Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2018 de 4.251 lei, în creştere cu 25,3% mai mari faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate de INS.

Pe membru de familie, suma a urcat la 1.631 lei (+26,3%), diferenţa de ritm de creştere fiind explicată de scăderea numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie de la 2,63 la 2,61, potrivit Curs de guvernare.ro

Cei din familiile de agricultori au beneficiat de o majorare ceva mai mică de 10%, în timp ce situaţia membrilor familiilor de şomeri a stagnat în termeni nominali (+0,4%) şi s-a înrăutăţit în termeni reali (inflaţia medie pe 2018 a fost de 4,63%).

Potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS, cele mai creşteri de venituri s-au consemnat, de departe, în familiile de salariaţi (aproape 34%), urmaţi la jumătate din acest ritm de cele de pensionari (circa 17%).

Deficitul bugetului general consolidat s-a majorat la 10,2 miliarde de lei (1,21% din PIB) după primele 11 luni ale acestui an, de la 6,6 miliarde de lei (0,79% din PIB) în primele 10 luni, conform datelor furnizate de Ministerul Finanţelor.

Raportat la aceeași perioadă a anului trecut, deficitul bugetului general consolidat aproape s-a dublat, de la 5,5 miliarde de lei (0,72% din PIB) în 2016, la 10,2 miliarde de lei în primele 11 luni din acest an.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 228,2 miliarde lei, reprezentând 27,1% din PIB, au fost cu 11% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii şi venit (+8,5%) şi din veniturile nefiscale (+22,1%).

Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 11,1% faţă de perioada similară din 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale. Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 39,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se observă o recuperare în ultimele luni a decalajului înregistrat în primul semestru la nivelul încasărilor, astfel că se înregistrează o uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, respectiv cu 1,5%, în condiţiile în care încasările au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările din luna februarie 2016, cât şi de reducerea din februarie 2017 a cotei standard de TVA de la 20% la 19%, precizează MFP.

„Cheltuielile de personal au crescut cu 21,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016 (…) şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi din educaţie de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 30% a salariilor personalului din bibliotecile naţionale şi muzee naţionale începând cu iunie 2017, majorarea cu 15% a soldelor de funcţie ale personalului militar începând cu iunie 2017, majorarea cu 10% a salariilor de funcţie ale poliţiştilor începând cu 1 octombrie 2017, precum şi aplicarea începând cu 1 iulie 2017 a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, precizează comunicatul instituţiei.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 12,9%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, şi cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum şi măsurile ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Totodată, cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea reflectându-se la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi la bugetele locale şi bugetele instituţiilor autofinanţate. Potrivit ministerului citat, dobânzile sunt cu 0,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 17,5 miliarde lei, respectiv 2,1% din PIB.

Producătorul danez de jucării Lego a anunțat că va disponibiliza 1.400 de angajați, sau 8% din personalul de la nivel global, după ce a raportat o scădere a vânzărilor și profitului în prima jumătate a acestui an, conform Business Insider.

Compania a declarat că veniturile sale au scăzut cu 5% la 14,9 miliarde de coroane (2,4 miliarde de dolari) în primele șase luni din 2017. Profitul a scăzut cu 3% la 3,4 miliarde de coroane (544.000 de dolari).

”Suntem dezamăgiţi de declinul veniturilor pe pieţele pe care suntem stabiliţi şi am luat măsuri corective”, a spus preşedintele Lego, Jorgen Vig Knudstorp.

Acesta a afirmat că obiectivul pe termen lung al companiei este de a ajunge la „mai mulți copii pe piețele noastre bine stabilite în Europa și Statele Unite” și a adăugat că există „oportunități de creștere puternică pe piețe în creștere, cum ar fi China”.

Lego a precizat ca va desfiinţa aproximativ 1.400 de posturi, dintr-un total de 18.200, majoritatea în 2017.

În luna august, Lego l-a înlocuit pe directorul general Bali Padda după doar opt luni de mandat, cu industriaşul danez Niels B. Christiansen.

Immofinanz, unul dintre cei mai importanți investitori imobiliari din România, a obținut venituri din chirii în valoare de 24,6 milioane de euro în primul semestru din acest an, reprezentând 21,4% din veniturile totale din închirieri de la nivelul grupului.

