,3% și 24,6%, conform ultimului studiu realizat de compania de cercetare Novel Research.

„În primele două luni ale anului 2017, polițiștii au desfășurat peste 700 de acțiuni pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu ţigarete şi produse din tutun, activități în urma cărora au fost constatate 637 de infracțiuni. De asemenea, pe parcursul activităților au fost ridicate în vederea confiscării 3.947.708 de ţigarete, 844 de ţigarete foi şi 1.446 kg de tutun. Totodată, odată cu finalizarea cercetărilor și sesizarea instanței de judecată, au fost indisponibilizate 8.118.080 de țigarete”, se arată într-un mesaj al Inspectoratului General al Poliției Române, transmis participanților la evenimentul de lansare a campaniei.

„Lansăm o nouă campanie anticontrabandă, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la ceea ce înseamnă de fapt a vinde și a cumpăra produse ilegale. Mulți nu știu că traficul ilegal constituie infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la doi la șapte ani. Un alt obiectiv este educarea consumatorilor și, tocmai de aceea continuăm ideea campaniei derulate în 2016”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general Euromonitor Business Consulting Services.

Recent au fost confiscate 14 milioane de țigarete în Portul Constanța. Autoritățile din România vor intensifica în perioada următoare eforturile pentru combaterea traficului ilicit cu țigarete cu ajutorul echipelor canine și al echipelor mobile și prin reluarea activităților de scanare.

„Având în vedere prejudiciile aduse bugetului de stat, polițiștii de frontieră vor continua să întreprindă, atât independent, cât și împreună cu celelalte instituții abilitate, măsuri ferme în zona de competență, în vederea depistării și sancționării persoanelor implicate în traficul ilegal cu bunuri de larg consum (inclusiv țigarete), precum și reținerii în vederea confiscării mărfurilor traficate”, a declarat comisar șef de poliție dr. Constantin Cîrcu – adjunct al șefului Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.

Campania „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani” va fi difuzată în parteneriat cu TVR, în special pe posturile regionale și va avea o importantă componentă de afișaj stradal în județele Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Maramureș, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt și București. De asemenea, campania va fi vizibilă și în punctele de trecere a frontierei prin materiale informative.

„Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani!” este cea de-a șasea campanie regională organizată de Euromonitor Business Consulting Services în parteneriat cu autoritățile statului. Campaniile precedente au determinat scăderi semnificative ale comerțului ilegal cu țigarete în regiunile și în perioadele în care s-au derulat.

Mai multe informații și materiale de comunicare sunt disponibile pe site-ul www.faracontrabanda.ro.

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut în luna ianuarie a acestui an cu 6,4%, comparativ cu perioada similară din 2016, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS).

„Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna ianuarie 2016, a înregistrat o creștere cu 6,4% ca urmare a creșterilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+15,5%), vânzările de produse nealimentare (+5,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+2,6%)”, se arată în comunicat.

De asemenea, în serie ajustată volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (exceptând comerțul cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere cu 6,2%, ca urmare a creșterilor  vânzărilor de produse nealimentare, produse alimentare, băuturi și tutun (în creștere cu 3%).

Comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, luna ianuarie 2017 a consemnat pe ansamblu o scădere cu 25%, ca urmare a reducerii vânzărilor de produse nealimentare (-32,8%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-21,4%) și al carburanților (-12,4%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă a crescut totuși cu 0,2%, ca urmare a creșterii vânzărilor de carburanți (+8,8%) și produselor alimentare, băuturi și tutun (+2,0%), potrivit sursei citate.

Piața neagră a țigaretelor a înregistrat în 2016 un nivel mediu de 16,8%, în creștere față de media anuală din 2015 (care a fost 16%), conform datelor companiei de cercetare Novel Research. Procentul din 2016 reprezintă cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent.

