circula si dupa Brexit pe baza cartii de identitate spre sau dinspre Regatul Unit, in cadrul unei sesiuni de informare cu privire la drepturile cetatenilor romani din Marea Britanie dupa Brexit, desfasurata joi la Consiliul Local Harrow – Londra, potrivit Wall Street.

„Sunt foarte multi care ne intreaba daca mai pot merge acasa de Paste fara pasaport, doar cu buletinul. Da, pot merge. La Sectia Consulara primim zilnic 300-350 de cereri de pasapoarte, ceea ce creeaza o presiune foarte mare pe zona serviciilor consulare pe care le putem presta. Sunt altii care spun: ‘nu mai plecati acasa de Paste pentru ca nu va veti mai putea intoarce’. Toate aceste lucruri se disemineaza in comunitate, creeaza probleme atat Ambasadei, cat si Consulatului. Oamenii trebuie sa inteleaga ca resursele noastre sunt limitate. Va cer rabdare si intelegere cu noi, dupa cum va pot promite ca vom face tot ceea ce este necesar, inclusiv sa mutam Sectia Consulara de la Londra intr-un sediu nou, astfel incat sa raspundem cat mai repede si operativ nevoilor romanilor”, a afirmat ambasadorul Dan Mihalache, citat intr-un comunicat de presa difuzat vineri Ambasada, scrie Agerpres.

Dupa prezentarea sustinuta de reprezentantul Comisiei Europene, cetatenii romani prezenti la eveniment si cei care au urmarit sesiunea online au avut ocazia sa obtina clarificari suplimentare in cadrul sesiunii de intrebari si raspunsuri. Evenimentul a fost transmis live pe Facebook cu sprijinul asociatiei My Romania Community.

Regatul Unit nu va ieşi din Uniunea Europeană (UE) la 29 martie, data stabilită a Brexitului, a anunţat premierul Theresa May, care a declarat că regretă acest lucru, relatează Reuters.

”Această amânare este o sursă de regrete personale”, a declarat miercuri seara, la reşedinţa sa de la Downing Street şefa Guvernului conservator de la Londra.

De asemenea, conducătoarea conservatoare şi-a reiterat opoziţia faţă de organizarea unui nou referendum.Theresa May a cerut miercuri UE să autorizeze Marea Britanie să amâne Brexitul cu trei luni, potrivit News.ro

Liderii europeni, care se reunesc joi şi vineri într-un summit la Bruxelles, urmează să se pronunţe asupra acestei amânări.

Epopeea Brexit intră în linie dreaptă. Miercuri (29 martie), premierul britanic, Theresa May, va notifica oficial Bruxelles-ul că Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană. Potrivit unui anunţ al Downing Street, citat de BBC News online+, aceasta va scrie o scrisoare celor 27 de state membre ale Blocului Comunitar. Teoretic, negocierile ar trebui apoi să înceapă cât mai repede posibil.

Iiniţiativa a fost luată la nouă luni după ce 51,9% dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, notează agenţia de presă Mediafax. Însă până când Marea Britanie nu îşi anunţă oficial ieşirea din Blocul Comunitar, nu pot avea loc discuţii despre termenii de ieşire din UE, iar viitoarele relaţii nu pot avea loc în conformitate cu procedurile prevăzute în Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Un purtător de cuvânt a declarat că ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow, a informat anterior Consiliul European de data când va fi declanşat Articolul 50. „Reprezentantul permanent al Marii Britanii la Bruxelles a informat Uniunea Europeană luni dimineaţa că ţara va activa Articolul 50 pe data de 29 martie”, a declarat un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de Le Figaro. Downing Street a anunţat că după ce va fi declanşat Articolul 50, este de aşteptat ca cele 27 de state membre UE să convină asupra termenilor şi să existe un răspuns iniţial în termen de 48 de ore.

Un purtător de cuvânt a declarat că Guvernul doreşte ca negocierile să înceapă cât mai curând posibil, însă a adăugat că „acesta înţelege în totalitate că este dreptul celor 27 de state membre să aibă timp să convină asupra poziţiei lor”. May a anunţat anul trecut că intenţionează să notifice UE că Marea Britanie doreşte să părăsească Blocul până la finalul lunii martie.

Este oficial! Guvernul britanic trebuie să solicite votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, a decis marţi Curtea Supremă de Justiţie, informează agenţia de presă Mediafax.