Immofinanz deține în România 20,7% din totalul de proprietăți ale companiei, cu excepția activelor din Rusia.

”Cele 72 de proprietăţi (18 investiţii finalizate, trei proiecte în dezvoltare, şapte proiecte imobiliare adiţionale [apartamente destinate vânzării după finalizare] şi 44 de proiecte în analiză) au o valoare de 841 milioane de euro”, conform unui comunicat al Immofinanz.

Rata de ocupare a portofoliului din România a rămas stabilă, până la 95,8%.

Pieţele principale unde grupul deține proprietăți sunt Austria, Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Polonia.

Execuția bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 1,35 miliarde de lei, respectiv 0,17% din PIB, veniturile de 80,1 miliarde lei, (9,8% din PIB) fiind cu 8,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Explicația excedentului mai mare pe primele patru luni din acest an, comparative cu aceeași perioadă din 2016, când se înregistrau numai 127 milioane de lei constă în suma mai mica alocată pentru investiții, cu peste patru miliarde lei comparative cu ianuarie – aprilie 2016. Datele date publicității de Ministerul Finanțelor arată că dacă în primele patru luni din acest an Guvernul a cheltuit pentru investiții 2,9 miliarde de lei, în primele patru luni din 2016 suma a fost de 7,2 miliarde de lei.

S-au înregistrat creșteri față aceeași perioadă din anul precedent la colectarea impozitului pe salarii și venit (+13,4%), a contribuțiilor sociale (+14,9%), a impozitului pe comerț exterior și tranzacții internaționale (+12,4%) și a veniturilor din capital (+19,1). „Colectarea din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii a crescut cu 49,8% față de anul precedent, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în comunicatul MFP.

Guvernul țintește în acest an un deficit bugetar de 3%, la o creștere economică de 5,2%, însă cei mai mulți economiști, precum și instituțiile internaționale, anticipează o rată de creștere mai redusă și un deficit peste limita de 3% acceptată la nivelul Uniunii Europene.

Pentru finanțarea proiectelor europene a fost alocată suma de 3,8 miliarde lei, dintre care 3,5 miliarde lei în agricultură, care urmează să fie decontată din sumele primite de la Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 78,8 miliarde lei, au crescut cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile de personal au crescut cu 18,1% ca urmare a majorărilor salariale acordate angajaților din sănătate și educație, din administrația locală și din instituțiile publice de spectacole sau concerte.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 10,1%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie până la 917,5 lei, majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție ș.a. Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus cu 4,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, înregistrându-se diminuări de 3,2% la bugetul de stat și de 3,8% la nivelul administrațiilor locale.

În ceea ce privește investițiile, a fost alocată o sumă de 2,9 miliarde de lei, respectiv 0,4% din PIB, care include cheltuieli de capital și programe de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.

Prin noul Cod Fiscal, vor fi introduse modificări importante în domeniul sistemului de impozitare a persoanelor fizice, în principiu urmărindu-se taxarea tuturor tranzacțiilor, fără excepțiile din prezent.

Astfel, în draftul elaborat de Ministerul Finanțelor și obținut de Profit.ro se prevede impozitarea cu 3% a moștenirilor și donațiilor (pentru sumele ce depășesc echivalentul a 100.000 de euro) precum și a veniturilor din prima tranzacționare a acțiunilor Fondului Proprietatea acordate cu titlu de despăgubire pentru imobilele naționalizate.

În prezent, prin Codul Fiscal aflat în vigoare, este stabilit că sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur financiar, primite cu titlu de moștenire ori donație sunt venituri neimpozabile.

Prin legea adoptată cu patru ani în urmă, foștii proprietari ai caselor naționalizate care nu pot fi despăgubiți în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziționa prin licitație alte imobile sau pe care le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor, sau acțiuni la Fondul Proprietatea.

De asemenea, tot cu 3% vor fi impozitate, conform draftului, veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acțiuni, precum și veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea de către moștenitorii titlurilor de conversie sau ai acțiunilor dobândite înainte de prima tranzacționare. Același impozit va fi aplicat și pentru veniturile aferente titlurilor de plată pentru imobile naționalizate.

