Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a declarat la sosirea la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles că Uniunea se confruntă cu „război cognitiv” și cu rețele de manipulare informațională care „lucrează împotriva noastră”, iar miniștrii vor discuta ce instrumente suplimentare pot fi activate pentru a contracara acest fenomen.
Pe scurt
-
Kallas a declarat că manipularea informațională străină devine o problemă tot mai serioasă în Europa.
-
Ea a descris fenomenul drept „război cognitiv”, o bătălie a narațiunilor pentru „inimile și mințile” cetățenilor.
-
UE a dezvoltat deja instrumente pentru a sprijini partenerii externi, dar problema afectează acum și spațiul european.
-
Miniștrii de externe analizează ce măsuri suplimentare pot fi adoptate la nivel european.
Kallas a declarat că una dintre primele teme ale reuniunii este „manipularea informațională străină și dezinformarea” și a subliniat că UE a dezvoltat deja instrumente pentru a sprijini alte țări în combaterea acestor fenomene. Ea a adăugat însă că problema „devine clar și o chestiune în Europa”.
„Este clar că avem aceste rețele care lucrează împotriva noastră”, a declarat Kallas, descriind fenomenul drept „cognitive warfare” și „o bătălie a narațiunilor pentru inimile și mințile oamenilor”. Ea a precizat că miniștrii vor discuta „ce putem face mai mult în acest sens”.
Deși nu a detaliat instrumentele aflate în discuție, declarația sugerează o posibilă consolidare a cadrului european de reacție la campanii coordonate de dezinformare, în contextul în care atacurile hibride și operațiunile de influență sunt tot mai frecvent invocate de statele membre.
Kallas a făcut legătura între manipularea informațională și contextul geopolitic mai larg, în care Uniunea se confruntă cu presiuni externe și cu încercări de destabilizare. Ea a indicat că atacurile informaționale fac parte dintr-o strategie mai amplă de influențare a opiniei publice și de subminare a unității europene.
Manipularea informațională străină și dezinformarea sunt incluse de mai mulți ani pe agenda UE, în special după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Uniunea a dezvoltat instrumente de monitorizare și răspuns, inclusiv mecanisme de alertă și cooperare cu parteneri externi. Declarațiile lui Kallas plasează însă fenomenul într-un registru mai dur, definindu-l drept „război cognitiv”, ceea ce sugerează o abordare strategică și nu doar una tehnică.
