Într-un comunicat de presă transmis de PwC, se arată caă, în 2018, se așteaptă o creștere a economiei globale de aproape 4%, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit Curierul Național. Principalele motoare de creștere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, țările emergente din Asia și Zona Euro – vor contribui cu aproape 70% la creșterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000. Economia Zonei Euro va crește cu peste 2% în 2018. PwC se așteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depășească pe cele din nucleu în ceea ce privește ritmul de creștere pentru al cincilea an consecutiv. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje și riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în țările cu economii puternice și tendințele protecționiste în câteva sectoare de nișă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC. ”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poaă conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Față de aceeași lună din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%. Statistica relevă, totodată, că valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri și la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76% din total exporturi si 75,9% din total importuri, potrivit sursei.

Conform datelor oficiale, în intervalul de referință, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import).

Șefa Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde a declarat că în anul 2018 creșterea economiei mondiale va fi „,mai puternică și mai bine repartizată” între statele lumii, continuând procesul început după criza economică din anii 2007-2008, consemnează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„În anul 2017, pentru prima dată după mult timp, ne revizuim în creştere previziunile privind creşterea economică în lume. Recuperarea va fi mai puternică, mai bine repartizată şi nu vor profita de pe urma ei doar marile state emergente”, a subliniat Lagarde într-un interviu publicat duminică de săptămânalul „Le Journal du Dimanche”.

Creşterea economică mondială de 3,6% prognozată de FMI pentru anul care începe presupune „revenirea la nivelurile medii ale celor două decenii premergătoare marii crize financiare din 2007-2008”, a mai indicat Christine Lagarde.

Ea consideră că economia din zona euro e „consolidată puternic”, față de acum un deceniu în urmă, iar euro „evoluează bine”. Dar uniunea monetară – „o creație magistrală unică, ce reprezintă o alternativă la China și SUA” – trebuie să se implice și în proiecte sociale și de cooperare în țări din afara UE.

Referindu-se la SUA, Christine Lagarde a apreciat că această ţară şi-a atins pragul potenţialului maxim de creştere economică, de circa 2%, pe care-l va putea depăşi numai printr-o creştere a productivităţii, ceea ce în opinia ei este „dificil”.

În acelaşi timp, şefa FMI a reiterat apelurile acestei organizaţii ca autorităţile chineze să controleze extinderea acordării creditelor pentru companiile ‘care nu sunt întotdeauna solide, unii ajungând să le califice chiar „zombi’”.

În ce priveşte Africa, directoarea generală a FMI crede că poate fi „atât continentul viitorului, cât şi al dramelor”, iar evoluţia sa va depinde de politicile de dezvoltare şi de capacitatea de a controla explozia demografică.

Plățile în numerar încă domină achizițiile realizate de consumatorii de la nivelul zonei euro, cu toate că multe țări din Vest încep să se îndrepte rapid către plățile electronice, conform unui sondaj publicat de către Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.

Datele indică faptul că zona euro se mișcă cel mai lent în direcția renunțării la plățile în numerar, fiind devansată de SUA, Marea Britanie, Australia și Canada.

Circa 79% dintre tranzacțiile la punctul de vânzare au fost realizate în numerar în zona euro anul trecut. În ceea ce privește Germania, economia cea mai mare din UE, ponderea tranzacțiilor cu numerar a fost 80%, dovadă a reticenței germanilor la decizia BCE de a scoate din circulație bancnota de 500 de euro. Acest lucru a fost perceput drept primul pas spre renunțarea treptată la numerar.

Olandezii și estonienii sunt cei care utilizează cel mai puțin numerarul la plată în zona euro. În 2016, mai puțin de jumătate din tranzacțiile făcute în aceste două țări au fost făcute cu numerar.

Numerarul este atât de vital în zona euro, conform BCE, încât un consumator obișnuit poartă în orice moment în portofel cel puțin 65 de euro, iar un consumator din Germania peste 100 de euro.

La polul opus, în Suedia doar 15% din tranzacțiile la punctul de vânzare au fost făcute cu numerar. În ultimii ani, s-a înregistrat o scădere constantă a numerarului în circulație în Suedia.

După ce au trecut prin două războaie mondiale și hiperinflație, germanii conservatori și economici se bazează pe în mare măsură pe plățile cu numerar și chiar și în cazul produselor bancare preferă produsele simple de economii, în special depozitele de numerar.
„Rezultatele sondajului sugerează că viteza cu care astfel de plăți au fost îmbrățișate în unele țări înseamnă că odată ce cardurile de plată și terminalele vor avea și capacități contactless, ponderea plăților contactless ar putea crește semnificativ”, se arată în documentul publicat pe pagina web a BCE.