Allianz-Ţiriac a înregistrat, la finele anului 2016, un volum al veniturilor din primele încasate la nivel agregat (asigurări generale şi asigurări de viaţă & sănătate) de peste 1,2 miliarde de lei, în creştere cu circa 16% faţă anul precedent.

Profitul operaţional consolidat din activitatea de asigurări a crescut, la finele anului trecut, cu 12 milioane de lei, faţă de 2015, reprezentând o majorare de 15,8%.

Conform datelor publicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Allianz-Ţiriac deţine o cotă de piaţă de 13,08% şi rămâne liderul pieţei de asigurări atât la nivel agregat, cât şi la nivelul segmentului asigurărilor generale.

Allianz-Ţiriac Asigurări înregistra, la finele anului 2016, o rata de solvabilitate de 144%, conform Solvency II, garantând astfel capacitatea companiei de a-şi onora promisiunile faţă de clienţii şi partenerii săi.

Conform datelor publicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în luna martie, Allianz-Ţiriac este, de asemenea, lider pe segmentul asigurărilor generale, cu o valoare a primelor brute subscrise de 1,1 miliarde lei, reprezentând o creştere de peste 17% comparativ cu anul precedent.

Asigurările auto au generat venituri de 796 milioane de lei, ponderea cea mai mare fiind realizată de asigurările Casco cu 51% din totalul veniturilor auto. Din vânzările polițelor RCA s-au generat venituri cu 48% mai mari față de anul precedent

La finele anului trecut, valoarea despăgubirilor plătite în baza asigurărilor auto au totalizat circa 400 milioane lei, aproximativ 164 milioane lei fiind achitate terţilor păgubiţi pentru daunele produse de către deţinătorii unei poliţe RCA la Allianz-Ţiriac. În plus, la sfârșitul anului 2016, obligaţiile de plată aferente segmentului auto, înregistrate sub formă de rezerve nete de daune avizate, se situau la peste 204 milioane lei.

În ceea ce priveşte numărul petiţiilor primite în ultimii ani, Allianz-Ţiriac a înregistrat o reducere anuală constantă atât la nivelul tuturor petiţiilor primite, dar şi la nivelul petiţiilor întemeiate referitoare la dosare de daună.

Astfel, faţă de 2015, când s-a înregistrat un total de 1246 de  petiţii, în 2016, numărul acestora a scăzut la 658, reprezentând o reducere de 47%. De asemenea, scăderea ratei petiţiilor s-a resimţit şi la nivelul reclamaţiilor întemeiate referitoare la dosarele de daună: în termeni absoluţi, în 2016 s-au înregistrat 132 petiţii întemeiate, faţă de 297 înregistrate cu un an în urmă, reprezentând o scădere de 56%.

Începând cu a doua jumătate a anului trecut, clienţii îşi pot achita primele de asigurare prin noul serviciu de plată în regim mobil, direct la intermediarii companiei, dotaţi cu device-uri de tip POS. Soluţia digitală de plată a primelor „mPOS”  a fost lansată în luna iulie a anului trecut de către Allianz-Ţiriac, în premieră absolută pentru piaţa românească, generând un volum al primelor lunare tranzacţionate în a doua jumătate a anului trecut de peste 1,2 milioane lei, ca urmare a celor peste 4.000 de tranzacţii on-line.

Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac Asigurări a declarat că „anul 2016 reprezintă un an de referinţă pentru noi în ceea ce priveşte serviciile oferite clienţilor noştri pentru a le garanta cea mai bună experienţă. Rezultatele bune vin să întărească promisiunea pe care ne-o asumăm faţă de aceştia privind continuarea investiţiilor în a genera servicii digitale şi interacţiuni umane de calitate, accesibilitate şi agilitate”.

Segmentul non-auto a înregistrat, pe parcursul anului 2016 un ritm de creştere accelerat. Subscrierile non auto au atins, la finele anului 2016, o valoare de 322,9 milioane lei, cu 13,5% mai mult faţă de anul 2015.

În 2016, Allianz-Ţiriac s-a lansat pe segmentul affinity, prin încheierea unui contract cu iSTYLE, cel mai mare lanț de magazine Apple Premium Resseler, lansând 2 produse de asigurare dedicate clienţilor acestor magazine. În doar jumătate de an, au fost vândute peste 1500 de asigurări ataşate echipamentelor noi achiziţionate în reţeaua de magazine.

