Christine Lagarde a transmis în Parlamentul European că inflația a fost ținută sub control, dar că percepția publică rămâne că prețurile cresc mai repede decât în realitate, cu efecte asupra deciziilor economice și a încrederii în instituții, și a precizat că Banca Centrală Europeană nu va pre-angaja o traiectorie a dobânzilor, în primul dialog monetar trimestrial din 2026 cu comisia ECON.

Pe scurt

1. Eurodeputații din comisia ECON s-au întâlnit joi cu președinta BCE, Christine Lagarde, pentru primul lor dialog monetar trimestrial din 2026.

2. În deschiderea reuniunii, Lagarde a susținut că inflația a fost ținută sub control și că răspunsul de politică al BCE a jucat un rol crucial.

3. Lagarde a spus că cetățenii percep în continuare că prețurile cresc mai repede decât în realitate, iar acest lucru are implicații pentru deciziile economice și pentru încrederea în instituții.

4. Lagarde a prezentat o evaluare a economiei zonei euro și a anunțat că BCE nu va pre-angaja o traiectorie a dobânzilor.

5. Eurodeputații au întrebat despre impactul politicilor SUA și al slăbiciunii dolarului asupra inflației din Europa și despre măsura în care politica monetară americană ar putea pune presiune asupra deciziilor din zona euro.

Întâlnirea de joi a fost primul dialog monetar trimestrial din 2026 dintre comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European și președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, organizat pe fondul „incertitudinii ridicate” pe plan politic și economic internațional.

În deschiderea reuniunii, Lagarde a susținut că inflația a fost „ținută sub control”, iar răspunsul „decisiv” de politică al BCE a avut un rol „crucial”. În același timp, ea a avertizat că percepția publică este că prețurile cresc mai repede decât în realitate, iar acest lucru are implicații atât pentru deciziile economice, cât și pentru încrederea în instituții.

Lagarde a prezentat apoi evaluarea sa privind economia zonei euro și a anunțat că BCE nu va pre-angaja o traiectorie a dobânzilor.

În sesiunea de întrebări, eurodeputații au cerut clarificări despre modul în care politicile din SUA și slăbiciunea dolarului ar putea afecta inflația în Europa. Ei au întrebat, de asemenea, în ce măsură politica monetară americană ar putea pune presiune asupra politicii monetare din zona euro.

Au fost adresate întrebări și despre impactul pe care inteligența artificială l-ar putea avea asupra inflației. La nivel mai general, eurodeputații au cerut explicații despre modul în care evenimentele instabile din lume se traduc în opțiuni de politică monetară care să producă stabilitate și încredere.

O parte separată a discuției a vizat euro digital, cu întrebări despre infrastructura necesară pentru lansare și despre posibilitatea distribuirii prin canale non-europene. Eurodeputații au ridicat și problema necesității unei interpretări corecte a sprijinului public pentru euro digital.

Întrebări au fost adresate și privind situația personală a președintei BCE, atât în legătură cu posibilitatea unei plecări anticipate din funcție, cât și privind remunerația sa de la Banca Reglementelor Internaționale.

Alte subiecte ridicate în cadrul reuniunii au inclus divergențele de creștere între statele membre, rolul locuințelor în calculul inflației, efectul pe care acordul comercial Mercosur și alte acorduri internaționale similare l-ar putea avea asupra economiei europene și modul în care integrarea pieței ar putea contribui la combaterea fragmentării.

Dialogurile monetare trimestriale dintre președintele BCE și comisia ECON sunt unul dintre principalele cadre de control democratic și dezbatere publică la nivelul UE asupra politicii monetare, într-un moment în care deciziile BCE sunt influențate de evoluții externe, de dinamica inflației și de schimbări structurale, inclusiv digitalizarea și discuțiile privind euro digital.