„Regiunea nord-est a fost cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete pe tot parcursul anului 2016, situându-se la 41,9%, în creștere cu 4,5% față de 2015. Regiunile sud-vest, vest și nord-vest dețin, de asemenea, cote importante: 24,4%, 23,8%, respectiv 21,1%, cifrele fiind în ușoară creștere în 2016 comparativ cu anul precedent. Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” a continuat să dețină și în 2016 cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Ucraina (20%, în creștere cu 5,4 p.p. comparativ cu 2015) și Moldova (14,9%, în scădere cu 5,7 p.p. față de anul precedent). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 2%, nivel relativ constant față de 2015. Și în 2016, comerțul ilicit se încadrează în trendul ascendent înregistrat în ultimii trei ani, cu o creștere absolută de 3,5 p.p. față de 2012”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

Dorel Fronea, vicepreședinte ANAF și coordonator al activității structurilor vamale a declarat: „Comerțul ilegal cu țigarete nu înseamnă doar pierderi semnificative la bugetul de stat, dar și impulsionarea fenomenului de crimă organizată, cu implicații serioase asupra securității statului și a intereselor naționale. Acest record înregistrat în 2016 de piața neagră demonstrează încă o dată că este absolut necesară reorganizarea structurilor vamale, în vederea creșterii eficienței activității pe care o desfășurăm, precum și o abordare concertată a combaterii comerțului ilegal. În august 2016, am demarat reoperaționalizarea structurilor vamale și am relansat și eficientizat echipele canine, iar în ianuarie 2017 am reînființat echipele mobile. Totodată, Strategia Națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, inițiată de Vamă, a fost finalizată și urmează să fie lansată public. Obiectivul nostru este de a atinge un nivel al contrabandei cât mai apropiat de media de 10% din Uniunea Europeană. De precizat că în iulie 2013, ultima lună în care m-am aflat anterior la conducerea Autorității Naționale a Vămilor, contrabanda era de 11,8%. Sunt ferm convins că prin măsurile incluse în Strategia anticontrabandă, care presupun un proces de reorganizare profundă, resurse umane înalt calificate, dotarea cu echipamente la cele mai înalte standarde, creșterea gradului de cooperare pe plan intern cu celelalte autorități de aplicare a legii, cu mediul de afaceri, dar și pe plan extern, cu instituțiile similare și cele interstatale, vom putea reduce contrabanda”.

„În 2016, statul a pierdut circa 672 milioane de euro, bani care în loc să meargă către prioritățile guvernamentale au ajuns în buzunarele contrabandiștilor. Deși creșterea pieței negre a fost limitată de eforturile comune ale industriei și Autorității Vamale, devine clar că 2017 va fi un an de test pentru statul român. Statul va trebui să implice toate autoritățile de control pentru a lupta cu tendința de creștere a pieței negre din ultima jumătate de an. Și asta pentru că după 20 mai, când legea de transpunere a Directivei Europene a Tutunului își va produce toate efectele, traficanții vor putea aduce din țările vecine țigări nu doar la jumătate din prețul la care sunt vândute în România, ci și neconforme cu standardele europene. Tocmai de aceea, este necesară o implementare cât mai rapidă a Strategiei Naționale de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun, cu participarea activă a tuturor factorilor cu atribuții  în domeniu.”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