Plățile contactless reprezintă deocamdată doar 1 procent din vânzări, ceea ce sugerează că orice schimbare va fi una care va avea nevoie de o perioadă lungă de timp.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, creșterea este similară celei înregistrate de zona euro, respectiv 0,6% în perioada iulie — septembrie 2017 comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 0,7% în trimestrul doi din 2017.

Raportat la trimestrul trei din 2016, economia a urcat în perioada iulie — septembrie 2017 cu 2,5% în zona euro și în UE, după o creștere de 2,3%, respectiv 2,4% în trimestrul doi din acest an.

Eurostat precizează că aceste estimări preliminare se bazează pe datele furnizate de 17 state membre, responsabile pentru 94% din Produsul Intern Brut al zonei euro și 90% din PIB-ul Uniunii Europene. Datele publicate marți pot fi revizuite cu ocazia unor noi estimări ce urmează a fi publicate de Eurostat pe 14 noiembrie și 7 decembrie.

În trimestrul doi din 2017, România a înregistrat cel mai semnificativ avans anual dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o creștere a PIB de 5,7%.

La nivelul Uniunii Europene, cât și în zona euro, producția industrială a crescut în luna mai cu 4%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, România fiind pe primul loc, cu 14,6%, se arată în datele publicate de către Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În fruntea clasamentului, cu cele mai mari creșteri ale producției industriale, se situează România (14,6%), urmată de Estonia (12,6%) și Cehia (10,7%). În domeniul negativ s-au situat doar Malta și Marea Britanie, ambele cu minus 0,7%.

Raportat la luna precedentă, în mai producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și cu 1,3% în zona euro, după ce în aprilie se înregistrase un avans de 0,1% în UE și de 0,3% în zona euro.

La nivel trimestrial, cele mai mari avansuri ale producției industriale s-au consemnat în Lituania (3,8%), România (3,5%) și Cehia (3,3%). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Portugalia (minus 1%) şi Malta (minus 0,9%).

George Soros a deschis astăzi, în calitate de special guest-speaker, lucrările forumului Bruxelles Economic Forum 2017. Analizând situația actuală a Uniunii Europene, miliardarul cunoscut pentru fondarea OPEN SOCIEY FUNDATION a spus, printre altele:

„În plan extern, UE este înconjurată de puteri ostile: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Egiptul aflat sub puterea ISIS și America pe care lui Trump i-ar plăcea să o creeze dar nu poate.  În plan intern, UE este guvernată de tratate depășite încă de la criza financiară din 2008 încoace. Aceste tratate au devenit din ce în ce mai puțin relevante pentru păstrarea status-Quo-ului. Funcționarea instituțiilor europene a devenit din ce în ce mai complicată și aduce o anumită stare de disfuncționalitate a Uniunii Europene înșiși. Eurozona în mod particular a devenit exact opusul a ceea ce se dorea inițial”.

George Soros atenționează asupra „crizei existențiale” care a pus stăpânire pe Uniunea Europeană ca urmare a instituțiilor „disfuncționale” și a mandatelor de austeritate și cere blocului comunitar să se reinventeze pentru a putea supraviețui.

La Forumul Economic de la Bruxelles, miliardarul american a declarat că UE „a pierdut ritmul” și a cerut oficialilor europeni să nu-și facă speranțe privind „o uniune tot mai strânsă” implementată de sus în jos, pornind de la Bruxelles, afirmație care probabil că nu este pe placul Germaniei.

„Uniunea Europeană este în prezent într-o criză existențială”, a spus Soros la Bruxelles. „Cei mai mulți europeni din generația mea susțin continuarea integrării. Generațiile mai tinere văd însă în UE un inamic care îi privează de un viitor sigur și promițător”, le-a spus celor prezenți la Forumul Economic.

La doar o zi după ce Comisia Europeană publicase un document de reflecție privind căile de urmat pentru aprofundarea Uniunii economice și monetare a UE, Soros a atras atenția că zona euro a devenit „exact opusul a ceea ce s-a dorit inițial”, scrie The Telegraph.

Filantropul american consideră că „reinventarea UE trebuie să reînvie susținerea de care se bucura ideea europeană”. Revenirea trebuie să includă analiza greșelilor din trecut și să explice ce a mers prost și să facă propuneri pentru ca lucrurile să meargă bine, a transmis CNBC.

Soros a reamintit gazdelor sale că „Uniunea Europeană s-a născut ca o asociere voluntară a unor state cu aceeași gândire și dispuse să-și sacrifice din suveranitatea proprie în folosul și spre binele tuturor”. După criza financiară din 2008, zona euro s-a transformat într-o relație de tip creditor-debitor, în care debitorii nu au mai putut să-și onoreze obligațiile, iar statele creditoare au dictat condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească datornicii. „Prin impunerea unei politici de austeritate a devenit practic imposibil pentru debitori să scape de datorii. „Rezultatul net n-a fost nici voluntar, nici egal”, a spus Soros.