Deşi Guvernul May spera că va putea activa Articolul 50 al Tratatului UE, care prevede părăsirea comunităţii europene, fără votului Parlamentului britanic, Curtea Supremă de Justiţie a confirmat marţi decizia luată acum câteva luni de Înalta Curte de Justiţie – Parlamentul britanic trebuie să aprobe procedura de ieşire din UE, dat fiind că referendumul care a decis Brexit nu a avut caracter juridic obligatoriu. Decizia instanţei supreme, anunţată marţi şi care este definitivă, a fost susţinută de opt judecători, în timp ce trei au votat împotrivă, transmite BBC.

Drept consecinţă, premierul Theresa May va putea declanşa procedura de scoatere a Marii Britanii din UE doar cu aprobarea Camerei Comunelor şi a Camerei Lorzilor. Cel mai probabil, Theresa May va încerca acum să găsească un artificiu executiv prin care să evite votul Parlamentului, deşi şansele de succes sunt reduse. „Cu o majoritate de opt la trei, Curtea Supremă de Justiţie decide că Guvernul nu poate activa Articolul 50 al Tratatului UE fără aprobarea Parlamentului”, a transmis lordul Neuberger de Abbotsbury, preşedintele instanţei supreme.

„Secţiunea a II-a a Tratatului apartenenţei la comunitatea europeană, din 1972, prevede că toate reglementările UE devin parte a legislaţiei britanice. Prin urmare, legislaţia UE este sursă independentă a legislaţiei britanice, dacă Parlamentul britanic nu decide altfel. Astfel, când Marea Britanie se va retrage din UE, o sursă a legislaţiei britanice va dispărea. Drept consecinţă, unele drepturi de care se bucură cetăţenii britanici se vor schimba. Prin urmare, Guvernul nu poate activa Articoul 50 fără aprobarea Parlamentului”, a motivat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.

Gina Miller, managerul de investiţii care a sesizat Curtea Supremă în acest caz, a salutat decizia, afirmând: „Brexit a fost subiectul care a declanşat cel mai mare clivaj social; victoria mea nu este de natură politică, ci se referă la procedura ieşirii din UE”. Principalul consilier juridic al Guvernului, Jeremy Wright, a exprimat „dezamăgire”, subliniind că Theresa May intenţionează să se conformeze deciziei. Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (centru-stânga, de opoziţie), a declarat: „Vom respecta rezultatul referendumului şi voinţa poporului britanic; nu vom perturba procesul de activare a Articolului 50, dar probabil vom încerca modificarea unor aspecte”, informează Mediafax.

Royal Bank of Scotland nu a reuşit să treacă testul de stress al Băncii Angliei şi este nevoită să strângă 2,5 miliarde de dolari capital, scrie Wall Street Journal. După rezultatul testului de stress, acţiunile RBS au scăzut cu 4%.

Verificările anuale de ”sănătate” a băncilor au expus slăbiciuni şi la alte două bănci importante din sistem, Barclays şi Standard Chartered, dar niciuna nu a fost obligată să îşi facă planuri pentru schimbare de capital, notează Ziarul Financiar.

Banca Centrală a Angliei a anunţat că la nivel general, sistemul bancar din marea Britanie este într-o formă bună şi încă poate păstra creditarea business-urilor şi gospodăriilor fără probleme pentru cel puţin cinci ani în cazul unui scenariu de agitaţie în piaţă.

Scenariul ipotetic pentru test, emis la sfârşitul lunii martie, nu a acoperit totuşi ipoteza că Marea Britanie ar urma să iasă din UE, dar rezultatele au oferit totuşi o perspectivă asupra modului în care s-ar comporta băncile britanice în cazul unei recesiuni majore.

Testele anuale de stres măsoară „sănătatea” a şapte creditori: RBS, Barclays, Standard Chartered, HSBC Holding, Lloyds Banking Group, Santander şi Nationwide Building Society. Scenariile se schimbă de la an la an şi oferă o perspectivă asupra sectorului bancar din Marea Britanie, precum şi a necesităţilor de capital ale băncilor.

RBS, care în proporţie de 73% este deţinută de guvern de la bailouturile din 2008, va trasa o nouă direcţie strategică la începutul anului viitor, în condiţiile în care se se luptă cu dobânzile scăzute şi cu potenţiale amenzi din partea autorităţilor din SUA pentru vânzarea unor credite ipotecare toxice în timpul crizei financiare.

Banca britanică RBS a fost prezentă şi în România, prin achiziţia unei participaţii la ABN Amro, dar s-a retras de pe piaţă după ce a vândut portofoliul de credite.

Au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, iar acum sunt buni de plată dacă vor să îi mai treacă pragul. Un proiect care prevede introducerea unei taxe de 10 lire sterline (11,5 euro) pentru extracomunitarii care vor vrea să călătorească în Uniunea Europeană ar urma să li se aplice şi cetăţenilor britanici, după Brexit.