„Recordul înregistrat de comerțul ilicit cu țigarete în 2016 reflectă situația extrem de dificilă în care s-a aflat piața legală a țigaretelor, situație generată de incertitudinea legislativă în care ne-am desfășurat activitatea, în absența unui dialog transparent și constructiv al autorităților de reglementare cu reprezentanții celui de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat. Într-un mediu ostil, dominat de teme false și acuzații nefondate lansate de activiștii antitutun, Comitetul inter-ministerial pentru coordonarea politicilor în domeniul tutunului a fost, practic, anihilat. Astfel, deși trebuia să avem o lege care să transpună Directiva privind fabricarea și comercializarea țigaretelor până la 20 mai, guvernul a tergiversat aprobarea proiectului, care a devenit lege și a intrat în vigoare pe repede înainte abia la sfârșitul anului, acordând doar o lună pentru conformarea producției, în absența Normelor de aplicare. Cadrul legislativ nu e complet, dat fiind că, pe lângă Normele de aplicare a legii 201/ 2016 urmează să fie adoptat un număr record de acte secundare sub forma unor Ordine de ministru. Așa cum am arătat, incertitudinea permanentă și reglementările disproporționate nu duc la atingerea obiectivelor de sănătate publică, ci au ca efect direct creșterea contrabandei”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„După ce în luna septembrie a fost înregistrată o creștere abruptă a pieței negre în toate regiunile țării, media anuală calculată de Novel vine ca o concluzie îngrijorătoare a evoluției fluctuante a comerțului ilegal din 2016. Faptul că regiunea nord-est continuă să fie și în acest an cea mai afectată de comerțul ilegal ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toate instituțiile statului. În plus, așa cum se întâmplă de fiecare dată în sezonul rece, țigaretele traficate ilegal în această perioadă se regăsesc pe piață abia în primăvară, așadar este de așteptat ca în lunile următoare nivelul contrabandei să crească. Ca urmare, este cu atât mai mult necesară o abordare echilibrată a cadrului de reglementare în care ne desfășurăm activitatea și aplicarea cât mai curând a Strategiei Naționale de combatere a comerțului ilegal, inițiată de Autoritatea Vamală”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania. 

„Și în 2016, autoritățile au folosit toate resursele pe care le-au avut la dispoziție în scopul combaterii comerțului ilicit cu țigarete. Au fost făcute sute de percheziții, s-au destructurat zeci de rețele de crimă organizată, au fost descoperite fabrici ilegale și magazine aprovizionate de contrabandiști. Doar în luna noiembrie a anului trecut, DIICOT și Poliția de Frontieră au confiscat în Botoșani un tir cu 670.000 pachete țigarete ilegale. Toate aceste eforturi nu au reușit să contrabalanseze un cadru de reglementare instabil, care s-a reflectat pe parcursul anului și în bilanțul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care a arătat fluctuații semnificative ale încasărilor din accize. Ca urmare, este necesar ca acțiunile autorităților de aplicare a legii să fie susținute de toți factorii cu putere de decizie într-un domeniu care aduce la buget circa 3 miliarde de euro anual”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania. 

Totodată, pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care producătorii de țigarete, împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

Piața neagră a țigaretelor a crescut în septembrie la 18,3%, de la 14,9% în iulie, potrivit ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research. Este cea mai mare creștere a comerțului ilegal cu țigarete din ultimii doi ani și se situează peste media ultimilor cinci ani (aproximativ 15%).

„Regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o creștere semnificativă în septembrie față de iulie, de 7,2 p.p., până la 42,5%. Cea mai importantă majorare a pieței negre se înregistrează în regiunea de sud-est, și anume 8,3 p.p., până la 18,5%. Regiunile nord- vest, vest și sud-vest continuă să dețină, de asemenea, cote importante (24,5%, 24,3% respectiv 24,1%). Din punct de vedere al provenienței, ponderea „cheap whites” continuă să crească, situându-se în iulie la peste 60% din totalul pieței negre. Produsele provenite din Ucraina se află în creștere (plus 3,1 p.p.), iar cele din Moldova în scădere (-3,3 p.p.), în timp ce Serbia se menține la nivel relativ constant”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

Reprezentanții producătorilor de țigarete și ai Vămii Române explică, după întâlnirea care a avut loc la sfârșitul săptămânii la sediul acestei instituții, de ce a crescut piața neagră și care sunt soluțiile întrevăzute pentru scăderea comerțului ilegal.

