Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat la Bruxelles lansarea Comunicării privind regiunile de frontieră estice și un plan de măsuri pe trei direcții, securitate și apărare, investiții și sprijin pentru comunitățile locale, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al presiunilor resimțite în mod direct de zonele de la granița estică a UE.

Pe scurt

1. Comisia spune că va mobiliza până la 800 miliarde euro până în 2030 pentru eforturi de apărare și indică „Defence Readiness Roadmap 2030” ca instrument cu obiective și termene măsurabile.

2. Aproape două treimi din cele 150 miliarde euro disponibile prin SAFE, programul UE de achiziții comune, sunt „alocate provizoriu” celor opt state de frontieră reprezentate la eveniment.

3. Comisia anunță EastInvest, un mecanism de finanțare de 20 miliarde euro, proiectat pentru regiunile de frontieră, care reunește BEI, BERD, bănci private și finanțatori naționali, cu credite țintite în următorii doi ani.

4. Pachetul include inițiative europene precum Eastern Flank Watch și Drone Defence Initiative, un nou Drone Action Plan și investiții „de miliarde” în mobilitate militară, plus triplarea finanțării la frontiere pentru securizarea acestora.

5. Comisia indică flexibilizarea fondurilor de coeziune și utilizarea instrumentelor existente, inclusiv pentru servicii transfrontaliere de sănătate și digital upskilling pentru comercianți locali.

În discurs, von der Leyen a legat planul de schimbarea mediului de securitate de la începutul invaziei ruse, afirmând că „lumea s-a schimbat peste noapte”, iar impactul cel mai puternic „a fost resimțit de-a lungul frontierelor noastre estice”. Ea a descris o combinație de efecte economice și riscuri de securitate, de la perturbarea transportului și turismului până la „amenințări hibride, migrație instrumentalizată și incursiuni cu drone”.

Componenta de securitate este ancorată în instrumente prezentate ca deja operaționale sau în curs de implementare la nivel european. Președinta Comisiei a spus că Europa „a făcut pași istorici” spre o Uniune a apărării și că UE „va mobiliza până la 800 miliarde euro până în 2030” pentru eforturi de apărare, în paralel cu „Defence Readiness Roadmap 2030”. În această logică, ea a subliniat că UE are „un focus de tip laser” pe securitatea frontierei estice și a indicat că „aproape două treimi” din cele 150 miliarde euro disponibile prin SAFE sunt „alocate provizoriu” celor opt state de frontieră reprezentate la lansare.

Discursul a inclus și un set de instrumente tematice pentru riscurile de la frontieră, precum inițiativele pan-europene Eastern Flank Watch și Drone Defence Initiative și un Drone Action Plan care, potrivit președintei Comisiei, vizează amenințări „de la drone la baloane” utilizate în scopuri ostile. Von der Leyen a mai spus că UE investește „miliarde” în mobilitate militară pentru a permite desfășurarea mai rapidă a trupelor și echipamentelor și că va „tripla finanțarea la frontiere” pentru securizarea acestora.

Pilonul economic al planului este EastInvest, descris ca un mecanism de finanțare de 20 miliarde euro „conceput special” pentru regiunile de frontieră, care aduce împreună surse publice și private, inclusiv Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Președinta Comisiei a spus că EastInvest va oferi credite țintite în următorii doi ani și va susține proiecte precum energia regenerabilă, agricultura și silvicultura, cu obiectivul declarat de a crea locuri de muncă și oportunități economice în regiunile afectate de proximitatea războiului.

Pentru a ilustra direcția investițiilor, discursul a enumerat exemple din statele de la frontieră. În Polonia, a fost menționată dezvoltarea unui „drone valley” în sud-est, în Lituania construirea unei baze militare aproape de granița cu Belarus, finanțată de BEI, care ar urma să găzduiască „aproape 5.000” de personal militar și civil. Au fost invocate și exemple de proiecte cu componentă industrială și de lanțuri de aprovizionare, inclusiv o „fibre optic valley” în sud-estul Letoniei, producția de „medicamente critice” în România la un centru de cercetare din Iași și o fabrică de magneți în orașul Narva din Estonia.

Al treilea pilon este sprijinul pentru comunități prin instrumentele existente ale UE, în special politica de coeziune și politica agricolă comună, cu promisiunea că planul va asigura că „fiecare cent poate fi cheltuit acolo unde contează”. Von der Leyen a spus că fondurile de coeziune au fost făcute „mult mai flexibile” și a oferit ca exemplu un serviciu transfrontalier de sănătate operat de Polonia și Lituania, precum și investiții în digital upskilling pentru ca comercianții locali să își poată moderniza instrumentele cu bani din coeziune.

Discursul a fost livrat în prezența mai multor lideri ai statelor membre de la frontiera estică și a conducerii financiare europene, inclusiv vicepreședintele executiv Raffaele Fitto și președinta BEI Nadia Calviño. Von der Leyen a plasat anunțul în continuitatea vizitei recente la Kyiv, făcută „la începutul acestei săptămâni”, pentru marcarea aniversării a patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, și a legat planul pentru regiunile de frontieră de nevoia de a combina securitatea cu prosperitatea regională.

Ea a făcut și o trimitere la „Helsinki Summit”, despre care a spus că a fost convenit anul trecut între opt state est-europene și că va consolida securitatea regională, în timp ce a indicat că investițiile în apărare și mobilitate militară pot genera efecte economice în regiune prin locuri de muncă și infrastructură.