Planul prevede introducerea unui sistem de vize asemănător cu cel al Statelor Unite, în cadrul măsurilor de securitate adoptate pe fondul ameninţărilor teroriste, notează agenția de presă Mediafax. Proiectul urmează să fie discutat zilele următoare de miniştrii de Interne ai statelor UE şi a primit deja avizul britanicului Julian King, comisarul UE pentru Securitate.

„Credem că va fi un instrument eficient, deoerece ne va permite să ştim mai mult despre persoanele care intenţionează să vină în Uniunea Europeană, inclusiv în materie de securitate şi imigraţie”, a explicat Julian King.

Propunerile Comisiei Europene prevăd crearea unui sistem de aplicaţii online pentru vize de călătorie în spaţiul UE. Va exista şi o taxă de viză, echivalentul a 10 lire (11,5 euro). În momentul de faţă, cetăţenii britanici pot călători liber în spaţiul Uniunii Europene, dar situaţia s-ar putea schimba după ieşirea Marii Britanii din Blocul comunitar.

Întrebată în septembrie dacă britanicii vor risca să plătească taxe pentru călătoriile în UE, Amber Rudd, ministrul britanic de Interne, declara: „Nu cred că acest lucru este de dorit, dar nu putem exclude posibilitatea (…)”.

Marea Britanie nu a ieşit încă din Uniunea Europeană, însă analiştii fac deja prognoze sumbre cu privire la efectul Brexit. Camera de Comerț Britanică estimează că volumul produsului intern brut în  Regatul Unit va creşte în acest an cu doar 1,8%, comparativ cu 2,2%, cât era prognozat în martie. În timp ce pentru anul viitor, BCC se așteaptă la o creștere economică şi mai mică, de numai 1%, față de prognoza anterioară de 2,3%.

Analistii sunt de părere că incertitudinea din jurul negocierilor cu Uniunea Europeană va slăbi perspectivele de creștere a PIB-ului Regatului Unit, împreună cu cheltuielile de consum în scădere. În general, Camera de Comerț estimează că economia Marii Britanii ar putea să piardă £ 43.8 miliarde. „În timp ce unele companii pretind să păstreze condiţii bune de tranzacţionare, imaginea de ansamblu indică o încetinire accentuată a creșterii economice în viitorul apropiat”, susţine directorul general al Camerei de Comerț, Dr. Adam Marshall.

Tranzacţionarea GBP/USD la începutul acestei săptămâni va fi cel mai probabil dictată de efectul declaraţiilor optimiste ale oficialilor Fed, de la sfârşitul săptămânii trecute.

Eșec al negocierilor între Washington și Moscova la Summit-ul G20 din China! Statele Unite ale Americii și Rusia nu au reusit luni să ajungă la un acord privind conflictul din Siria în cadrul discuțiilor purtate în marja summitului de la Hangzhou, din cauza divergențelor care persistă, a precizat un diplomat american, citat de agenția France Presse. Surse din Ministerul rus de Externe, citate de Interfax, spun însă că nu există motive de îngrijorare. 

Liderii Grupului celor mai puternice 20 de economii din lume s-au reunit în 4 și 5 septembrie în China, pentru a discuta pe tema revigorării economiei mondiale, stimularea comerţului, dar şi despre o serie de chestiuni majore cu impact la nivel global, cum ar fi războiul din Siria, problema imigranților care au luat cu asalt Uniunea Europeană și lupta împotriva terorismului.

În ceea ce privește războiul civil din Siria, în care au pierit 250.000 de oameni, iar 11 milioane au fost nevoiți să-şi părăsească locuințele, Statele Unite şi Rusia au negociat, fără succes, încheierea unui acord durabil de încetare a focului. Noile discuții care s-au purtat luni între secretarul de Stat american John Kerry și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-au încheiat fără să se ajungă la un acord, potrivit diplomatului. Liderul de la Casa Albă, Barack Obama, preciza în prima zi a Summit-ului că „Există divergenţe semnificative cu ruşii, atât în ceea ce priveşte părţile beligerante pe care le susţinem, cât şi referitoare la ceea ce este necesar pentru a restabili pacea în Siria.” În prima zi a Summit-ului, Washingtonul a acuzat Moscova că „a dat inapoi” în privința anumitor puncte din negocieri, făcând imposibil pentru moment un acord de cooperare între cele două mari puteri. Moscova si Washingtonul, care efectuează separat atacuri asupra jihadiștilor în Siria, sunt în dezacord în special în privința a ceea ce ar trebui să se întample cu președintele sirian Bashar al-Assad, în contextul în care regimul de la Damasc continuă să lovească opoziția siriană cu sprijin rus. Surse din Ministerul rus de Externe, citate de Interfax, spun însă că nu există nicio bază pentru afirmatii dramatice după eșecul negocierilor, relatează Reuters.