În linie cu dinamica pieţei, asigurările de sănătate îşi continuă ritmul pozitiv de creştere. Allianz-Ţiriac a înregistrat, la finele lui 2016, o creştere a volumul de afaceri de peste 43%, comparativ cu anul 2015.

Anul trecut, Allianz-Ţiriac a plătit clinicilor partenere şi nepartenere peste 23 milioane de lei, în contul serviciilor prestate de acestea clienţilor beneficiari ai poliţelor de asigurări de sănătate de la Allianz-Ţiriac.

Subscrierile din asigurările de bunuri şi proprietăţi au urcat până la 181,2 milioane de lei, evidenţiind o creştere de 5,7%.

Începând cu anul 2016, clienţii companiei, deţinători ai unei asigurări de locuinţă, beneficiază de serviciul de autoconstatare şi serviciul de plată rapidă a daunelor.

Allianz-Ţiriac îşi păstrează locul 5 în topul segmentului asigurărilor de viaţă, cu o cotă de piaţă de 6,48%, reprezentând o creştere de 0,92 puncte procentuale faţă de anul 2015.

Vânzările de poliţe de asigurări de viaţă au înregistrat o creştere de aproape 8%, în urcare de până la 117,6 milioane de lei, cu 8,4 milioane mai mult faţa de anul 2015.

În 2016, asigurările de tip unit linked au înregistrat o creştere la nivel de prime brute subscrise de aproximativ 53 de milioane de lei, cu aproape 5% mai mult faţă de anul anterior.

În ceea ce priveşte produsele tradiţionale, se remarcă o creştere de circa 10%, până la valoarea de 64,7 milioane de lei.

Pentru anul 2016, de exemplu, Allianz-Ţiriac a comunicat o dobândă realizată din investirea rezervelor pentru produsele tradiţionale de 5,90%.

În ceea ce priveşte comportamentul clienţilor, se remarcă o reprioritizare a modului de alocare a resurselor financiare prin prisma scăderii volumului răscumpărărilor plătite cu aproximativ 24%, faţă de anul 2015.

În paralel, instrumentele de asigurări de viaţă îşi dovedesc utilitatea, evidenţiind un volum al despăgubirilor achitate în creştere cu circa 18% faţă de anul 2015.

Numărul pensionarilor din România a scăzut uşor la finalul anului trecut. Potrivit Institutului Naţional de Statistică INS, în ultimul trimestru din 2016 s-au înregistrat cu 6,000 mai puţini persionari, respectiv 5,245 milioane de persoane. În schimb, potrivit INS, pensia medie lunară a fost de 958 lei, mai mare cu 0,7% faţă de trimestrul anterior.

Institutul Naţional de Statistică informează că raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Raportul prezintă variaţii semnificative în teritoriu, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Bucureşti la 17 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, notează agenţia de presă Mediafax.

Astfel, ajutorul de asigurări sociale de stat acordat foştilor angajaţi a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 400 de lei (750 lei în judeţul Giurgiu faţă de 1.183 lei în Municipiul Bucureşti). Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 931 lei, iar raportul dintre pensia medie nominala netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 50,1% (comparativ cu 53,3% în trimestrul precedent), arată raportul Statisticii.

Umilinţă pentru mai bine de jumătate de ţară! Potrivit calculelor Institutului Naţional de Statistică, românii din majoritatea regiunilor ţării nu câştigă nici măcar 400 de euro, chiar şi cu primele de sărbători. În decembrie, anul trecut, câştigurile medii nete au depăşit 500 de euro doar în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Cluj, Timiş, Sibiu şi Braşov. Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat, în ultimul an, în judeţele Bacău, Caraş-Severin şi Covasna. 

În România, câştigul salarial mediu net s-a majorat în decembrie 2016 cu 11,4% faţă de ultima lună din 2015, la 2.354 lei (echivalentul a 521 euro), nivel maxim istoric pentru România, notează agenţia de presă News.ro. În decembrie, cursul mediu al euro, la care s-a făcut echivalenţa salariilor în moneda europeană, a fost de 4,5173 lei, potrivti Băncii Naţionale a României (BNR). Câştigurile salariale includ atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii.

