Criza din Venezuela se transformă pe zi ce trece într-o stare de anarhie, guvernul fiind incapabil să mai controleze situația din țară, scrie Washington Post în ediția de miercuri.

Săptămâna trecută, revoltele și jafurile ce au răvășit timp de două zile statul Barinas din Venezuela, s-au soldat cu opt morți și zeci de răniți. Sâmbătă, într-una dintre piețele centrale din capitala țării, Carcas, mulțimea a linșat un tânăr, pe care l-au stropit cu benzină și l-au incendiat. În mai multe cartiere din Caracas protestari cu fețele mascate ridică baricade pe care le lasă ardă mocnit, așa-zisele „guarimbas”, și cerbani de la șoferii pentru a-i lăsa să treacă pe stradă.

După șapte săptămâni de proteste antiguvernamentale, inccidentele tot mai violente sunt pe punctul de a scufunda întreaga țară în anarhie, atât guvernul cât și opoziția – care face apel la manifestații pașnice – par a pierde controlul asupra mulțimilor dezlănțuite.

Peste 50 de morți în timpul ultimelor două luni de confruntări

Forțele de securitate împreună cu bandele de motocliciști susținători ai actualului președinte Nicolas Maduro, așa-numitele „colectivos”, au început să intervină împotriva manifestanților tot mai violent, utilizând chiar și arme de foc, ceea nu face decât ca situația să se deterioreze rapid. Cel puțin 50 de oameni au fost uciși în ultimele două luni, atât din rândul protestatarilor, cât și a forțelor de ordine dar și oameni care pur și simplu s-au nimerit spre nenororcul lor să fie prin preajma luptelor de stradă.

„Pericolul este ca escaladarea violențelor să depășească capacitatea oricăreia dintre părți să mai poată deține controlul”, a declarat Phil Gunson, analist al Internațional de Criză din Caracas, adăugând că haosul din ultimele câteva zile pare să „mai fi depășit un prag”. „Cu cât mor mai mulți oameni, cu atât furia mulțimii crește iar guvernul răspunde la aceasta cu și mai multă violență”, spune Gunson.

O creștere în spirală a violențelor a fost întotdeauna unul dintre posibilele rezultate ale mișcărilor de protest pentru demisia președintelui Nicolás Maduro, organizarea de alegeri anticipate și revenirea la o guvernare democratică. Dar cum Maduro a rămas ferm pe poziții, demonstrațiile s-au intensificat pe fondul adâncirii crizei economice deosebit de grave iar o soluție negociată pare în prezent mai îndepărtată ca niciodată.

Revolta populară se va intensifica după ce autoritățile au anunțat că vor organiza la finele lunii iulie alegeri pentru „o adunare constituantă” care va fi însărcinată cu rescrierea constituției venezuelene. Oponenții lui Maduro boicotează această inițiativă, pe care o caracterizează ca lovitura mortală pentru statul democratic și au cerut protestatarilor să se reîntoarcă pe străzi.

Liderul opoziției, Henrique Capriles acuză guvernul – nu pe protestatari – că este de vină pentru confruntările sângeroase. El îl acuză pe Maduro de orchestrarea violențelor și a jafurilor. „Guvernanții vor să discrediteze mișcările de protest. Însă guvernul are o problemă de credibilitate. Oamenii îl aud pe Maduro vorbind dar nu mai cred nimic din ceea ce spune”, a declarat Capriles într-un interviu recent.

Opoziția a organizat marșuri cu sute de mii de participanți, marea lor majoritate pașnici. Însă grupuri mici de huligani– de regulă tineri cu capul acoperit de glugă și mască de gaze pe față – aruncă cu cocktailuri molotov în polițiști, lansează cu ajutorul praștiilor borcane cu excremente sau dau foc la mașinile de poliție. Dar în ultimul timp sunt și mai agresivi, atacă alți cetățeni, cum a fost cazul tânărului linșat și incendiat într-o piață din Caracas.