Între timp, președintele Franței, Francois Hollande, afirmă că statele G20 ar trebui să acţioneze pentru a lichida sursele de finanţare ale terorismului. În ultimii doi ani, în Franţa au avut loc mai multe atacuri teroriste revendicate de reţeaua extremistă Stat Islamic, fapt ce a forţat autorităţile franceze să introducă măsuri sporite de securitate.

Discuţii au purtat și premierul britanic, Theresa May şi preşedintele rus, Vladimir Putin, care s-au întâlnit pentru prima dată. Cei doi s-au axat pe modalităţile de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale, care sunt grav afectate de divergenţele cu privire la situaţia din Ucraina sau Siria, dar și pe pe o serie de probleme de interes comun, precum terorismul, Siria şi combaterea traficului de droguri, a declarat ministrul rus al Economiei, Alexei Ulyukayev. Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie se află la un nivel scăzut din cauza divergenţelor privind Siria şi Ucraina, dar şi din cauza intensificării zborurilor efectuate de avioanele ruse în apropierea spaţiului aerian britanic.  Înainte de a începe discuțiile, May a declarat: „Deşi, recunosc că există unele diferenţe între noi, sunt unele zone de interes şi unele chestiuni care trebuie discutate şi sper că vom avea un dialog sincer şi deschis”.

May a discutat și cu Obama, despre viitorul „relaţiei speciale” între SUA şi Marea Britanie, după Brexit, încercând să minimalizeze impactul ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană  asupra „relaţiei speciale” între cele două state, notează The Associated Press online. A fost de asemenea prima întâlnire între cei doi oficiali. Obama a declarat că, în opinia sa, prioritatea Marii Britanii este „să-şi dea seama ce înseamnă Brexitul în ceea ce priveşte Europa,” şi a promis că va colabora cu May pentru a evita „efectele adverse” asupra relaţiei comerciale dintre cele două state. Liderul de la Casa Albă a mai adăugat că Marea Britanie va avea de aşteptat până când Statele Unite va intra în negocieri pentru un nou tratat comercial, separat, cu Regatul Unit. Obama a precizat că prioritatea Washingtonului este de a finDecizia Marii Britanii de a se separa de UE este văzută de unii analişti ca semnalând o respingere a principiilor comerţului liber şi avertizează că exemplul britanic ar putea stimula şi alte state să facă acest pas, notează The Associated Press. Referitor la Brexit, paliza tratatele comerciale cu Uniunea Europeană şi statele din zona Asia-Pacific. La rândul său, May a declarat că intenţionează să profite de oportunităţile economice pe care Marea Britanie le va căuta în afara UE, reiterând faptul că „Brexit înseamnă într-adevăr Brexit” şi că nu va exista „vreo încercare de a ieşi din asta.”

Decizia Marii Britanii de a se separa de UE este văzută de unii analişti ca semnalând o respingere a principiilor comerţului liber şi avertizează că exemplul britanic ar putea stimula şi alte state să facă acest pas, notează The Associated Press. Referitor la Brexit, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a reiterat poziţia UE, anume că nu vor exista discuţii cu Londra pe tema relaţiilor viitoare, până când procesul de separare nu este iniţiat în mod formal de guvernul britanic. Incertitudinile cu privire la situaţia comerţului, imigraţia şi alte aspecte critice au perturbat activitatea de afaceri şi au provocat anxietate în rândul investitorilor. „Trebuie să protejăm interesele membrilor UE care doresc să rămână împreună, nu pe ale celui care vrea să plece,” a adăugat Tusk.

Nu în ultimul rând, preşedintele chinez Xi Jinping, gazda summit-ului, a declarat că G20 ar trebui să devină un mecanism de reacţie la crizele globale și îndeamnă liderii acestor ţări să implice mai mult în modelarea politicilor internaţionale pe termen lung. „Având în vedere problemele actuale, ar trebui să folosim metode inovatoare de dezvoltare, care vor deveni noi motoare de creştere,” a adăugat liderul chinez.

Beijingul speră că organizarea Summitului G-20 îi va spori influenţa în gestionarea economiei mondiale. Oficialii chinezi au declarat că vor propune un plan pentru stimularea comerţului mondial, printr-o cooperare mai strânsă în ceea ce priveşte reglementarea, finanţele, politicile fiscale, dar şi în alte chestiuni. De asemenea, Germania, Coreea de Sud şi alte state doresc să folosească reuniunea pentru a discuta despre schimbările climatice, domeniul energiei şi posibilele reforme ale sistemului fiscal global cu scopul de a reduce evaziunea fiscală.