Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului a anunțat Ministerul român al Afacerilor Externe că Ungaria sprijină candidatura României pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

„Demersurile specifice diplomaţiei româneşti din ultima perioadă, îndreptate spre un dialog de substanţă cu statele membre ale organizaţiei şi cu structurile Organizaţiei, au urmărit să facă cunoscute atuurile şi argumentele României de natură să genereze consensul membrilor organizaţiei cu privire la sprijinirea candidaturii ţării noastre”, precizează MAE.

Anterior, pe data de 8 septembrie, Ungaria anunțase oficial că nu susține aderarea României și Croației la OCDE.

Ministerul pentru Afaceri Externe şi Comerţ Exterior de la Budapesta, KKM, a precizat atunci că OCDE a discutat o eventuală extindere, la Paris, iar Ungaria a profitat de ocazie pentru a informa Consiliul că nu susţine nici candidatura României, nici pe cea a Croaţiei.

Cehia insistă ca Uniunea Europeană să impună eliminarea practica standardelor duble la produsele alimentare, după ce noi teste au evidențiat calitatea mai proastă a ingredientelor folosite de multinaționale la fabricarea produselor similare destinate pieței din Cehia, față de cele comercializate în Occident, transmite Reuters.

Testele realizate de Ministerul Agriculturii în colborare cu Facultatea de Chimie din Praga au relevat că produsele vândute în supermarketurile din Cehia aveau un gramaj mai redus al principalelor ingrediente față de cele cu aceeași etichetă destinate pieței germane. Ministrul Agriculturii, Marian Jureka, a dat exemplul batoanelor de pește, care aveau mai puțin pește în supermarketul din Cehia, față cel cumpărat în Germania.

Dublul standard al produselor alimentare a provocat o dispută aprinsă între statele din Europa de Est și oficialii Comisiei Europene. Cehii, slovacii, ungurii, polonezii și românii consideră că este vorba de un exemplu al statutului lor de cetățeni de rangul doi comparativ cu vecinii lor din statele occidentale.

Toate statele est-europene cer executivului comunitar să împiedice companiile să utilizeze ingrediente de calitate inferioară în produsele vândute pe piețele lor. La reuniunea de săptămâna viitoare a miniștrilor agriculturii din statele membre vor fi prezentate analizele care dovedesc comercializarea pe piața răsăriteană a unor produse slab calitativ, comparativ cu cele destinate piețelor occidentale, însă sub același brand. Obiectivul este modificarea legislației. „Cehii și alți consumatori din Uniunea Europeană au dreptul la aceeași calitate a produselor”, a subliniat Marian Jurecka.

De exemplu, testele efectuate în Cehia au arătat că firma daneză Tulip Food Co vinde în Cehia carne la conservă care alături de carne de porc conține și carne de pui în timp ce versiunea din Germania a aceluiași produs nu conține și carne de pui. Un purtător de cuvânt de la Tulip a precizat că cele două produse au un design similar, dar este vorba de produse diferite cu rețete diferite.

Ministerul Agriculturii din Cehia și Facultatea de Chimie au testat 21 de produse, inclusiv ciocolată, alimente conservate și congelate dar și produse non-alimentare precum săpun de rufe. În doar trei cazuri au fost identificate aceleași ingrediente.

Potrivit cifrelor Eurostat, pe ansamblu produsele alimentare sunt cu 25% mai ieftine în Cehia decât în Germania. Acest lucru reflectă atât costurile mai mici cât și standardele de viață din Cehia.

În România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat luni că va întocmi un raport final privind rezultatele studiului comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard, după finalizarea analizelor de laborator și emiterea buletinelor de analiză pe probele recoltate din Olanda, Germania și Belgia.

În perioada 19 — 26 iunie 2017, o echipă din România formată din specialiști ai MADR, Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia).

Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție de prezența lor în statele menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl — Germania și Olanda; Kaufland — Germania; Belgia — Delhaize (Mega Image—România).

UE a aprobat cererea Budapestei pentru acordarea ajutorului de stat pentru construirea celor două reactoare cu ajutorul Rusiei, după ce guvernul maghiar a dat asigurări că va proteja concurența în sectorul energetic, transmite AFP.

