Comisia Europeană a propus suspendarea, pentru un an, a taxelor vamale MFN la importurile de mai multe îngrășăminte pe bază de azot și inputuri pentru producția acestora, inclusiv amoniac și uree, prin contingente tarifare fără taxe aplicabile tuturor țărilor, cu excepția Rusiei și Belarusului, într-o măsură prezentată ca sprijin pentru costurile fermierilor și pentru securitatea alimentară a UE.

Pe scurt

1. Suspendarea taxelor MFN este propusă pentru un an și vizează mai multe îngrășăminte azotate și inputuri pentru producție, inclusiv amoniac și uree.

2. Măsura se aplică prin contingente tarifare fără taxe pentru toate țările, cu excepția Rusiei și Belarusului.

3. Importurile care depășesc contingentele ar urma să fie taxate la nivelul standard MFN.

4. Comisia estimează economii de aproximativ 60 milioane euro în taxe vamale pentru fermieri și industria îngrășămintelor.

5. Inițiativa se leagă de aplicarea CBAM, unde fertilizatorii au primit în decembrie 2025 o derogare privind regulile de calcul, cu un markup de 1% în loc de 10%, în timp ce pentru alte sectoare este prevăzută o creștere progresivă până la 30%.

Propunerea Comisiei urmărește să reducă presiunea costurilor asupra sectorului agroalimentar și să sprijine industria de îngrășăminte din UE prin diminuarea taxelor la import pentru anumite produse și materii prime considerate cheie. Comisia a indicat că economiile cumulate din taxele vamale ar ajunge la aproximativ 60 milioane euro.

Mecanismul ales este unul calibrat, bazat pe contingente tarifare fără taxe. Comisia precizează că suspendarea nu ar funcționa ca o liberalizare completă, deoarece importurile peste nivelurile contingentelor ar reveni la taxarea standard MFN. În logica executivului european, această structură ar trebui să evite șocurile de piață și să mențină un control asupra volumelor importate, în timp ce oferă un relief de cost pe termen scurt.

O componentă centrală este excluderea Rusiei și Belarusului. Comisia prezintă măsura drept parte a efortului de a reduce dependența UE de cei doi furnizori și de a susține diversificarea aprovizionării acolo unde importurile rămân necesare pentru sectorul agricol și pentru industria fertilizatorilor. Argumentul politic este legat de securitatea alimentară și de suveranitatea economică într-un context global descris ca instabil.

Comisia leagă inițiativa de o strategie mai largă care combină eliminarea tarifelor MFN în anumite condiții cu deschiderea de oportunități prin acorduri comerciale, pentru a identifica furnizori considerați fiabili. În același timp, instituția transmite că va continua să urmărească evoluțiile de piață.

Context RO
Dosarul se intersectează cu implementarea mecanismului CBAM, care introduce costuri legate de carbon pentru anumite importuri și influențează și lanțurile industriale relevante pentru fertilizatori. Comisia amintește că, în decembrie 2025, a introdus o excepție de la regulile standard de calcul pentru a reduce impactul CBAM asupra fertilizatorilor, sectorul fiind prezentat drept singura marfă care a beneficiat de o astfel de derogare. În termeni tehnici, excepția vizează utilizarea unui markup de 1% în loc de 10%, în timp ce pentru celelalte sectoare este prevăzută o creștere progresivă până la 30%.

Rămâne deschisă o întrebare de impact pentru piața internă. În ce măsură contingentarea și suspendarea temporară a taxelor vor reduce costurile pentru fermieri fără a accentua presiunea concurențială asupra producătorilor de îngrășăminte din UE, mai ales într-un sector sensibil la costurile energiei și la volatilitatea materiilor prime.