Strasbourg, 23 ianuarie 2026 – Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu un limbaj extrem de dur, exprimându-și indignarea față de reprimarea brutală a propriilor cetățeni de către regimul iranian. Eurodeputații au condamnat ceea ce au descris drept o „schimbare înfiorătoare” în tacticile Teheranului – trecerea de la simpla descurajare la „eliminarea strategică” a disidenței prin crime în masă și execuții.

Pe scurt

1. Rezoluția a fost adoptată cu 562 de voturi pentru, condamnând utilizarea forței de către regimul condus de Ali Khamenei.

2. Eurodeputații au solicitat Consiliului să desemneze imediat Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) drept organizație teroristă.

3. Viitoarea normalizare a relațiilor UE-Iran este strict condiționată de eliberarea prizonierilor politici și de progresele democratice.

Rezoluția, adoptată cu 562 de voturi pentru, 9 împotrivă și 57 de abțineri, cere necondiționat ca autoritățile iraniene aflate sub conducerea liderului suprem Ali Khamenei să oprească toate execuțiile și violențele împotriva protestatarilor pașnici. Parlamentul a subliniat o evoluție îngrijorătoare a represiunii de stat, menționând că uciderea a mii de protestatari indică o strategie calculată de a anihila opoziția, mai degrabă decât de a o conține. În consecință, Legislativul a cerut eliberarea imediată și necondiționată a tuturor protestatarilor, apărătorilor drepturilor omului și jurnaliștilor deținuți.

O cerință centrală a rezoluției este extinderea sancțiunilor. Parlamentul a solicitat Consiliului UE să procedeze fără întârziere la desemnarea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) – inclusiv miliția Basij și Forța Quds – drept organizații teroriste. Eurodeputații insistă pentru aplicarea strictă a măsurilor restrictive, cum ar fi înghețarea activelor și interdicțiile de viză, și au salutat acțiunile similare recente întreprinse de Statele Unite.

Abordând războiul informațional al regimului, rezoluția condamnă blocarea internetului folosită pentru a reduce la tăcere protestele și îndeamnă UE să își intensifice sprijinul tehnic pentru instrumentele de eludare a cenzurii. Liniile diplomatice au fost, de asemenea, trasate ferm: Parlamentul a subliniat că orice normalizare a relațiilor cu Iranul depinde de progrese reale în domeniul drepturilor omului. Susținând cuvintele prin fapte, eurodeputații au salutat decizia președintei Roberta Metsola de a interzice accesul reprezentanților regimului iranian în incinta Parlamentului European și au îndemnat statele membre să urmeze acest exemplu.