Acordul dintre Rusia și Ungaria, încheiat cu trei ani în urmă, pentru construirea a două noi reactoare nucleare la centrala de la Paks, a fost în stand-by până la obținerea tuturor aprobărilor de la organismele de reglementare europene.  Premierul Viktor Orban anunțase anterior că se va îmcepe construcția imediat de se va primi și ultima aprobare de la organismul European antitrust.

Extinderea capacității nuclearo-electrice a Ugariei este finanțată în cea mai mare parte de către partea rusă prin intermediul companiei Rosatom, care acordă un credit de 10 miliarde euro.

Premierul Orban a spus că dacă nu se reușește înlocuirea celor patru reactoare de la centrala de la Paks, tot după tehnologie rusească, dar care datează încă din perioada sovietică, Ungaria va devein și mai dependent de importurile de gaze naturale rusești pentru a produce electricitate. Experții de mediu consider că proeictul este prea costisitor și leagă și mai mult sectorul energetic ungar de cel rusesc, iar imensul effort financiar va împiedica guvernele care vor veni să investeasccă în energie din surse regeneraabile.

Comisia Europeană a impus Budapestei că profitul rezultat din exploatare să nu fie reinvestit pentru extinderea capacității de generare de energie electrică și ca va vinde minimum 30% din producția de elecctricitate de la cele două reactoare noi pe piața liberă. De asemenea exploatarea celor două reactoare trebuie separată de centrala nucleară aflată deja în funcțiune la Paks.

Situată la 100 de kilometri sud de Budapesta, centrala de la Paks a fost construită în anii ’80 de sovietici și furnizează 40% din necesarul de electricitate al Ungariei. Țara vecină este dependentă din punct de vedere energetic de Rusia, de la care primește 80% din necesarul de petrol și 75% din cel de gaze naturale.

Comisia Europeană a declanșat procedura de infrigement împotriva României pentru legea ce obligă comercianții să achiziționeze cel puțin 51% din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali.

Legea românească impune marilor retaileri să comercializeze minim 51% din produsele proaspete de la producătorii autohtoni, ceea ce contravine principiului libere circulații a bunurilor în Uniunea Europeană, transmite News.ro.

De asemenea, promovarea produselor românești în dauna celor importate restricționează politica comercială a agenților comerciali, cărora li se cere să le nominalizeze în ofertele lor, acest lucru fiind la rândul lui interzis prin articolul 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Încălcarea acestor libertăți, precum cea de stabilire a ofertei de către comercianți, este permisă doar dacă sunt justificate pentru a proteja un interes public major, ca în cazul sănătății publice.

O procedură de infrigement a fost declanșată și împotriva Ungariei într-o speță asemănătoare pentru o lege care îi obligă pe comercianții cu amănuntul să aibă aceeași marjă de profit atât pentru produsele agricole și alimentare din producția internă, cât și pentru cele de import. Importurile sunt afectate de fluctuațiile cursului de schimb, ceea ce poate să le producă pierderi retailerilor. În plus, importurile sunt descurajate în acest mod.

Nici Ungaria, nici România nu au furnizat dovada faptului că măsurile naţionale sunt justificate şi proporţionale.

Autorităţile ungare şi române au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), Horaţiu Radu, spune că procedura de infringement declanşată de Comisia Europeană împotriva României în privinţa legii care obligă supermarket-urile să comercializeze minimum 51% produse româneşti, stabilind lanţul scurt în aprovizionare, trebuie privită în acest context al dezbaterii ca pe o oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ corespunzător tuturor exigenţelor CE, se mai arată în știrea difuzată de News.ro.

Guvernul din Ungaria va aloca 365,4 miliarde de forinţi (1,18 miliarde euro) pentru dezvoltarea regiunii Lacului Balaton, până în 2020, folosind fonduri interne şi ale Uniunii Europene, relatează Portfolio.hu.

Suma este cu circa 20% mai mare faţă de cea prevăzută într-un proiect similar anunţat în 2015, dar care a fost revocat în primăvara acestui an.

Obiectivele strategice ale proiectului sunt dezvoltarea economiei regiunii, a inovaţiilor, a produselor sub brandul Balaton, îmbunătăţirea calităţii apei, siguranţa, dezvoltarea regională şi a resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii rutiere, a apei şi a transporturilor aeriene şi rutiere, precum şi modernizarea serviciilor turistice.

