Consiliul UE a adoptat o recomandare privind capitalul uman care urmează să ajute statele membre să combată deficitul de forță de muncă și de competențe din întreaga Uniune, cu obiectivul declarat de a consolida competitivitatea și reziliența europeană într-un context marcat de presiuni demografice, deficit persistent de lucrători și cerere în creștere pentru competențe noi.

Pe scurt

1. Consiliul spune că UE se confruntă cu un deficit persistent de lucrători și de competențe, cu cele mai răspândite lipsuri în domenii de importanță strategică precum sănătatea, agricultura, tehnologia informației și comunicațiilor, ingineria civilă și educația.

2. În 2024, 77% dintre companiile din UE au declarat că deficitul de competențe reprezintă o barieră pentru investițiile pe termen lung.

3. Recomandarea cere acțiuni în sectoare strategice pentru competitivitatea și reziliența UE, inclusiv tehnologii digitale, sănătate, agricultură și apărare.

4. Consiliul pune accent pe competențele de bază, pe educația și formarea profesională, pe programele STEM și pe accesul grupurilor dezavantajate la educație și formare de calitate.

5. Statele membre sunt încurajate să combine investițiile publice și private în competențe și să utilizeze metodologii bazate pe volume mari de date și inteligență artificială pentru a anticipa mai bine cererea de competențe.

Consiliul definește capitalul uman drept cunoștințele, competențele, experiența, educația și formarea care ajută o persoană sau o echipă să își atingă obiectivele profesionale sau personale și îl descrie ca element-cheie al forței competitive și al rezilienței economice a Europei. Din punct de vedere jurnalistic, acesta este primul unghi major al dosarului, transformarea unei teme educaționale și sociale într-o chestiune de competitivitate economică europeană. În această logică, recomandarea tratează deficitul de competențe nu ca pe o problemă marginală a pieței muncii, ci ca pe un obstacol direct pentru investiții, inovare și capacitatea Uniunii de a susține sectoare strategice.

Textul pornește de la constatarea unui deficit persistent de lucrători și de competențe la nivelul UE, cu cele mai răspândite lipsuri în domenii de importanță strategică precum sănătatea, agricultura, tehnologia informației și comunicațiilor, ingineria civilă și educația. Consiliul avertizează că progresele tehnologice și tranzițiile verde și digitală vor accentua cererea de competențe noi și vor agrava lipsurile deja existente. La aceasta se adaugă provocările demografice, în special îmbătrânirea populației, care sunt prezentate ca un factor suplimentar de presiune asupra piețelor muncii.

Dimensiunea economică a problemei este susținută printr-un indicator foarte puternic din comunicat. În 2024, 77% dintre companiile din UE au spus că lipsa competențelor reprezintă o barieră pentru investițiile pe termen lung. Acesta este unul dintre cele mai importante unghiuri ale știrii, pentru că mută dezbaterea despre competențe din sfera educației în cea a investițiilor și a competitivității economice. În formularea Consiliului, un deficit de lucrători calificați poate împiedica atât investițiile, cât și inovarea.

Recomandarea cere statelor membre să acționeze asupra deficitului de competențe în sectoare considerate strategic importante pentru competitivitatea și reziliența UE, inclusiv tehnologiile digitale, sănătatea, agricultura și apărarea. În același timp, textul subliniază că patru din cinci adulți dobândesc competențe prin formare legată de locul de muncă și încurajează dezvoltarea de parteneriate între furnizorii de educație și formare, companii și alți actori-cheie, inclusiv serviciile publice de ocupare. În termeni de politică publică, recomandarea împinge statele membre către o abordare mai strâns legată de piața muncii și de nevoile economiei reale.

Un alt pilon al textului privește competențele de bază și accesul la educație și formare. Consiliul recunoaște că mulți cursanți, în special cei proveniți din medii dezavantajate, se confruntă cu dificultăți în dobândirea competențelor de bază care le permit să participe activ la piața muncii. În consecință, recomandarea cere statelor membre să stimuleze dobândirea competențelor la toate vârstele și la toate nivelurile educației și formării, cu un accent special pe grupurile dezavantajate, inclusiv persoanele cu dizabilități. Textul recomandă în mod explicit asigurarea unui acces echitabil la educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate și creșterea atractivității profesiei didactice. Acesta este un unghi important pentru știre, pentru că dosarul nu se limitează la competențe avansate, ci include și baza sistemului educațional.