Statisticile oficiale arată că, deşi câştigul mediu net la nivel naţional a depăşit pragul de 500 de euro,  doar angajaţii din Bucureşti şi din  alte cinci judeţe bogate au câştigat, în medie, peste 500 euro în decembrie, în celelalte judeţe salariile fiind mult mai mici, mai notează News.ro. Salariaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din ţară, cu un câştig mediu net în luna decembrie 2016 de 3.219 lei (713 euro, la cursul mediu BNR din luna decembrie), urmaţi de cei din judeţele Ilfov (2.743 lei, 607 euro), Cluj (2.605 lei, 577 euro) şi Timiş (2.512 lei, 556 euro).

Pe următoarele locuri se clasează judeţele Sibiu (2.375 lei, 526 euro) şi Braşov (2.284 lei, 506 euro), în restul ţării cîştigurile medii fiind sub 500 euro net.  În topul câştigurilor medii urmează, la mare distanţă, judeţele Constanţa (2.184 lei, 483 euro), Iaşi (2.183 lei, 483 euro), Argeş (2.160 lei,  478 euro), Mureş (2.156 lei, 477 euro) şi Galaţi (2.154 lei, 477 euro).

La polul opus, în 17 judeţe câştigurile medii nete sunt sub 500 euro.  Cele mai mici câştiguri din România erau, în ultima lună a anului trecut, în judeţele Teleorman (1.628 lei, 360 euro), Bistriţa-Năsăud (1.653 lei, 366 euro), Harghita (1.671 lei, 370 euro) şi Suceava (1.672 lei, 370 euro).

În ceea ce priveşte evoluţia salariilor din 2016, cele mai mari creşteri ale câştigurilor nete s-au înregistrat, în decembrie 2016 faţă de ultima lună din 2015, în judeţele Bacău, cu un avans de 25%, Tulcea (21%), Caraş-Severin (19,5%), Covasna (19%) şi Brăila (18,5%). În schimb, în judeţul Gorj salariile au scăzut, în medie, cu 0,5% în 2016. Anul trecut, salariile au primit un impuls în luna mai, când salariul brut minim pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei. 

Guvernul a greșit când a supraestimat încasările la bugetul de stat și a subestimat necesarul pentru plățile pe care le are de făcut, consideră președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Potrivit declarației sale făcută duminică la postul de televiziune Digi24, se ține cont doar de actele normative aprobate deja, fără să se ia în calcul promisiunile din programul anunțat de PSD.

După prima lună din an, veniturile bugetului general consolidat s-au situat la 19,2 miliarde lei (2,4% din PIB), în scădere cu 5,7% în termeni nominali față de aceeași lună din 2016, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Execuția bugetară a înregistrat un excedent de trei miliarde (0,37% din PIB), mai mic însă decât cel din aceeași perioadă a anului trecut când a fost de 4,7 miliarde lei (0,62% din PIB). Cea mai mare scădere s-a consemnat la încasările din TVA, care au fost cu aproape 25% mai mici decât în ianuarie 2016.

„E prematur să tragem o concluzie tranşantă, ar trebui să vedem cel puţin 2-3 luni, dar datele sunt mai mult decât îngrijorătoare”, a subliniat Dumitru. Dificultatea respectării programului constă în faptul că s-a luat în calcul o creștere a veniturilor cu 14 – 15%, iar după prima lună este un minus de 5% la acest capitol, ceea ce crește foarte mult riscul pentru ca la sfârșitul anului, deficitul bugetar să fie mai mare de 3%.

Pentru a se încadra în limitele impuse, Guvernul va fi nevoit să ia măsuri, dacă nu va alege să recurgă la „noi împrumuturi pe care le vor achita copiii și nepoții noștri”, doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului, nu investiții, a atras atenția președintele Consiliului Fiscal. „Cheltuielile cresc, în special cele sociale, ar trebui să ne dea de gândit, avem creşteri de deficit cauzate de creşteri de cheltuieli sociale”, a mai adăugat Dumitru.