Din suma totală, 263,7 miliarde forinţi (850 de milioane de euro) vor proveni de la Uniunea Europeană, iar 101,7 miliarde forinţi (330 de milioane de euro) de la bugetul Ungariei.
În plus faţă de proiectul iniţial este faptul că Agenţia Ungară pentru Turism va juca un rol major în implementarea acestuia.

De asemenea, vor fi revizuite operaţiunile companiilor Balaton Boating şi Heviz Lake, existând şi planuri pentru creşterea traficului pe aeroportul Sarmellek din regiune.

O altă noutate este crearea unui parc tematic la Balaton, printr-o finanţare de 17 miliarde de forinţi (54 milioane euro). Potrivit unui decret al guvernului, va fi înfiinţată o companie non-profit, înainte de sfârşitul anului, pentru coordonarea lucrărilor de dezvoltare.

Premierul maghiar Viktor Orban are parte de un eșec neașteptat, în urma organizării referendumului privind cotele obligatorii de migranți, impuse de Uniunea Europeană. Cetățenii cu drept de vot din Ungaria nu s-au prezentat la urne duminică, așa că Biroul Naţional Electoral (NVI) a anunţat oficial că scrutinul este invalid, deoarece numărul de voturi valabil exprimate nu a atins pragul de 50% plus unu, relatează MTI.

Şeful NVI, Ilona Palffy, a declarat că, după numărarea a 98,82% din voturi, numărul celor valide a fost de 3,2 milioane. Însă, pentru ca referendumul să fi fost declarat valid, ar fi fost nevoie de peste 4,1 milioane de voturi.

Cu toate acestea, premierul ungar Viktor Orban a anunţat că va înainta Parlamentului o propunere de amendament constituţional în legătură cu rezultatul referendumului privind cotele de imigranţi, informează agenția de presă Mediafax. Șeful Executivului de la Budapesta a spus că a doua sarcină urgentă care trebuie îndeplinită este punerea în aplicare la Bruxelles a rezultatului referendumului. Întrebarea este simplă, a spus Orban. „Poate Bruxellesul, comunitatea democratică a statelor europene, să îşi impună voinţa într-un stat membru în care peste 90 la sută din participanţii la vot resping acea voinţă?”. El a promis că va face totul pentru a se asigura că acest lucru să nu se va întâmpla.

La rândul său, Opoziția critică acțiunile Guvernului Orban. Orice acţiune a Guvernului ungar bazată pe un referendum nevalid privind cotele de redistribuire a imigranţilor ar fi „neconstituţională”, a declarat Gyula Molnar, liderul Partidului Socialist (PSU, de opoziţie), citat de MTI. Dacă premierul Viktor Orban ar acţiona în vreun fel invocând referendumul, mandatul său ar deveni ilegitim, a spus Molnar.

În cadrul referendumului, cetăţenii ungari cu drept de vot au avut de răspuns la următoarea întrebare: „Doriţi să permiteţi Uniunii Europene să mandateze relocarea cetăţenilor străini în Ungaria fără aprobarea Adunării Naţionale?”

Cincizeci de state din întreaga lume și-au luat angajamentul de a primi refugiați anul viitor, a anunțat președintele american, Barack Obama, în cadrul dezbaterii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU. Acestea urmează să primească în total 360.000 de refugiaţi în 2017, dublu faţă de valorile actuale. Însă cetățenii UE nu par să fie la fel de încrezători precum liderii lor. În Ungaria, de exemplu, aproape 80% dintre cetăţeni ar vota împotriva cotelor obligatorii la referendum. În timp ce premierul Dacian Cioloș,  a declarat, la New York, că România recunoaşte pe deplin responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiaţi, afirmând că este nevoie de o serie de măsuri urgente pentru a rezolva această criză.

Potrivit Reuters online şi Le Figaro, Samantha Power, ambasadoarea Statelor Unite la ONU, a declarat că acest lucru reprezintă „totuşi doar o fracţie” din ceea ce este necesar, deoarece Agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a evaluat că aproximativ 1,2 milioane dintre aceştia trebuie reinstalaţi. Barack Obama a declarat la summit că această criză a refugiaţilor este „un test al sistemului nostru internaţional unde toate naţiunile trebuie să împartă responsabilităţile noastre colective, deoarece marea majoritate a refugiaţilor sunt primiţi în doar 10 ţări”. „Trebuie să recunoaştem că refugiaţii sunt un simptom al unor eşecuri mai mari, fie că este vorba despre război, tensiuni etice sau persecutare”, a spus el.