Dorel Fronea, vicepreședintele ANAF și coordonatorul Direcției Generale a Vămilor din România a declarat: „Această majorare nedorită a pieței negre  impune întărirea imediată a măsurilor operaționale, dar și relansarea unei abordări strategice coordonate. Din păcate, acesta este rezultatul la care s-a ajuns ca urmare a desființării Autorității Naționale a Vămilor, în august 2013. Este cunoscut că, în ultima lună de funcționare a ANV, iulie 2013, nivelul traficului ilicit cu țigarete era de 11,8%. Atunci aveam 15 scannere funcționale și aproximativ 100 de echipe mobile la nivel național, care au fost desființate. Actualmente, scannerele nu funcționează la capacitate normală, nu mai avem echipe mobile, iar numărul lucrătorilor vamali din vămile de frontieră este insuficient. Astăzi suntem în măsură să anunțăm că Strategia Națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, inițiată de autoritatea vamală, se află în stadiul final al procesului de avizare interinstituțională și va fi lansată public spre consultare în cel mai scurt timp. De asemenea, sperăm ca procesul de reorganizare demarat în august 2016 și reoperaționalizarea structurilor vamale, prin reînființarea echipelor mobile și eficientizarea echipelor canine, să confere Vămii române forța instituțională și resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivului de transformare în  pilon principal al cooperării vamale în regiune. În acest sens, am luat măsuri de întărire a cooperării transfrontaliere, ca urmare a întâlnirilor cu conducătorii administrațiilor vamale din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Germania, dar și cu conducerile OLAF și EUBAM. Așa cum am menționat, în anul 2013, când am condus această instituție, contrabanda cu țigarete scăzuse la circa 11,8%. Sunt convins că putem atinge din nou această țintă, aducând astfel beneficii majore bugetului statului și, implicit, veniturilor bugetare ale Uniunii Europene, pentru că România se află la frontiera estică a UE, având de protejat una dintre cele mai extinse granițe externe ale comunității europene”.

„Creșterea de peste trei puncte procentuale a contrabandei, de la 14,9% la 18,3% înseamnă o pierdere anualizată suplimentară de 130 de milioane de euro la bugetul de stat, în condițiile în care statul pierdea oricum 600 de milioane de euro în fiecare an. Iată, așadar, că singurii care beneficiază de pe urma lipsei unui cadru clar și coerent de reglementare pentru al doilea contribuabil la buget sunt contrabandiştii, şi asta în condiţiile în care România are deja cea de-a doua cea mai mare piaţă neagră a ţigaretelor din Europa de est. Incertitudinea legislativă din ultimul an a însemnat pentru producători creșterea costurilor de administrare în privința aprovizionării cu materiale și a managementului stocurilor, cu implicații directe în fluctuația încasărilor din acciză și TVA. Este momentul ca legiuitorii să aibă o abordare lucidă și echilibrată și să ia în considerare că un întreg sector economic depinde de predictibilitatea și claritatea cadrului de reglementare”, a adăugat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

„În timp ce companiile producătoare de țigarete se confruntă cu incertitudini legislative prelungite, piața neagră înflorește în toate regiunile țării, cu excepția Bucureștiului și a zonei adiacente. Creșterea este îngrijorătoare, mai ales în condițiile în care, în această perioadă, au avut loc o serie de acțiuni comune ale autorităților de combatere a traficului ilicit din România, Moldova și Ucraina. Atenția noastră a fost concentrată însă pe Directiva tutunului, care trebuia să fie transpusă într-o lege națională încă din 20 mai 2016. Întârzierea transpunerii pare să fie rezultatul relei credințe a activiștilor antitutun, care demonizează o industrie legală, lansând atacuri la persoană, punând presiune asupra factorilor de decizie și subminând acest sector economic, inclusiv prin inducerea voită a confuziei între fabricația și comercializarea țigaretelor și fumatul în locurile publice. S-ar părea că nu va exista predictibilitate nici după publicarea legii de transpunere  în Monitorul Oficial. Legea nu va putea fi aplicată în absența Normelor, care urmează să apară ulterior. În plus, se forțează deja completări și modificări radicale ulterioare ale legii, prin simple acte administrative- hotărâri de guvern și ordine ministeriale, generându-se astfel o permanentă stare de instabilitate a cadrului de reglementare. Este de așteptat ca, în perioada următoare, contrabanda să continue să crească, din cauza instabilității, fiind amplificată de sezonalitate și influențată de ciclul electoral „, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„În luna septembrie 2016, piața neagră din România se situează la un nivel cu peste 80% mai mare decât cel al mediei europene a comerțului ilegal cu țigarete. Pentru prima dată, în 6 din cele 8 regiuni monitorizate de raportul Novel s-au înregistrat creșteri semnificative ale comerțului ilegal, ceea ce denotă o intensificare a activităților ilicite în majoritatea zonelor de frontieră, dar și o foarte bună dispersie a acestor produse în teritoriu. După cum se știe, rutele folosite pentru contrabanda cu țigarete pot fi utilizate și pentru traficul cu arme sau persoane. Pe lângă riscurile de securitate, contrabanda înseamnă pierderi importante la bugetul statului. În afara unui cadru de reglementare coerent pentru agenții economici care își desfășoară activitatea în acest domeniu, este absolut necesară o Strategie națională integrată de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, care să implice toate autoritățile statului cu atribuții specifice în combaterea acestui fenomen“, a  spus Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