Promisiunea Ministerului Finanțelor de a respecta ținta de deficit de 3% nu este credibilă la Bruxelles. În raportul de țară 2017, Comisia Europeană notează că, invers tendinței de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în 2016, iar deficitul public este în creștere. Astfel, sub efectul reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor, deficitul public va creşte la 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor a transmis marţi o scrisoare la Bruxelles prin care asigură executivul comunitar că ţara noastră nu va depăşi ţinta de deficit. „Conform bugetului de stat aprobat de Parlamentul României, Guvernul şi-a asumat un deficit bugetar sub 3%, cu respectarea criteriilor de la Maastricht. Diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Comisia Europeană a publicat în rapoartele privind situaţia economică şi socială din statele membre o estimare pentru deficitul public din România de 3,6%. Conform acestor rapoarte, Comisia Europeană a constatat dezechilibre economice în 12 state membre UE, situaţia acestora urmând a fi în continuare monitorizată, în timp ce României i s-a transmis doar o scrisoare formală, fără a fi identificate dezechilibre economice.

Primele date privind încasările din acest an la bugetul de stat par a contrazice însă optimismul oficialilor de la Ministerul Finanțelor: o scădere a veniturilor cu aproximativ 6% (circa 24% scădere la colectarea de TVA) şi o creştere a cheltuielilor cu 3,5%. Cu toate acestea s-a realizat un excedent bugetar.

Dragoș Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK) consideră că aceasta se datorează scăderii încrederii consumatorului faţă de evoluţia ţării. „Dacă excludem o eventuală sincopă la colectare şi presupunem că la acest capitol nu s-a schimbat nimic semnificativ, interpretarea noastră este următoarea: dincolo de scăderea cu 1% a TVA-ului în ianuarie 2017 şi de eliminarea supracccizei la combustibil şi a taxei pe stâlp, avem de-a face cu o scădere accentuată a creşterii consumului faţă de anul precedent, lucru care s-a făcut deja simţit în ultimile două luni ale anului trecut. Asta în paralel cu creşterea veniturilor populaţiei ceea ce a dus la creşteri de încasări pe zona contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit. O posibilă cauză a acestui tip de comportament poate avea de-a face cu gradul de încredere al consumatorului faţă de evoluţia generală a României”, a declarat, pentru Mediafax, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.

În viziunea Camerei de Comerţ Româno-Germană, creșterea salariului minim pe economie şi, în general, a salariilor fără o relaţie direct proporţională cu productivitatea şi fără a ţine cont de diferenţele importante dintre zonele ţării va duce nu numai la o debalansare a bugetului de stat pe termen scurt, dar şi la dezavantaje semnificative ale economiei româneşti și la adâncirea dezechilibrelor regionale pe termen mediu și lung.

Dacă vreţi să duceţi o viaţă optimă din punctul de vedere al raportului încasări-cheltuieli, ar fi bine să vă mutaţi în Braşov, Cluj-Napoca sau Oradea. Potrivit platformei de imobiliare Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research. acestea sunt oraşele cu cele mai avantajoase costuri ale vieţii din România, în timp ce la polul opus se plasează Reşiţa, Alexandria şi Vaslui.

Cercetarea a analizat percepţia pe care românii o au asupra costului vieţii perceput din oraşul şi cartierul în care locuiesc, raportat la veniturile pe care le obţin, notează agenţia de presă News.ro. Alte oraşe avantajoase în ceea ce priveşte costurile vieţii în România sunt Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi.

La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu.

Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

„Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş”, explică directorul de cercetare din cadrul D&D Research, Vlad Tureanu.

Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului Storia.ro au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 ]nseamnă foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

„Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite”, a declarat directorul general al Storia.ro şi OLX.ro Real Estate, Sorin Bălan.

Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele trei locuri.

Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase sunt indicate Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor. Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului.

Percepţia asupra costului general al vieţii este cea de-a doua temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 125.966 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro.

Lună de lună, vor fi analizate răspunsurile oferite de români pe diferite capitole precum accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curaţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, sau accesul la instituţiile educaţionale.

În luna ianuarie, conform aceleiaşi cercetări Storia.ro, Oradea a fost evaluat ca fiind oraşul cu cel mai înalt grad de siguranţă, iar cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca ca fiind cel mai sigur din ţară.