Bruxelles, 30 ianuarie 2026 – Comisia Europeană a publicat un pachet cuprinzător de decizii de infringement, semnalând toleranță zero față de statele membre care întârzie respectarea legislației UE. Deciziile variază de la trimiteri la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) până la avertismente formale cu impact asupra securității energetice, sănătății publice și drepturilor fundamentale.

Pe scurt

1. Țara se confruntă cu cel mai sever nivel al procedurii de infringement pentru neînchiderea și nereabilitarea a 15 gropi de gunoi ilegale, prezentând riscuri pentru sănătatea publică și mediu.

2. Comisia a avertizat formal Bratislava cu privire la desființarea Oficiului pentru Protecția Avertizorilor și retragerea retroactivă a protecțiilor, invocând încălcări ale Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

3. 16 state membre sunt somate să se retragă din Tratatul Cartei Energiei, în timp ce 10 țări sunt vizate pentru neadoptarea noilor protecții pentru lucrători împotriva azbestului.

Cea mai severă acțiune din acest pachet vizează România, care este trimisă în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea Directivei privind depozitele de deșeuri. În ciuda unei perioade de tranziție care a expirat în iulie 2017, România are încă 15 depozite de deșeuri care nu sunt nici închise, nici reabilitate. Deși 92 de depozite au fost rezolvate, cele 15 rămase nu au planuri clare de reabilitare, forțând Comisia să escaladeze problema după ani de avertismente.

În plus, Comisia a deschis proceduri împotriva Danemarcei, Italiei și Luxemburgului privind Directiva Cadru Apă. Problema cheie constă în revizuirea periodică a autorizațiilor de apă:

• Danemarca permite autorizații valabile până la 30 de ani fără revizuire.

• Italia nu înregistrează toate captările de apă și nu revizuiește periodic concesiunile.

• Luxemburg menține valabilitatea nedeterminată pentru permisele mai vechi. Aceste lacune subminează capacitatea UE de a monitoriza și menține standardele de calitate a apei.

Într-o mișcare cu implicații politice majore, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere Slovaciei cu privire la demontarea protecției avertizorilor de integritate. Noua legislație, adoptată rapid, dizolvă Oficiul dedicat protecției avertizorilor și introduce un mecanism care permite autorităților să retragă protecția retroactiv. Comisia consideră acest lucru o încălcare directă a Directivei Whistleblower și a principiului căilor de atac eficiente.

Simultan, Cehia și Slovacia au fost avertizate pentru limitarea ajutorului juridic doar la persoanele „acuzate” (puse oficial sub învinuire), excluzând „suspecții”, încălcând astfel directivele UE privind dreptul la asistență juridică.

România a primit un „aviz motivat suplimentar” pentru întârzierile sistematice în plata farmaciilor pentru medicamentele eliberate în cadrul programului național de asigurări de sănătate (CNAS). Directiva UE impune plata în termen de 60 de zile pentru entitățile din sănătate, dar datele arată că farmaciile românești așteaptă în medie între 65 și 73 de zile. Aceste întârzieri afectează negativ IMM-urile și lichiditățile din sectorul sanitar.

În altă ordine de idei, Germania este contestată pentru solicitarea vizelor „Vander Elst” pentru lucrătorii non-UE deja angajați legal în alte state UE, creând bariere nejustificate în calea libertății serviciilor. Polonia este presată să ridice interdicția totală privind publicitatea farmaciilor, despre care CJEU a decis că restricționează libertatea de stabilire.

În urma retragerii UE din Tratatul Cartei Energiei, Comisia a solicitat formal unui număr de 16 state membre (inclusiv Austria, România, Suedia și Irlanda) să urmeze exemplul. Deoarece comerțul și investițiile sunt competențe exclusive ale UE, statele individuale nu pot rămâne părți la un tratat din care blocul a ieșit.

În sectorul regenerabilelor, Franța a primit un aviz motivat suplimentar pentru că nu a transpus complet normele menite să accelereze procedurile de autorizare pentru proiectele eoliene și solare, o componentă cheie a planului REPowerEU.

• Azbest: 10 state membre (inclusiv Spania, Grecia și Polonia) nu au transpus noile limite de expunere, mai stricte, pentru lucrătorii care manipulează azbest.

• „Directivele Micului Dejun”: 11 state membre (inclusiv Franța și Belgia) nu și-au actualizat legile privind etichetarea mierii (transparența originii), sucurilor de fructe (conținutul de zahăr) și gemurilor, împiedicând alegerea informată a consumatorilor.