„În ciuda eforturilor depuse de autorități, piața neagră crește. Potrivit relatărilor din presă, de la începutul anului, numai pe granița de est, Poliția de Frontieră a confiscat peste un milion de pachete de țigarete. De asemenea, Vama a anunțat reoperaționalizarea echipelor canine, care sunt acum active în punctele vamale din toată țara. În fiecare zi, sunt anunțate capturi de țigarete ilegale. Dar, s-ar părea că aceste eforturi sunt surmontate de sezonalitate, de efervescența perioadei electorale, precum și de instabilitatea cadrului de reglementare a pieței legale, de natură să impulsioneze creșterea traficului ilicit. De aceea, autoritățile care au competențe în combaterea contrabandei ar trebui să acționeze coordonat și să fie sprijinite de factorii cu putere de decizie în privința cadrului de reglementare” a precizat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.

Pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care producătorii de țigarete, împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile, fără a avea același succes ca ONG-urile antitutun. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. Anul trecut, companiile de tutun au virat la buget aproximativ 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

Producătorii de ţigarete solicită Camerei Deputaților adoptarea de urgență a transpunerii Directivei Tutunului. Potrivit Gildei Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria, acest lucru se poate face prin separarea în două proiecte de lege distincte: unul care să cuprindă prevederile referitoare la producţie şi comercializare şi un altul cu prevederile legate de prevenţia şi consumul de tutun.

„Solicităm Camerei Deputaților adoptarea de urgență a transpunerii Directivei Tutunului. Acest lucru se poate face prin separarea în două proiecte de lege distincte a prevederilor referitoare la producție și comercializare, în strictă conformitate cu reglementările UE, de prevederile legate de prevenția și consumul produselor din tutun (fumatul în locurile publice), care nu fac obiectul Directivei, a spus Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

«Despărțirea apelor» este cu atât mai necesară cu cât al doilea mare contribuabil, care virează la buget peste trei miliarde de euro anual și conduce topul exporturilor produselor agricole, se confruntă cu incertitudini fără precedent și lipsă acută de predictibilitate în planificarea producției, atenția publică fiind concentrată aproape exclusiv, la fel ca și anul trecut, asupra fumatului în locurile publice.

După mai mult de doi ani de la publicarea Directivei privind producția și comercializarea produselor din tutun în Jurnalul Oficial al UE, nu există încă o lege locală de transpunere și nici norme de aplicare, iar România a fost deja notificată de Comisia Europeană pentru punere în întârziere.