El a mai spus că pierderea încrederii în UE a netezit drumul pentru ascensiunea partidelor anti-europene iar ambiția creării unei „și mai integrate uniuni” trebuie abandonată.

„Acum avem nevoie de a face un efort de colaborare care să combine abordarea de sus în jos în cadrul instituțiilor UE cu mișcările de jos în sus necesare pentru implicarea electoratului”, a spus Soros și a adăugat că „în loc de Europa cu mai multe viteze ar trebui să se urmărească o Europă „multiplă”, care să permită statelor membre o varietate mai largă de opțiuni, ceea ce ar avea un efect benefic”.

El a cerut blocului comunitar să se concentreze asupra a trei domenii cheie: abordarea crizei refugiaților, Brexit și „lipsa unei strategii de creștere economică”.

Activitatea economică, care cuprinde industria și sectorul serviciilor, din zona euro a crescut mai rapid decât așteptările analiștilor, impulsionată de evoluția pozitivă a celor mai importante trei economii care utilizează euro.

Indicele compozit Purchasing Managers Index (PMI), calculat de compania Markit a crescut la 56,8 în aprilie, față de 56,4 în martie. Diferențele dintre indicatorii pentru Germania, Franța și Italia nu au fost mai reduse de când a început colectarea datelor în 1998.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

„Datele încurajatoare din acest studiu vor majora probabil estimările privind avansul zonei euro în 2017 și ar putea duce la o înăsprire a politicii monetare a BCE”, a apreciat Chris Williamson, economist șef al IHS Markit.

El se așteaptă ca economia din zona euro să-și accelereze expansiunea în al doilea trimestru, după ce a avansat cu 0,5% în primele trei luni ale anului.

Dar chiar dacă semnalele de redresare pentru zona euro sunt solide, Banca Centrală Europeană (BCE) nu se grăbește să renunțe la  programul de stimulente financiare deoarece rata inflației de abia s-a ridicat peste un procent, iar creșterea salariilor este modestă.

Politica monetară relaxată a BCE și o atenuare a politicii fiscale vor sprijini un avans al economiei de 1,6% în 2017 și în 2018, a estimat recent Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

După ce Emmanuel Macron s-a calificat în finala pentru alegerile prezidențiale din Franța împreună cu liderul Frontului Național Marine le Pen, piețe au răsuflat ușurate, însă se vor confrunta cu riscurile politice din Italia, se arată într-o analiză realizată de Deutsche Bank, transmite Business Insider.

Macron s-a plasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale franceze, la o diferență de aproximativ 2 puncte procentuale de candidata de extremă dreapta Marine Le Pen. Macron a obținut 23,8% din voturi, iar Le Pen 21,5%.

Sondajele de opinie efectuate după primul tur de scrutin îl dau câștigător detașat pe Macron în fața lui Le Pen, cu un scor de 60% la 40%.

Victoria pro-europeanului Macron elimină riscul ieșirii Franței din zona euro și chiar din Uniunea Europeană. Însă riscurile nu s-au risipit complet, analiștii băncii germane subliniind posibilitatea ca în Italia să aibă loc alegeri în acest an poate readuce îngrijorarea investitorilor legată de destrămarea zonei euro.

În ultimii ani, partidul Cinci Stele din Italia de orientare populistă a crescut foarte mult, iar respingerea prin referendum, în decembrie, a reformelor constituționale a fost văzută ca o creștere a populismului, ceea ce înseamnă că alegerile ar putea fi viitorul mare pericol pentru stabilitatea UE.

„Europa are încă un calendar politic aglomerat, cu alegeri în Marea Britanie în iunie, în Germania în septembrie și în Italia înainte de aprilie 2018. În opinia noastră, unul dintre cele mai mari riscuri care poate provoca un șoc pe piețe este Italia. Pentru că alegerile ar putea avea loc peste mai mult de șase luni, piața ar putea să nu se concentreze încă pe acesta”, au precizat analiștii Deutsche Bank.

Riscul politic italian fiind încă îndepărtat, investitorii europeni își vor îndrepta atenția pe Banca Centrală Europeană, care va începe să restrângă programul de suplimentare a lichidităților, fiind posibil ca procesul să înceapă în 2017.

Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene a crescut în 2016 la 14.800 de miliarde euro la prețuri curente. Mai mult de jumătate este generat de doar trei state membre: Germania, Marea Britanie și Franța, a comunicat biroul european pentru statistică, Eurostat.