Președintele Statelor Unite a subliniat faptul că peste 50 de state şi organizaţii internaţionale care au participat la summit şi-au mărit contribuţiile la organizaţiile umanitare. „După cum am văzut în trecut, ţările au un prost obicei de a promite lucruri la conferinţe şi de a face angajamentte pe care apoi nu le îndeplinesc”, a spus Samantha Power. „Trebuie să ne descurcăm mai bine de această dată”, a ținut ea să sublinieze.

Dacă liderii lumii sunt încrezători în puterea lor de a gestiona criza refugiaților, nu același lucru se paote spune și despre cetățeni. În rândul acestora, reticența la fenomenul migrației rămâne ridicată, mai ales în estul Uniunii Europene. În Ungaria, de exemplu, aproximativ 72% dintre cetățenii țării se pronunţă împotriva mecanismului de distribuire automată a azilanţilor în statele membre UE, iar 78% ar vota „nu” la referendumul privind cotele de imigranţi, programat să aibă loc în data de 2 octombrie, potrivit unui sondaj de opinie realizat în luna septembrie, scrie agenţia MTI.

La rândul său, premierul Dacian Cioloş a declarat, la New York, că România recunoaşte pe deplin responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiaţi, afirmând că este nevoie de o serie de măsuri urgente pentru a rezolva această criză.

Comerțul ilegal cu țigarete este în ușoară scădere. Potrivit ultimului studiu al companiei de cercetare Novel Research, contrabanda cu țigări a scăzut sub media ultimilor cinci ani.

Contrabanda cu țigări s-a redus în iulie până la 14,9%, comparativ cu 16,9% în mai, arată cele mai recente date ale companiei de cercetare Novel Research. După aproape șase luni, procentul de 14,9% se situează sub media de 16% din 2015, precum și sub cea a ultimilor cinci ani, de aproximativ 15%.

„În iulie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu toate că piața neagră a scăzut cu 15,2 p.p. față de luna mai. Regiunile vest, sud-vest și nord-vest dețin, de asemenea, cote importante (23%, 22,9% respectiv 21,1%). Din punct de vedere al provenienței, ponderea „cheap whites”, se află în creștere (plus 2,5 p.p. față de mai) și continuă să dețină cea mai mare cotă (59,9%) din totalul pieței negre. Produsele provenite din Moldova, Ucraina și Serbia se mențin la nivel relativ constant (15,7%; 16,5% respectiv 1,8%)”, a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research.

„Piața neagră a scăzut cu două procente, ca urmare a actiunilor țintite ale instituțiilor de aplicare a legii și in ciuda faptului că 2016 e un an electoral, iar companiile producătoare de țigarete se afla într-o incertitudine legislativă fără precedent. Nu știm nici acum, după mai mult de doi ani de la publicarea Directivei tutunului în Jurnalul Oficial al UE, cum va arăta legea locală de transpunere și normele ei de aplicare. Pentru a spori confuzia, există două proiecte  aproape identice, unul aflat în dezbaterea Camerei Deputaților și un altul, de OUG, inițiat in paralel de guvern. Niciunul nu prevede o perioada de tranziție pentru modificarea producției și fabricarea potrivit regulilor viitoare, existând astfel un real pericol de disturbare a pieței legale și de stimulare a  contrabandei. Modul în care este înțeleasă reglementarea celor mai taxate produse din România, a fost însă contrabalansat de politica fiscală coerentă din ultimul an. Deși a crescut acciza în ianuarie, pentru a compensa scăderea TVA, nu ne-am mai confruntat cu creșteri de taxe și modificări de structură neașteptate sau cu „inovații” de genul cursului de schimb artificial”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„De obicei, în lunile de vară contrabanda scade, iar în lunile de toamnă și iarnă se înregistrează creșteri. Ca să putem spune că am intrat pe un trend de descreștere ar trebui ca, de două ori la rând, cercetările Novel să consemneze reduceri semnificative ale comerțului ilegal cu țigarete. În plus, suntem și într-un an electoral, iar cadrul legislativ în care ne vom desfășura activitatea nu este deloc clar. În nici unul dintre cele două proiecte de transpunere a Directivei tutunului nu este prevăzută o perioadă de tranziție pentru conformarea producției, ceea ce înseamnă că va trebui să ne adaptăm producția de la o zi la alta.  În timp ce producătorii legali vor fi în pericol de a bloca producția și de a nu putea vinde, consumatorii au la dispoziție opțiunea țigaretelor ilegale. Iată cum incertitudinea creează prejudicii agenților economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, dar și bugetului de stat, care înregistrează fluctuații la încasările din acciza la țigarete și pierderi anualizate de peste 500 de milioane de euro! Nu în ultimul rând, fiecare punct procentual de scădere a contrabandei presupune resurse suplimentare alocate de autoritățile de aplicare a legii. Așa cum se vede din datele Novel pe luna iulie, contrabanda a scăzut considerabil, cu peste 15 p.p. în nord-est, reflectând  eforturile pentru reducerea traficului ilegal.”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & Corporate Affairs, BAT Romania.