În același timp, proiectul de lege de transpunere a Directivei, aflat în dezbaterea Camerei Deputaților, nu prevede o perioadă de tranziție pentru adaptarea producției la regulile viitoare, ceea ce poate duce la blocaje, punând în pericol piața legală și impulsionând contrabanda. Așa cum s-a arătat pe parcursul dezbaterii publice de pe 7 septembrie, găzduită de Parlamentul României, întârzierea adoptării legii de transpunere va face practic imposibilă respectarea termenului de retragere a produselor actuale de pe piață (20 mai 2017), iar accizele și taxele aferente plătite la buget vor trebui returnate.

Considerăm că, prin separarea într-un «Proiect de lege pentru transpunerea Directivei  tutunului 2014/40/UE, privind fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de abrogare a prevederilor corespunzătoare ale Directivei 2001/37/CE», pe de o parte, și un «Proiect de lege pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun», care face obiectul Legii 15/2016, pe de altă parte, putem evita procedura de infringement generată de întârzierea transpunerii, asigurând totodată predictibilitatea cadrului de reglementare, dar și a veniturilor bugetare pentru anul în curs și pentru 2017. Totodată, măsura ar fi de natură să înlăture confuziile care se fac și sunt întreținute între o lege care reglementează producția și comercializarea, cu evident caracter economic și bugetar, și o lege antifumat (cu un pronunțat caracter social)”.

Comerțul ilegal cu țigarete este în ușoară scădere. Potrivit ultimului studiu al companiei de cercetare Novel Research, contrabanda cu țigări a scăzut sub media ultimilor cinci ani.

Contrabanda cu țigări s-a redus în iulie până la 14,9%, comparativ cu 16,9% în mai, arată cele mai recente date ale companiei de cercetare Novel Research. După aproape șase luni, procentul de 14,9% se situează sub media de 16% din 2015, precum și sub cea a ultimilor cinci ani, de aproximativ 15%.

„În iulie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu toate că piața neagră a scăzut cu 15,2 p.p. față de luna mai. Regiunile vest, sud-vest și nord-vest dețin, de asemenea, cote importante (23%, 22,9% respectiv 21,1%). Din punct de vedere al provenienței, ponderea „cheap whites”, se află în creștere (plus 2,5 p.p. față de mai) și continuă să dețină cea mai mare cotă (59,9%) din totalul pieței negre. Produsele provenite din Moldova, Ucraina și Serbia se mențin la nivel relativ constant (15,7%; 16,5% respectiv 1,8%)”, a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research.

„Piața neagră a scăzut cu două procente, ca urmare a actiunilor țintite ale instituțiilor de aplicare a legii și in ciuda faptului că 2016 e un an electoral, iar companiile producătoare de țigarete se afla într-o incertitudine legislativă fără precedent. Nu știm nici acum, după mai mult de doi ani de la publicarea Directivei tutunului în Jurnalul Oficial al UE, cum va arăta legea locală de transpunere și normele ei de aplicare. Pentru a spori confuzia, există două proiecte  aproape identice, unul aflat în dezbaterea Camerei Deputaților și un altul, de OUG, inițiat in paralel de guvern. Niciunul nu prevede o perioada de tranziție pentru modificarea producției și fabricarea potrivit regulilor viitoare, existând astfel un real pericol de disturbare a pieței legale și de stimulare a  contrabandei. Modul în care este înțeleasă reglementarea celor mai taxate produse din România, a fost însă contrabalansat de politica fiscală coerentă din ultimul an. Deși a crescut acciza în ianuarie, pentru a compensa scăderea TVA, nu ne-am mai confruntat cu creșteri de taxe și modificări de structură neașteptate sau cu „inovații” de genul cursului de schimb artificial”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„De obicei, în lunile de vară contrabanda scade, iar în lunile de toamnă și iarnă se înregistrează creșteri. Ca să putem spune că am intrat pe un trend de descreștere ar trebui ca, de două ori la rând, cercetările Novel să consemneze reduceri semnificative ale comerțului ilegal cu țigarete. În plus, suntem și într-un an electoral, iar cadrul legislativ în care ne vom desfășura activitatea nu este deloc clar. În nici unul dintre cele două proiecte de transpunere a Directivei tutunului nu este prevăzută o perioadă de tranziție pentru conformarea producției, ceea ce înseamnă că va trebui să ne adaptăm producția de la o zi la alta.  În timp ce producătorii legali vor fi în pericol de a bloca producția și de a nu putea vinde, consumatorii au la dispoziție opțiunea țigaretelor ilegale. Iată cum incertitudinea creează prejudicii agenților economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, dar și bugetului de stat, care înregistrează fluctuații la încasările din acciza la țigarete și pierderi anualizate de peste 500 de milioane de euro! Nu în ultimul rând, fiecare punct procentual de scădere a contrabandei presupune resurse suplimentare alocate de autoritățile de aplicare a legii. Așa cum se vede din datele Novel pe luna iulie, contrabanda a scăzut considerabil, cu peste 15 p.p. în nord-est, reflectând  eforturile pentru reducerea traficului ilegal.”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & Corporate Affairs, BAT Romania.