Cea mai bogată țară din America de Sud, dar care se zbate în cea mai mare sărăcie

Venezuela se confruntă cu cea mai mare inflație din lume, 700% la finele acestui an – iar economia națională s-a contractat cu aproape o cincime în ultimul an. În țară este o penurie cronică de alimente și medicamente: trei sferturi din populație declară că își permit mai puțin de două mese pe zi iar mortalitatea infantilă a crescut la aproape 30%.

O parte tot mai mare din populație, chiar și mulți dintre foștii simpatizanți ai regimului socialist al lui Maduro, sunt foarte furioși din cauza haosului creat. Pentru a rămâne la putere, Maduro trebuie să evite organizarea de alegeri anticipate pe care le va pierde cu siguranță. Chiar și pe cele de anul viitor, când i se termină actualul mandat, nu mai are vreo șansă să le câștige.

Iar singura soluție care i-a rămas este reprimarea brutală a manifestațiilor de stradă și instaurarea unui regim dictatorial. Însă există riscul izbucnirii unui război civil iar statul actual să se divizeze, anumite regiuni putând să-și declare independența față de regimul de la Caracas.

Părăsirea fotoliului prezidenţial de către Park Geun-hye a dus la revolte sângeroase în Coreea de Sud. Susţănătorii fostei sefe de stat au iscat confruntări violente, în urma cărora doi oameni au murit, iar alţi zeci au fost răniţi.

După anunţarea verdictului, susţinători ai lui Park adunaţi în faţa Curţii Constituţionale au încercat să forţeze barierele instalate de forţele de ordine şi doi dintre ei au murit, a anunţat Poliţia. Un bărbat în vârstă a fost dus la spital cu un traumatism cranian, iar circumstanţele în care a murit cel de-al doilea sunt încă analizate, informează agenţia de presă Mediafax, care citează Reuters.

În timp ce susţinătorii lui Park au avut confruntări cu poliţiştii în faţa instituţiei, în altă parte a oraşului oamenii au salutat destituirea ei din funcţie. Curtea Constituţională din Coreea de Sud a aprobat, vineri, destituirea din funcţie a preşedintei Park Geun-Hye, implicată într-un scandal de corupţie. Acţiunile lui Park „au adus o atingere gravă spiritului (…) democraţiei şi statului de drept”, a declarat preşedintele Curţii Costituţionale din Coreea de Sud, Lee Jung-Mi. „Preşedinta Park Geun-Hye (…) a fost concediată”, a adăugat el. Park Geun-Hye, primul şef de stat sud-coreean destituit în acest fel, îşi pierde de asemenea imunitatea prezidenţială, fiind expusă la evenuale urmăriri în justiţie.

În următoarele 60 de zile vor avea loc alegeri pentru înlocuirea ei. În acest timp ţara va fi condusă de prim-ministrul şi de preşedintele în funcţiune Hwang Kyo-ahn. Park Geun-Hye, în vârstă de 65 de ani, fiica a fostului preşedinte şi general al armatei Park Chung-Hee, a devenit în 2012 prima femeie care a condus statul sud-coreean.

Choi Soon-Sil, o apropiată a preşedintelui Park Peun-Hye, este acuzată că s-ar fi folosit de prietenia cu Park pentru a interveni în politică şi pentru a solicita donaţii de la diverse companii. A fost arestată pe data de 3 noiembrie, fiind pusă sub acuzare pentru fraudă şi abuz de putere.

Curtea Constituţională a estimat că Park a încălcat legea permiţându-i prietenei sale să se amestece în afacerile statului şi a încălcat normele privind activitatea funcţionarilor.

„Încălcările Constituţiei de către doamna Park au trădat încrederea poporului”, a continuat Lee. Ea a comis „încălcări grave şi inacceptabile”, a mai spus preşedinta Curţii Constituţionale.