„Chiar dacă piața neagră a scăzut cu două procente, încă suntem departe de media europeană a comerțului ilegal cu țigarete, de 10%. În plus, evoluția fluctuantă a contrabandei de la începutul anului și până acum ne determină să fim precauți în a previziona un trend real de scădere. Traficul ilegal și contrafacerea sunt încurajate de lipsa unor soluții de dezvoltare regională pentru anumite zone ale României, unde comerțul ilicit reprezintă singura sursă de venituri pentru o mare parte a populației. Pe lângă o abordare în context economic lărgit a acestui fenomen, reiterăm faptul că este nevoie de o Strategie Națională de Combatere a Comerțului ilegal cu țigarete, care să implice toți factorii cu putere de decizie asupra  industriei, în materie de reglementare, politici fiscale și terminând cu autoritățile de aplicare a legii“, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

„Autoritățile au depus și în ultimele luni eforturi pentru reducerea pieței negre. Au fost făcute confiscări, s-au capturat țigarete ascunse în rezervoare de benzină, în cherestea sau lipite pe corp. Instituțiile statului competente în combaterea contrabandei nu pot însă compensa lipsa de predictibilitate în care ne desfășurăm activitatea în momentul de față, situație care este de natură să determine creșterea comerțului ilegal. Pentru a evita viitoare perturbări majore ale pieței, cea mai bună soluție ar fi ca, în privința transpunerii Directivei tutunului, să se permită adaptarea producției pe parcurs, în paralel, după vechea și după noua lege, astfel încât să fie respectat termenul de piață curată, 20 mai 2017, când vor trebui comercializate doar produse conforme. Ori de câte ori au ocazia, pentru a justifica lipsa de transparență și dialog eficient, reprezentanții Ministerului Sănătății invocă infringementul. Însă România avea deschise, la sfârșitul anului trecut, peste 50 de astfel de proceduri, iar in prezent este întârziată transpunerea în legislația naționala a nu mai puțin de 44 de directive europene ”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.

„Autoritatea Vamală se află într-un amplu proces de reorganizare, cu scopul eficientizarii  și transformarii instituției în principalul pilon de cooperare vamală în regiune. Efectele pozitive ale acestui proces sunt deja vizibile: în doar două luni de când am început să funcționăm într-o nouă structură, contrabanda cu țigarete  a scăzut cu două puncte procentuale. Un element important al transformării organizaționale a Vămii este reînființarea echipelor mobile, cel mai eficient mijloc de combatere a comerțului ilegal, alături de echipamentele de scanare. În momentul de față, finalizăm strategia de reoperaționalizare a echipelor canine, urmând să fie disponibile în punctele vamale din toată țara un număr de circa 40-50. Am convingerea că Autoritatea Vamală va deveni una dintre cele mai importante instituții ale statului, cu beneficii majore pentru veniturile bugetare ale țării și implicit ale Uniunii Europene”, a declarat Dorel Fronea, vicepreședintele ANAF și coordonatorul Autorității Vamale din România.

Pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu țigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.