Consiliul intervine și în dezbaterea privind educația și formarea profesională. Programele profesionale și uceniciile sunt descrise ca fiind adesea percepute drept neatractive, în pofida nivelurilor ridicate de ocupare pentru absolvenți. În 2024, 80% dintre absolvenții de educație și formare profesională erau angajați. În acest context, statele membre sunt încurajate să crească atractivitatea educației și formării profesionale și a uceniciilor, în special pentru grupurile subreprezentate, cum sunt femeile. Din punct de vedere jurnalistic, aici apare o tensiune clară între performanța bună pe piața muncii și imaginea slabă a acestui tip de parcurs educațional.

O altă zonă prioritară este cea a programelor STEM, știință, tehnologie, inginerie și matematică. Consiliul arată că cererea de profesioniști STEM este în creștere, impulsionată de evoluțiile tehnologice, inclusiv de ascensiunea inteligenței artificiale. Deși disciplinele STEM rămân populare în rândul studenților, aproximativ jumătate dintre statele membre au raportat o scădere a nivelurilor de înscriere între 2015 și 2023. În răspuns, recomandarea cere creșterea capacității, relevanței și atractivității programelor universitare și a programelor profesionale de nivel înalt în domeniul STEM, cu accent special pe studente. Acest element oferă unul dintre cele mai puternice unghiuri structurale ale textului, Europa are nevoie de mai mulți specialiști exact în domeniile în care unele tendințe educaționale merg în direcția opusă.

Recomandarea are și o componentă financiară clară. Consiliul recunoaște că finanțele publice nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul de competențe, în special când este vorba de sprijinirea adulților pentru perfecționare și recalificare. Din acest motiv, textul cere o abordare a investițiilor în educație, formare și competențe care să combine cheltuielile publice cu investițiile private și să utilizeze inițiative europene precum Fondul social european Plus și InvestEU. În plus, statele membre sunt încurajate să monitorizeze și să evalueze aceste investiții la nivel local, regional și național, astfel încât cheltuielile să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor și bazate pe dovezi.

Un alt unghi important este cel al anticipării cererii de competențe. Consiliul spune că informațiile privind competențele trebuie să fie accesibile, ușor de înțeles, țintite și actualizate pentru ca politicile de formare să fie eficiente și pregătite pentru viitor. În acest scop, recomandarea încurajează statele membre să dezvolte și să aplice metodologii pentru utilizarea volumelor mari de date și a inteligenței artificiale, astfel încât să furnizeze informații mai bune și mai rapide despre competențe și să utilizeze mai regulat aceste date în domenii precum orientarea în carieră și proiectarea curriculei. Este unul dintre punctele cele mai moderne ale textului, prin care tema competențelor este legată direct de infrastructura de date și de capacitatea statelor de a anticipa schimbarea economică.

Mesajul politic al recomandării este rezumat într-o formulare a ministrului cipriot al muncii, Marinos Moushouttas, citat în comunicat: „Capitalul uman este cel mai mare atu al Europei. În condițiile în care deficitul persistent de forță de muncă și de competențe afectează sectoare strategice, de la sănătate până la tehnologiile digitale, recomandarea de astăzi marchează un pas decisiv pentru consolidarea competitivității, rezilienței și coeziunii noastre sociale prin investiții mai eficiente în cunoștințele, competențele și potențialul oamenilor.”

Instituțional, dosarul este prezentat ca o noutate importantă în guvernanța economică a UE. Este pentru prima dată când Consiliul adoptă o recomandare privind capitalul uman ca instrument în cadrul Semestrului European pentru a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe. Textul completează orientările privind ocuparea forței de muncă adoptate anual și este plasat explicit în logica pachetului de toamnă al Semestrului European, al cărui obiectiv general este consolidarea competitivității UE, obiectiv care, în formularea Consiliului, necesită o forță de muncă calificată.

Recomandarea a fost anunțată inițial de Comisie în martie 2025, ca parte a inițiativei Union of Skills, și a fost inclusă în pachetul de toamnă al Semestrului European publicat în noiembrie 2025.