Cu un PIB de 3.100 miliarde euro în 2016, Germania este de departe cea mai puternică economie din UE, reprezentând o cincime din PIB-ul total al Uniunii (21,1%). Pe locurile următoare se clasează Marea Britanie (16%), Franța (15%), Italia (11,3%), Spania (7,5%) și Olanda (4,7%).

La capătul opus, 11 state membre au un PIB care contează cu mai puțin de 1% din totalul UE. Acesatea sunt: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croația, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia și Ungaria. România ocupă locul 11 în ierarhia celor 28 de state membre UE, PIB-ul nostru contribuind cu 1,1% la totalul comunitar.

Referitor la cele 19 state care formează zona euro, PIB-ul lor cumulat s-a cifrat în 2016 la 10.700 miliarde euro, ceea ce înseamnă că împreună contează cu 72,5% la formarea PIB-ului UE. Germania (29,9%) și Franța (20,7%) contribuie cu jumătate la PIB-ul din zona euro.

Premierul Grindeanu renunță la asumarea unei date pentru aderarea la moneda unică europeană, cu toate că își asumă în continuare angajamentul față de Comisia Europeană.

Prim-ministrul Sorin Grindeanu a declarat astăzi în timpul primei reuniuni a Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro că România poate să adopte moneda europeană numai „după ce și veniturile cetățenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre ale UE”, conform Profit.ro.

Guvernul ia în considerare ca în elaborarea raportului ce trebuie transmis la Bruxelles anual să nu mai fie menționată data la care România va putea fi capabilă să adopte moneda unică, nedorindu-se nici măcar includerea unui termen simbolic, precum în anii precedenți.

În 2016, Guvernul Cioloș a anunțat renunțarea la termenul de 2019 pentru trecerea României la euro, menționând că data va trebui stabilită mai degrabă de către viitorul guvern și să fie inclusă în raportul pentru Bruxelles de anul acesta. Guvernul Cioloș a pregătit atunci un document în care nu mai anunță anul 2019, ci doar menține angajamentul de a adopta moneda europeană.

„Nu este stabilită nicio dată. Rămâne principiul ca o dată să fie asumată în baza analizei de impact care va determina momentul cel mai oportun de aderare la UEM. Analiza va fi făcută în următoarele luni. În Programul de Convergență de acum nu va apărea data”, au declarat anumite surse pentru Profit.ro.

Anual, Guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene un program de convergență al României, care să indice și un astfel de termen. În programul transmis în aprilie 2015, Guvernul a anunțat, mai mult ca un mesaj politic de stabilitate și încredere în economie, că își păstrează  angajamentul de adoptare a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2019.

Autoritățile române au hotărât stabilirea unei date ca țintă pentru adoptarea monedei euro, dorind astfel să arate angajamentul României pentru a intra în zona euro, dar au împins ulterior acest termen, țara noastră nefiind încă practic pregătită pentru un astfel de angajament.

Câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța de către Marine Le Pen, liderul partidului extremist de dreapta, Frontul Național, ar putea duce la cea mai însemnată scădere a monedei unice din ultimii cinci ani, cursul valutar urmând o traiectorie similară cu cea a lirei în urma votului pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, este concluzia unui sondaj făcut de Bloomberg printre economiști.

Moneda europeană ar putea înregistra un declin rapid în cazul în care Marine le Pen ar câștiga alegerile prezidențiale din Franța, pe fondul acuzațiilor acesteia la adresa Uniunii Europene și a promisiunii făcute de le Pen pentru organizarea unui referendum pentru părăsirea zonei euro și introducerea francului care să reducă valoarea nominală a datoriei suverane.

O  depreciere a euro până la paritate cu dolarul, pentru prima dată din 2002 ar reprezenta un declin mai mare de 7% faţă de nivelul cotației din prezent de 1,08 dolari, în timp ce o scădere sub 95 de cenţi ar reprezenta o devalorizare de aproape 12%.

Potrivit unui raport realizat înainte de referendumul pentru Brexit din mai 2016, mare parte a economiştilor au prevăzut scăderea lirei sterline sub 1,35 dolari, în cazul unui vot în favoarea părăsirii blocului comunitar. Prognoza a fost una realistă, lira sterlină pierzând peste 10% din valoare în fața principalelor valute, până la minimul ultimilor 31 de ani, cu 1,3229 dolari pentru o liră.

Economiștii citați de Bloomberg susțin totuși că victoria candidatei Le Pen este puţin probabilă, aceasta având șanse de 20% să câștige, în timp ce probabilitatea ca contracandidatul său,  Emmanuel Macron, să devină președinte al Franței este de 61%.