„Chiar dacă piața neagră a scăzut cu două procente, încă suntem departe de media europeană a comerțului ilegal cu țigarete, de 10%. În plus, evoluția fluctuantă a contrabandei de la începutul anului și până acum ne determină să fim precauți în a previziona un trend real de scădere. Traficul ilegal și contrafacerea sunt încurajate de lipsa unor soluții de dezvoltare regională pentru anumite zone ale României, unde comerțul ilicit reprezintă singura sursă de venituri pentru o mare parte a populației. Pe lângă o abordare în context economic lărgit a acestui fenomen, reiterăm faptul că este nevoie de o Strategie Națională de Combatere a Comerțului ilegal cu țigarete, care să implice toți factorii cu putere de decizie asupra  industriei, în materie de reglementare, politici fiscale și terminând cu autoritățile de aplicare a legii“, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

„Autoritățile au depus și în ultimele luni eforturi pentru reducerea pieței negre. Au fost făcute confiscări, s-au capturat țigarete ascunse în rezervoare de benzină, în cherestea sau lipite pe corp. Instituțiile statului competente în combaterea contrabandei nu pot însă compensa lipsa de predictibilitate în care ne desfășurăm activitatea în momentul de față, situație care este de natură să determine creșterea comerțului ilegal. Pentru a evita viitoare perturbări majore ale pieței, cea mai bună soluție ar fi ca, în privința transpunerii Directivei tutunului, să se permită adaptarea producției pe parcurs, în paralel, după vechea și după noua lege, astfel încât să fie respectat termenul de piață curată, 20 mai 2017, când vor trebui comercializate doar produse conforme. Ori de câte ori au ocazia, pentru a justifica lipsa de transparență și dialog eficient, reprezentanții Ministerului Sănătății invocă infringementul. Însă România avea deschise, la sfârșitul anului trecut, peste 50 de astfel de proceduri, iar in prezent este întârziată transpunerea în legislația naționala a nu mai puțin de 44 de directive europene ”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.

„Autoritatea Vamală se află într-un amplu proces de reorganizare, cu scopul eficientizarii  și transformarii instituției în principalul pilon de cooperare vamală în regiune. Efectele pozitive ale acestui proces sunt deja vizibile: în doar două luni de când am început să funcționăm într-o nouă structură, contrabanda cu țigarete  a scăzut cu două puncte procentuale. Un element important al transformării organizaționale a Vămii este reînființarea echipelor mobile, cel mai eficient mijloc de combatere a comerțului ilegal, alături de echipamentele de scanare. În momentul de față, finalizăm strategia de reoperaționalizare a echipelor canine, urmând să fie disponibile în punctele vamale din toată țara un număr de circa 40-50. Am convingerea că Autoritatea Vamală va deveni una dintre cele mai importante instituții ale statului, cu beneficii majore pentru veniturile bugetare ale țării și implicit ale Uniunii Europene”, a declarat Dorel Fronea, vicepreședintele ANAF și coordonatorul Autorității Vamale din România.

Pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu țigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.