Șefa diplomației europene Kaja Kallas a declarat la Varșovia că „războiul din Orientul Mijlociu se extinde rapid”, iar siguranța „sutelor de mii” de cetățeni europeni din regiune este în joc, precizând că UE coordonează asistența consulară și finanțează zboruri de repatriere, în timp ce a avertizat că Ucraina nu trebuie lăsată „să dispară de pe agendă” și a cerut accelerarea următorului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Pe scurt

1. Kallas a spus că UE coordonează asistență consulară și finanțează zboruri de repatriere pentru persoane blocate în regiune, iar misiunile navale ale UE ajută la protejarea transportului maritim internațional.

2. Kallas a declarat că „războiul din Orientul Mijlociu se extinde rapid” și că „nimeni nu poate prezice” direcția conflictului, descriind momentul drept „periculos” pentru Europa.

3. Kallas a avertizat că, pe fondul concentrării globale pe Orientul Mijlociu, Ucraina nu trebuie să „dispară de pe agendă” și a spus că UE trebuie să livreze împrumutul de 90 miliarde euro promis Ucrainei.

4. Kallas a cerut ca următorul pachet de sancțiuni să urmeze „cât mai curând posibil” și a susținut o „interdicție completă a serviciilor maritime” pentru exporturile de petrol ale Rusiei, pe fondul creșterii prețurilor la petrol.

5. În Q&A, Kallas a spus că UE aplică sancțiuni „pe bază continuă” împotriva navelor din shadow fleet și lucrează cu statele de pavilion pentru a limita capacitatea flotei de a se reloca.

Kaja Kallas a declarat la Varșovia, la conferința de presă de după reuniunea informală a Consiliului Statelor de la Marea Baltică, că „războiul din Orientul Mijlociu se extinde rapid”. Ea a atribuit escaladarea strategiei Teheranului, afirmând că „strategia Teheranului este să semene haos și să dea foc regiunii atacând fără discriminare vecinii”, și a adăugat că „regimul își construiește un argument puternic pentru propria dispariție”.

Kallas a spus că, pentru Europa, este „un moment periculos”, deoarece „siguranța sutelor de mii de cetățeni ai noștri din regiune este în joc”. Ea a precizat că UE „coordonează asistența consulară și finanțează zboruri de repatriere pentru persoane blocate în regiune”, iar „misiunile noastre navale ajută la protejarea transportului maritim internațional”. Kallas a anunțat că a doua zi urma să aibă loc o reuniune între miniștrii de externe ai UE și miniștrii din Consiliul de Cooperare al Golfului pentru a discuta „calea de urmat”.

În același timp, șefa diplomației europene a avertizat că, pe fondul concentrării globale asupra Orientului Mijlociu, Ucraina nu trebuie lăsată „să dispară de pe agendă”. Ea a spus că Moscova „poate a mai pierdut un aliat în Teheran”, însă „aceleași drone care lovesc Dubai lovesc și Kiev”. Kallas a afirmat că „nu există semne că războiul Rusiei încetinește” și că „cererile maximaliste ale Moscovei rămân neschimbate”.

Kallas a spus că Europa are „un interes clar și legitim” în modul în care acest război se încheie și a avertizat că, dacă UE nu își formulează poziția, „nimeni nu o va face pentru noi”, iar dacă „așteptăm prea mult, ar putea fi prea târziu”. Ea a enumerat ceea ce a descris drept elemente care „nu sunt doar cereri fanteziste”, afirmând că „respectul pentru frontiere și un sfârșit al sabotajului, despăgubiri pentru daunele de război și întoarcerea copiilor ucraineni răpiți” ar trebui să fie „linia de bază”. Kallas a spus că „cererile maximaliste ale Rusiei nu pot fi întâmpinate cu un răspuns minimalist”.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, Kallas a spus că UE a convenit să ofere Ucrainei un împrumut de 90 miliarde euro și că acest angajament „trebuie livrat”. Ea a adăugat că „o conductă ruptă nu ar trebui să țină apărarea Ucrainei ostatică”. Kallas a cerut ca următorul pachet de sancțiuni să urmeze „cât mai curând posibil” și a afirmat că „o interdicție completă a serviciilor maritime pentru exporturile de petrol ale Rusiei ar contribui mult la decimarea fondurilor de război ale Moscovei”, spunând că aceasta este „extrem de importantă” într-un moment în care prețurile petrolului cresc.

Kallas a declarat că lucrările continuă și asupra contribuției UE la garanții de securitate, inclusiv prin misiuni, sprijin pentru industria de apărare ucraineană și prin monitorizarea unui armistițiu. Ea a spus că miniștrii au subliniat că aderarea Ucrainei este „un obiectiv geostrategic” și „cea mai puternică garanție de securitate” pe care UE o poate oferi.

În același briefing, Kallas a spus că discuțiile au vizat și viitorul summit NATO și a argumentat că războiul din Orientul Mijlociu arată că Europa trebuie să investească în capacități de apărare și să crească producția de apărare. Ea a dat exemplul apărării aeriene, afirmând că „apărările aeriene sunt în penurie în întreg Occidentul, iar acest război le va întinde și mai mult”. Kallas a spus că „argumentul este foarte clar”, că „banii există”, iar industria „trebuie să își crească producția”. Ea a adăugat că „o Europă mai puternică înseamnă și o alianță transatlantică mai puternică”.

În sesiunea de întrebări și răspunsuri, întrebată despre shadow fleet și operațiunile acesteia în Marea Baltică, Kallas a spus că, la ultimul Consiliu Afaceri Externe, a fost împărtășit un document cu bune practici privind modul de gestionare a navelor, iar UE aplică sancțiuni „pe bază continuă” împotriva acestor flote, „de îndată ce aflăm despre o navă nouă”. Ea a spus că UE „nu așteaptă un pachet de sancțiuni” și că lucrează „îndeaproape cu statele de pavilion” și face demersuri către țări terțe atunci când pavilionul este schimbat, afirmând că acestea sunt „foarte cooperante” pentru a limita relocalizarea shadow fleet.

Declarațiile au fost făcute la Varșovia, după reuniunea informală a Consiliului Statelor de la Marea Baltică, în contextul escaladării războiului din Orientul Mijlociu și al discuțiilor din UE privind sprijinul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și pregătirea summitului NATO.