Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament denumită Industrial Accelerator Act, care introduce cerințe țintite și proporționale „Made in EU” și cu emisii reduse pentru achiziții publice și scheme de sprijin, stabilește un proces digital unic de autorizare pentru proiecte de producție și introduce condiții pentru investiții străine majore în sectoare strategice, într-o inițiativă care urmărește să crească ponderea industriei în PIB-ul UE la 20% până în 2035.

Pe scurt

1. Actul propune cerințe „Made in EU” și cu emisii reduse pentru achiziții publice și scheme de sprijin, aplicabile în sectoare selectate precum oțel, ciment, aluminiu, automobile și tehnologii net-zero.

2. Statele membre ar urma să creeze un proces digital unic de autorizare, cu termene maxime și principiul aprobării tacite la etape intermediare pentru anumite proiecte, inclusiv de decarbonizare în industrii mari consumatoare de energie.

3. Pentru investiții peste 100 milioane euro în sectoare emergente precum baterii, vehicule electrice, fotovoltaice și materii prime critice, actul introduce condiții atunci când o singură țară terță controlează peste 40% din capacitatea globală de producție.

4. Comisia estimează efecte economice și de mediu, inclusiv economii administrative prin digitalizarea autorizării și reduceri ale emisiilor de CO2 în industrii mari consumatoare de energie și în lanțuri industriale asociate.

Propunerea Industrial Accelerator Act urmărește să stimuleze cererea de tehnologii și produse cu emisii reduse fabricate în Europa și să consolideze capacitățile de producție ale UE, pe fondul competiției globale și al dependențelor crescute de furnizori din afara Uniunii în sectoare strategice. În 2024, producția industrială a reprezentat 14,3% din PIB-ul UE, iar actul fixează ca obiectiv creșterea acestei ponderi la 20% până în 2035.

În linie cu recomandările raportului Draghi, textul introduce cerințe țintite și proporționale „Made in EU” și sau cu emisii reduse pentru achiziții publice și scheme de sprijin public, aplicabile unor sectoare selectate, în special oțel, ciment, aluminiu, automobile și tehnologii net-zero, cu un cadru care poate fi extins, după caz, către alte industrii mari consumatoare de energie, inclusiv chimicale.

Pentru oțel, Comisia propune preferințe specifice pentru oțel cu emisii reduse, cu scopul de a crea cerere de piață și de a crește predictibilitatea pentru investitori. Pentru tehnologii net-zero, cerințele „Made in EU” ar urma să se aplice, atunci când sunt vizate de anumite proceduri de achiziții publice, licitații și scheme de sprijin, pentru baterii, sisteme de stocare a energiei în baterii, fotovoltaice, pompe de căldură, eolian, electrolizoare și tehnologii nucleare. Propunerea include prevederi „Made in EU” și pentru vehicule electrice și componentele acestora.

Comisia afirmă că UE rămâne una dintre cele mai deschise piețe din lume și își menține angajamentul față de deschidere ca sursă de reziliență economică, dar propunerea urmărește o reciprocitate mai mare în achizițiile publice. Conținutul provenit din parteneri cu care Uniunea are un acord de liber schimb sau o uniune vamală, ori care sunt părți la Acordul privind achizițiile publice, și pentru care există obligații relevante ale Uniunii în baza acestor acorduri, ar urma să fie considerat de origine unională. Pentru alte intervenții publice, inclusiv scheme publice și licitații, partenerii pot intra în sfera actului dacă au un acord de liber schimb sau o uniune vamală cu UE.

Un al doilea pilon este accelerarea autorizării proiectelor industriale. Actul include cerința ca statele membre să instituie un proces digital unic de autorizare pentru a accelera și simplifica proiectele de producție. În Q&A, Comisia indică termene maxime de 18 luni pentru anumite proiecte și utilizarea principiului aprobării tacite la etape intermediare în cazul în care autoritățile nu răspund în termenele stabilite, pentru proiecte precum decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie sau proiecte amplasate în Industrial Acceleration Areas.

Propunerea introduce Industrial Acceleration Areas, concepute pentru a facilita simbioza industrială și crearea de clustere de producție curată, inclusiv prin facilitarea investițiilor în infrastructură energetică, promovarea permiselor la nivel de zonă și sprijin pentru competențe.

Un al treilea pilon privește investițiile străine directe în sectoare strategice. Deși UE rămâne deschisă investițiilor, propunerea introduce condiții pentru investiții majore de peste 100 milioane euro în sectoare emergente, precum baterii, vehicule electrice, fotovoltaice și materii prime critice, atunci când investiția provine dintr-o țară în care o singură țară terță controlează peste 40% din capacitatea globală de producție. În comunicat, Comisia indică drept condiții crearea de locuri de muncă de calitate, inovare și creștere, transfer de tehnologie și cunoștințe, respectarea cerințelor de conținut local și un nivel minim de 50% ocupare a forței de muncă europene. În Q&A, Comisia descrie, între condiții, majoritate a acționariatului în UE, transfer de tehnologie, integrare în lanțurile valorice ale UE și creare de locuri de muncă.

Comisia prezintă actul ca parte a strategiei de consolidare a securității economice și a rezilienței lanțurilor de aprovizionare. Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială, a declarat că „Astăzi marcăm un pas major în reînnoirea doctrinei economice europene, astfel încât Uniunea să fie pregătită pentru secolul XXI, așa cum a recomandat raportul Draghi. În fața unei incertitudini globale fără precedent și a concurenței neloiale, industria europeană se poate baza pe prevederile acestui act pentru a stimula cererea și a garanta lanțuri de aprovizionare reziliente în sectoare strategice. Actul va crea locuri de muncă prin direcționarea banilor contribuabililor către producția europeană, reducerea dependențelor și consolidarea securității economice și a suveranității noastre”.

Comisia estimează că măsurile de cerere pentru produse cu emisii reduse ar putea genera peste 600 milioane euro valoare adăugată suplimentară în industriile oțelului, aluminiului și cimentului până în 2030 și până la 10,5 miliarde euro pe lanțul valoric auto. Comisia indică și estimări privind locurile de muncă, inclusiv 85.000 în proiecte de baterii și 58.000 în producția de energie solară, precum și economii administrative de până la 240 milioane euro pentru toate industriile de producție din UE prin digitalizarea autorizării. Tot în Q&A, Comisia estimează economii totale de 30,58 milioane tone de dioxid de carbon în industrii mari consumatoare de energie, baterii și componente auto și precizează că aceste industrii reprezintă 22,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE.

Comisia precizează că inițiativa a fost anunțată în Clean Industrial Deal și în comunicarea comună de anul trecut privind consolidarea securității economice a UE și că urmărește să pună în aplicare recomandările raportului Draghi prin crearea de cerere pentru produse curate și fabricate în UE prin achiziții publice și scheme de sprijin. În Q&A, Comisia arată că actul completează Automotive Package adoptat la 16 decembrie 2025, inclusiv prin definirea condițiilor „Made in EU” legate de flexibilități în standardele de CO2 pentru autoturisme și camionete și de condiții pentru sprijin financiar destinat ecologizării flotelor corporative.